8 decembrie 2016

Categorie: , Comentarii: 0

Pensie anticipată parțială cu soldă de merit rămasă din 2010 în toate cele 6 luni alese

De comparat cu decizia de la articolul anterior.


7 decembrie 2016

Categorie: , , Comentarii: 14

De ce HG 146/2016 nu modifică termenele de restituire reglementate de Legea specială L 125/2014

Pe un blog care se pretinde a fi al elitei rezerviste, prin ignoranța juridică a administratorului, sunt isterizați o parte din pensionarii militari care  beneficiază de prevederile art. 121 din Legea 223/2015, militari care au mai beneficiat și de amnistia datoriilor către Casele de pensii, reglementată prin legea specială, L 125/2014, derogatorie de la termenele reglementate de Legea 263/2010. 
Prin legea specială s-au eșalonat restituirile către pensionari în cinci rate anuale. 
Legea 125/2016 este lege specială și față de Legea 223/2015, chiar dacă aceasta este ulterioară. Pentru a se elimina eșalonarea în cinci rate anuale a restituirilor reglementate de L 125/2014, ar fi fost necesar ca în art. 121 al Legii 223/2016 să se prevadă expres că restituirea în termen de 2 ani se va face  prin derogare  de la eșalonarea stabilită prin legea specială. In lipsa unei asemenea derogări , HG 146/2016, chiar dacă este de aplicare a Legii 223/2015, nu putea să prevadă același termen de restituire, de 2 ani, și pentru beneficiarii restituirilor stabilite de Legea 125/2015.
Explicația am dat-o și pe „Elita”, dar Potecarul nu a publicat-o, pentru a impiedica cititorii săi să aleagă.
Există în acest sens și Decizii ale ICCJ în RIL-uri care au ca obiect conflictul dintre legea specială și legea generală.
Ar fi de dorit să nu decredibilizăm aceste platforme de susținere a intereselor pensionarilor prin abordări emoționale și neprofesioniste. Să avem tăria să recunoaștem, după expunerea mai multor puncte de vedere, unde am greșit

Iată și abordarea teoretică a unui aemenea conflict de reglementare:
   

3. Norme juridice civile generale şi norme juridice civile speciale

în funcţie de întinderea câmpului de aplicare, normele de drept civil se împart în norme generale şi norme speciale.
Prin norme de drept civil generale desemnăm acele norme care se aplică în toate cazurile şi în orice materie, dacă o dispoziţie legală nu prevede altfel.
Normele de drept civil sunt speciale dacă îşi găsesc aplicare numai în cazurile expres stabilite de lege.
Calificarea unei norme de drept civil ca specială sau generală prezintă importanţă practică deosebită, deoarece norma generală reprezintă situaţia de drept comun, iar norma specială constituie excepţia, astfel încât trebuie respectate două reguli: norma specială derogă de la norma generală - specialia generalibus derogant, norma generală nu derogă de la norma specială - generaţia specialibus non derogant.
Fiind derogatorie de la norma generală, rezultă că norma specială se aplică ori de câte ori ne găsim în faţa unui caz ce intră sub incidenţa prevederilor sale, deci norma specială se aplică prioritar faţă de norma generală, chiar şi atunci când norma specială este mai veche decât norma generală.
Pe cale de consecinţă, ar trebui să se admită că o normă de drept civil specială nu poate fi modificată sau abrogată decât expres (şi direct) de o normă generală ulterioară. Această concluzie rezultă şi din regula exprimată mai sus prin adagiul generaţia specialibus non derogant, în sensul că, dacă norma generală (ulterioară) nu derogă de la norma specială (anterioară), înseamnă că aceasta din urmă nu a fost modificată sau abrogată.
Pentru aspectele pe care nu le reglementează, norma specială se completează cu normele generale în materie, iar nu cu alte norme afară de cazurile expres prevăzute de lege. Această concluzie este impusă de însăşi regula specialia generalibus derogant, în sensul că, fiind derogatorie de la dreptul comun, norma specială este de strictă interpretare şi aplicare, deci nu poate fi aplicată, prin analogie, la situaţiile ce nu se încadrează în prevederile sale, aceste situaţii urmând a fi guvernate de normele generale.
În acest sens, art. 10 C.civ. prevede că „legile care derogă de la o dispoziţie generală (...) se aplică numai în cazurile expres şi limitativ prevăzute de lege”. 

