1 august 2015

Cererea de actualizare/recalculare a pensiilor militare in plata la data de 01 01 2016

Karlovy Vary, Cehia
Potrivit art. 109 din Legea 223/2015, pensiile militarilor, in plata la data de 01 01 2016, devin pensii militare in intelesul acestei legi.
Abia in termen de 6 luni de la prima majorare a soldelor celor in activitate, care se va produce dupa 31 12 2015, pensionarii in plata, chiar si cei stabiliti pe Legea 263/2010, au obligatia sa-si aleaga, prin cerere, cele sase luni consecutive din ultimii 5 ani de activitate, din care se va calcula media  soldelor de functie care, alaturi de solda ultimului grad, constituie baza actualizarii. Fara aceasta alegere actualizarea pensiilor in plata se face, din oficiu, pe baza mediei soldelor de functie/salariilor de functie din ultimele 6 luni de activitate.
 Art. 60
(1) Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizeaza ori de cate ori se majoreaza solda de grad/salariul gradului profesional si/sau solda de functie/salariul de functie al militarilor, politistilor si functionarilor publici cu statut special, în procentele stabilite la Art. 29, 30 si 108 si în functie de vechimea valorificata prin ultima decizie de pensie, astfel: 

a) potrivit gradului militar/profesional avut la data trecerii în rezerva/încetarii raporturilor de serviciu si a mediei soldelor de functie/salariilor de functie îndeplinite în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, la cererea persoanelor ale caror drepturi de pensie au fost deschise înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi; 

b) în functie de gradul militar/profesional detinut la data trecerii în rezerva/încetarii raporturilor de serviciu si media soldelor de functie/salariilor de functie detinute în cele 6 luni alese conform prevederilor Art. 28 pentru drepturile de pensie deschise în baza prezentei legi. 
(2) În situatia în care, în termen de 6 luni de la data primei majorari( care majorare????...nm), persoanele îndreptatite nu depun cerere în acest sens, actualizarea se face, din oficiu, pe baza mediei soldelor de functie/salariilor de functie din ultimele 6 luni de activitate. 
(3) În anul în care pot fi aplicate atat prevederile Art. 59, cat si cele ale alin. (1) se aplica dispozitiile cele mai favorabile. 
(4) Procedura de actualizare prevazuta la alin. (1) se stabileste prin ordin comun al conducatorilor institutiilor din domeniul apararii nationale, ordinii publice si securitatii nationale, emis în termen de 90 de zile de la data intrarii în vigoare a prezentei legi. 


Dupa cum se observa, pentru actualizare conteaza sa alegem doar soldele de functie din care se va calcula o medie pe sase luni. Interesul nostru este sa alegem 6 luni consecutive in care am avut functia cea mai mare, respectiv cel mai mare coeficient de ierarhizare pentru solda de functie, potrivit Legii salarizarii cadrelor militare.
 Solda de grad se pune din oficiu, fiind solda ultimului grad detinut in activitate.
Nu se cer veniturile lunare din 6 luni consecutive, asa cum se prevede in art.28 ca se calculeaza baza de calcul pentru pensionarii care isi deschid drepturile de pensie potrivit noii legi. 
In lipsa unor prevederi concrete referitoare la procedura racalcularii, putem specula ca initiatorii legii au gândit prima actualizare a pensiilor militare in plata ca pe o modalitate de recalculare a acestor pensii, aducând la zi valoarea coeficietilor de ierarhizare corespunzatori gradului militar avut la pensionare si mediei soldelor de functie din 6 luni consecutive, alese din ultimii 5 ani de activitate. Cunoscând coeficientii de ierarhizare ai soldei de grad si ai soldei de functie se pot calcula si celelalte componente ale soldei lunare care sunt cote procentuale din solda de grad si functie, exceptând premiile.
Totalul coeficientilor se va inmulti cu valoarea de referinta sectoriala care se va stabili la prima majorare a soldelor celor in activitate, dupa care se adauga procentele prevazute la articolele 29 si 108. 
Altfel, ce rost ar avea alin.(2) al art. 109, care ne spune când se face actualizarea prevazuta de art.60... tocmai la acest articol unde se prevede recalcularea pensiilor in plata.
Art. 109
(2) Prima actualizare prevazuta la Art. 60 alin. (1) lit. a) se realizeaza în termen de maximum 24 de luni de la data primei majorari a soldelor de grad/salariilor gradului profesional si/sau soldelor de functie/salariilor de functie ale militarilor, politistilor si functionarilor publici cu statut special si se aplica începand cu luna majorarii acestor drepturi.      
Urmatoarele actualizari se vor face numai pentru diferenta dintre noile valori sectoriale de referinta si cele precedente.
Probabil, Ordinul comun va prevedea ca prima actualizare, in fapt o recalculare, se va realiza in termen de 24 de luni de la data majorarii soldelor activilor si se va plati retroactiv de la data majorarii soldelor activilor, potrivit art. 109 alin.(2).
Exceptiile de la aceste termene sunt:

1.-recalcularea in termen de 12 luni de la intrarea in vigoare a legii, dar nu mai devreme de 6 luni de la data majorarii soldelor activilor(art. 60), a pensiilor stabilite potrivit Legii 263/2010. Si acestia trebuie sa depuna cerere, dar au avantajul ca drepturile recalculate/actualizate se cuvin din luna februarie 2016.

2.-recalcularea in caz de valorificare a unor stagii anterioare intrarii in vigoare a legii- art 109 alin.(3) ;
3.-recalcularea pensiilor de urmas, când se modifica numarul urmasilor, art.112;
4.-recalcularea pensiilor de invaliditate când se modifica gradul de invaliditate, art.112.

E bine ca in cererile de recalculare, adresate Caselor Sectoriale  potrivit exceptiilor 2-4, sa se mentioneze  si cele 6 luni consecutive care se aleg pentru recalculare, potrivit noii legi.

UPDATE
Cei care doresc sa stie coeficientii de ierarhizare ai soldelor de functie, separat pentru MApN, politie si alte structuri, precum si coeficientii de ierarhizare ai soldelor de grad pot studia tabelele A, A1, B si C din Anexa 1 a legii 138/1999 actualizata AICI

26 iulie 2015

Unde situeaza noua lege a pensiilor militare pensiile recalculate pe Legea nr. 263/201

Articolul 110 al Legii pensiilor militare reglementeaza modul de calcul al pensiilor stabilite in baza Legii nr. 263/2010.
De observat ca aici, spre deosebire de art. 60 , textul se refera la pensii stabilite in baza Legii nr. 263,  nu la drepturi de pensie deschise in baza acestei legi.
Se pune intrebarea:
-putem incadra drepturile de pensie deschise in baza legislatiei anterioare anului 2011, dar recalculate potrivit articolului 107 din aceasta lege, ca pensii stabilite in baza Legii 263/2010 ?
Din cate imi amintesc, nu am decizia cu mine, recalcularea pentru stagiile ulterioare pensionarii a dat o noua baza juridica intregii decizii, punctajul pentru stagiile ulterioare fiind parte integranta a noii  decizii de pensie.
Onor institutiile care elaboreaza Ordinul comun ar face bine sa incadreze in articolul 110 si pensiile recalculate in  baza Legii 263.
Frankfurt pe Main

19 iulie 2015

Fiti primii care afla daca....

Salutari din   Marienplatz, Munchen  
...se promulga Legea pensiilor militare... sau e trimisa spre reexaminare, AICI
Urmariti Comunicatele de presa ale Aministratiei prezidentiale din saptamâna care urmeaza.

Va doresc succes! 

http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=15898&_PRID=lazi

Vaaaacantaaaaa!