Detalii: http://legeaz.net/dictionar-juridic/clasificarea-normelor-de-drept-civil

6 decembrie 2016

Categorie: , Comentarii: 30

Decizie și notă de calcul - pensie de serviciu anticipată parțială

Observații
-Deși nu avem antetul Deciziei (atât a dorit posesorul ei să ne dezvăluie... și îi mulțumim) estimăm că este o decizie emisă de CPS a MApN, în baza articolului 17 alin.(1) lit. b), pensie de serviciu anticipată parțială, la vârsta de 46-47 ani.
La B, punctul 4 este trecut cu cât are dreptul să-și reduca vârsta standard de pensionare, potrivit art. 21 lit. b), pentru a sti vârsta la care pensia anticipată parțială devine pensie pentru limită de vârstă. 
-Temeiul juridic al trecerii in rezervă este art. 85 lit c) din Statutul cadrelor militare.
-In nota de calcul, în loc să întregească solda de funcție pentru lunile august și septembrie cu 50% din solda de merit ce i s-ar fi cuvenit în 2009, potrivit OUG nr. 20/2016, se inventează artificiul că in respectivele luni ar fi avut solda de merit, element care este introdus separat în nota de calcul. In felul acesta au diminuat baza de calcul prin neactualizarea soldei de funcție din primele 4 luni la valoarea avută la data deschiderii dreptului de pensie, așa cum este reglementat în art. 28 din lege.
In același stil de hocus-pocus, la cuatumul actualizat al elementelor de la a) la f) din nota de calcul dispare solda de merit, sumele aferente acestui element fiind introduse în solda de funcție actualizată pentru lunile august și septembrie.
Potrivit art. 28 al Legii 223/2015, cuantumul actualizat al soldei de funcție ar trebui să fie 1075 lei pentru toate cele șase luni. 




4 decembrie 2016

Categorie: , , , Comentarii: 26

Ce diversiuni va mai produce spaima Instituțiilor de fortă față de alegerile din 11 decembrie?

Se întreabă editorialistul Ion Cristoiu, după ce provocarea confiscării Zilei Naționale n-a produs efectul emoțional scontat.
Semnalul a fost dat explicit de Iohannis incă din 09 noiembrie 2016:
„Alegerile se cîştigă emoţionînd alegătorul, alegerile se cîştigă pe bază de emoţie şi nu pe bază de argument”.
„Să ne imaginăm cum ar fi stat lucrurile dacă Guvernul Victor Ponta rămînea la Putere.
Indiscutabil, toate sondajele ar fi dat victorioasă coaliţia PNL-USR.
Sondajele arată un altfel de rezultat.
N-avem nici un temei să le punem la îndoială.
Situaţia e izbitor de asemănătoare cu cea din 2000.
Guvernarea Dacian Cioloş e înscrisă în conştiinţa alegătorilor ca Guvernarea Klaus Iohannis.
Regimul Klaus Iohannis are deja doi ani de existenţă.
În 1998, cînd avea 2 ani de existenţă, Emil Constantinescu nu atinsese încă nivelul maxim de dezamăgire.
Klaus Iohannis l-a atins.
Şi nu acum, în 2016, ci încă de anul trecut, din 2015.
Guvernarea tehnocrată a fost o catastrofă.
O catastrofă adîncită şi de nenorocita decizie a lui Dacian Cioloş de a candida fără convingere la postul de premier din partea PNL.
Ca şi în 2012, ca şi în 2015, Sistemul instituţiilor de forţă a intrat în alertă.
Acum, în 2016 e mai mult decît alertă.
E panică.
Panică de-a binelea!
În cei 10 ani de mandat, ştabii instituţiilor de forţă din România şi-au consolidat puterea, averile, relaţiile şi, mai ales, s-au convins că sînt de neînlocuit.
În 2014, au avut grijă să aducă la Cotroceni Raţa lor mecanică. E cel mai bun Preşedinte al României pe care l-au avut vreodată instituţiile de forţă. Sistemul îi satisface hachiţele, toate în planul mărunt al unui ins mărunt. Asiguraţi dinspre Stăpîn, ştabii Sistemului, încremeniţi în funcţii de atîta timp, îşi fac de cap fără oprelişte. De aici imaginea unei Românii devastate de confruntările politico-mafiote în numele Luptei împotriva corupţiei.
Toate sondajele arată, în privinţa PSD, cifre care nu pot decît să înspăimînte de moarte Sistemul. Ştabii instituţiilor de forţă se tem de moarte de un succes al PSD în alegerile de la 11 decembrie 2016. La cîte abuzuri au comis, la averile pe care le-au strîns, la cumetriile cu care au păienjenit ţara, o majoritate parlamentară fără echivoc i-ar mătura din fotoliile asudate de cît au stat fundurile lor şi i-ar trimite direct în puşcărie, acolo unde ei au trimis zeci de nevinovaţi.
Prin urmare, fraudarea voinţei populare e la ora actuală scopul pentru care Instituţiile de forţă au lăsat deoparte răfuielile de pînă acum și s-au unit în vederea realizării lui cu orice preţ.
Bine, bine, vor spune naivii, dar nici ştabii Sistemului nu pot face orice.
Cum adică nu pot face orice?
Răsturnarea Guvernului Victor Ponta n-a dovedit că sînt în stare de orice.
Cîţi au murit pe altarul intereselor mafiote ale Sistemului?
64 de persoane.
Păi între 22 decembrie și 27 decembrie 1989, au murit în Diversiunea cu Teroriştii, peste o mie de oameni.
Şi cei care au pus la cale Măcelul se mîndresc mai departe cu certificatul de Revoluţionar.
Ce-i opreşte să mai calce o dată pe cadavre pentru a rămîne în fotoliile lor putrezite de atîta fund gras?”
Categorie: , Comentarii: 7

Motivele pentru care liberalii și guvernul Cioloș au contestat Legea de adoptare a OUG nr. 20/2016. Nu OUG 57/2015

CCR discută sesizările celor care nu au fost de acord cu majorarea salariilor din Sănătate și Invățământ pe 7 decembrie.



Şedinţa de plen din 7 decembrie 2016
2. Dosar nr.2719A/2016 - Obiecția de neconstituționalitate a Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.20/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative, obiecție formulată de un număr de 65 deputați aparținând Grupului Parlamentar al Partidului Național Liberal

3. Dosar nr.2749A/2016 - Obiecția de neconstituționalitate a Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.20/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative, obiecție formulată de Guvernul României



sesizare de neconstituţionalitate
formulată de un număr de 65 deputaţi aparţinând Grupului Parlamentar al Partidului Naţional Liberal


Format PDF - 3072 kbSESIZARE DE NECONSTITUŢIONALITATE
   sesizare de neconstituţionalitate
formulată de Guvernul României


Format PDF - 733 kbSESIZARE DE NECONSTITUŢIONALITATE




2 decembrie 2016

Categorie: , Comentarii: 47

Sună gongul pentru rămășițele instituționale ale regimului Băsescu

Pronosticul analiștilor, prezentat de Hoandră pe Realitatea TV. Ultimul este PRU
Dacă sondajul se confirmă, fie și în marja de eroare, zilele conducerilor instituțiilor de stat numite de Băsescu și care, din oportunism,  s-au făcut preș în fața lui Iohannis sunt numărate.
Din păcate, după modul cum a gestionat organizarea Zilei Naționale, cu blocarea liderilor opoziției și scurtarea traseului de retragere a formațiunilor participante la Paradă, astfel încât să nu treacă prin fața sediilor partidelor de opoziție, s-a compromis și comanda Armatei. Și aici nu mă refer numai la ministrul tehnocrat Motoc.
In ce ne privește, rămâne recomandarea ca familiile de rezerviști să voteze cu partidele mici, naționaliste, nu cu partidele care susțin un premier precum Cioloș, care a dat ordonanța 57/2015 împotriva rezerviștilor pensionari, sau cu partidele care nu au făcut nimic pe parcursul anului 2016 pentru amendarea ordonanței în Parlament.


UDMR - 5%
PRU - 3%
ANR - 1%
PRM - 1%
Alții - 1%
Sondajul s-a desfășurat la nivel național cu o participare la vot de  41-44%, iar marja de eroare de plus/minus este de 3%.

1 decembrie 2016

Categorie: , Comentarii: 21

Lista generalilor avansați de Iohannis. Ploaie de stele la MAI

Putea fi sărit la avansare cadristul Macovei Ovidiu?
Astfel, conform listei preşedintelui României, Klaus Iohannis, au fost avansaţi, cu ocazia Zilei naţionale a României, ăn 2016, următorii: 
• în gradul de general-locotenent cu trei stele Anastasof Laurian (MApN); 
• în gradul de general-maior cu două stele Hurmuz Paul (MApN);
 • în gradul de general de brigadă cu o stea Soare Gheorghe (MApN); 
• în gradul de general de brigadă cu o stea Zanfir Constantin (MApN); 
• în gradul de general de flotilă cu o stea Toader Vasile(MApN);
 • în gradul de general-maior cu două stele Vasilică Ovidiu (MAI; 
• în gradul de general de brigadă cu o stea Stoica Marian (MAI); 
• în gradul de general de brigadă cu o stea Olteanu Dorin (MAI); 
• în gradul de general de brigadă cu o stea Deaconescu Sorin (SPP) 
• în gradul de general de brigadă cu o stea Grigoroaia Vasile (SPP); 
•  în gradul profesional de chestor-şef de poliţie Vasile Viorel (MAI);
 • în gradul profesional de chestor principal de profesie Despescu Bogdan (MAI); 
• în gradul profesional de chestor de poliţie Roşan Călin Lucian (MAI);
 • în gradul profesional de chestor de poliţie Bălteanu Laurenţiu Cristian (MAI); 
• în gradul profesional de chestor de poliţie Macovei Ovidiu (MAI);
 • în gradul profesional de chestor de poliţie Ioniţă Alexandru Cătălin (MAI); 
• în gradul profesional de chestor de poliţie Apreutesei Victor-Willi (MAI);
 • în gradul profesional de chestor de poliţie Bracea Ion Florentin (MAI);
 • în gradul profesional de chestor de poliţie Mirescu Ion (MAI); 
• în gradul profesional de chestor de poliţie Giuroiu Costel (MAI); 
• în gradul profesional de chestor de poliţie Bondar Marin (MAI); 
• în gradul profesional de chestor de poliţie Iancu Nicolae (MAI); 
• în gradul profesional de chestor de poliţie Ciocoiu Cornel Gabriel (MAI); 
• în gradul profesional de chestor de poliţie Stan Cristian Ionuţ (MAI);
 • în gradul profesional de chestor de poliţieNicu Dragoş Orlando (MAI); 
• în gradul profesional de chestor principal de poliţie Alexe Irina (MAI);
 • în gradul de general de brigadă cu o stea şi trece în rezervă Nuţă Gheorghe Sorin (SRI); 
• în gradul de general - maior cu două stele şi trece în rezervă Maciu Florin (MApN); 
• în gradul de general – maior cu două stele şi trece în rezervă Drăguşin Laurenţiu (MApN).

Citeste mai mult: adev.ro/ohgqts
Categorie: , Comentarii: 4

Unde dispăruse generalul Gabriel Oprea în perioada 1993-1999


Ce spunea insa acelasi Cozma in 2011?
„Gabi Oprea a fost cu mine la Campionatul European de fotbal din 1996. Era sluga mea atunci. (…) Imi cara geamantanul, pentru ca se pricepea la asa ceva. Imi fusese prezentat ca un tanar viguros si de incredere. Mi-am dat seama imediat, dupa moaca lui, ca nu e de incredere”, afirma liderul minerilor intr-un interviu citat de dcnews.ro.
Tot atunci, Cozma ameninta ca detine inregistrari compromitatoare despre Gabriel Oprea. „Daca continua sa mai zica un singur cuvant despre Miron Cozma, am sa fac publice fotografiile si casetele video. Nu mai zic de oamenii care erau, la momentul ala, in jurul lui, cine sunt. Daca o sa vorbesc, o sa-l duc intr-o situatie penala, periculoasa„.
Iar zilele trecute, acelasi Cozma recunostea ca Gabriel Oprea a avut si rol de bodyguard in perioada in care a lucrat pentru el.
„Domnul Oprea a avut mai mult decat calitatea asta (bodyguard-n.r.), a fost vicepresedinte al Clubului Jiul, angajat al Clubului Jiul si bineinteles ca mai facea si alte servicii, nu neaparat bodyguard. E posibil sa-l fi infitrat si serviciile, dar din pacate in 97 am fost arestat”, spunea Cozma intr-un interviu acordat unei publicatii din Petrosani, Gazeta de Dimineata.




Populare

Un produs Blogger.