Stanca Loreley, Valea Rinului
Karlovy Vary

16 iulie 2015

Promulgare versus trimitere spre reexaminare

Prima pagină | Căutare |


Specialistii insarcinati cu elaborarea Ordinului comun privind procedurile de recalculare/revizuire a pensiilor militare au ajuns deja la concluzia ca nu pot aduce din condei toate necorelarile ramase in textul Legii pensiilor militare, dupa amendamentele de ultima ora aduse si aprobate in cele doua Camere ale Parlamentului.
-Nu pot defini baza de calcul in vederea recalcularii pensiilor in plata fara sa adauge la lege.   
-Abordari diferite intre ministere au aparut si in legatura cu definirea conditiilor in care se acorda sporul de pâna la 15% la baza de calcul, introdus de Camera Deputatilor la art.28 alin.(1). In functie de conditiile de munca, unii propun acordarea proportionala a sporului, altii propun acordarea unor procente ca la pensia suplimentara.
-Nu pot sa indrepte greseala din art.28 alin.(2) unde a ramas citat art. 39 si nu 38, asa cum a fost renumerotat?
-Cum sa scoata articolul 30 din text, ramas fara obiect dupa modificarea art. 29?
-Cum sa recalculeze pensiile de invaliditate din articolul 39, renumerotat, prin aplicarea art. 30, ramas fara obiect?
-Cum sa aplici procentele de pensie suplimentara din art.107 la pensiile calculate potrivit art. 30, ramas fara obiect? 
-Modificarile aduse la art.60, actualizarea, nu se mai coreleaza cu termenele de recalculare ramase in art. 110.
-Alineatele (2)-(4) ale art. 109, pregatite in textul initial pentru situatia in care pensiile anterioare Legii 263/2010 ramâneau nerecalculate, sunt acum o piedica pentru recalcularea prevazuta in alin.(1). 
 La Cotroceni, unde specialistii au sesizat aceleasi erori de redactare, se lucreaza pe doua variante.
-Prima, cea mai facila, promulgarea legii in aceasta forma, care fac aproape imposibile recalcularea si actualizarea pensiilor in plata intr-o perioada definita. Ar fi o decizie politica, in contextul actualelor disensiuni dintre palate, pentru a sublinia neprofesionalismul din Parlament si Guvern  si pentru ca politicul sa se confrunte cu nemultumirile celor afectati de proasta reglementare. Varianta ar fi si pe placul conducerilor SCMD si ANCMRR din MApN, spre pedepsirea celor pensionati inainte de anul 2011, care s-au zbatut pentru ca si pensiile lor sa fie recalculate potrivit noii legi, indiferent ca au fost recalculate/revizuite sau reintregite ca pensii c ontributive.  
-A doua, cea mai responsabila, se lucreaza deja la textul cererii de trimitere a legii spre reexaminare in Parlament, nu in sensul cererii de reexaminare, practic de eliminare, a pensiilor speciale pentru parlamentari, ci pentru indreptarea rapida a erorilor de redactare.
Decizia o vom vedea in saptamâna urmatoare.

15 iulie 2015

Asa arata cererea de reexaminare a legii pensiilor speciale pentru parlamentari.

Bucureşti, 10 iulie 2015

Arhivă | Contact | Hartă site


Domnului Călin Popescu-Tăriceanu
Domnului Valeriu Ştefan Zgonea
Președintele Senatului Preşedintele Camerei Deputaţilor


În temeiul articolului 77 alineatul (2) din Constituţia României, republicată, formulez următoarea

CERERE DE REEXAMINARE
asupra
Legii pentru completarea Legii nr. 96/2006 privind
Statutul deputaţilor şi al senatorilor



Legea pentru completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor are ca obiect de reglementare instituirea unei indemnizații pentru limită de vârstă acordată, la momentul împlinirii vârstei standard de pensionare, atât deputaţilor şi senatorilor aflaţi în exercitarea mandatului, cât și celor care au avut calitatea de parlamentar anterior instituirii acestui drept. Absența oricărei fundamentări a rațiunii instituirii acestui drept, precum și caracterul excesiv și discriminatoriu al acestuia impun reexaminarea de către Parlament a Legii pentru completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor pentru considerentele prezentate mai jos.
În ceea ce privește fundamentarea noii reglementări, această indemnizaţie are - potrivit expunerii de motive - un rol compensatoriu pentru perioada de activitate parlamentară, justificat de gradul sporit de responsabilitate şi de interdicţiile şi incompatibilităţile ce decurg din statutul deputaţilor şi senatorilor similare celor impuse magistraţilor. În opinia noastră însă, drepturile speciale instituite de legiuitor pentru magistrați ori alte categorii de personal au la bază, pe de o parte, contributivitatea acestora pe parcursul întregii lor cariere, iar pe de altă parte, nevoia statului de a asigura în serviciile publice un corp de profesioniști care, în absența acestor beneficii, prin expertiza și experiența acumulate ar putea fi tentați să părăsească serviciul public. Or, această rațiune nu poate subzista în cazul parlamentarilor care, în virtutea mandatului reprezentativ, au o relație cu alegătorii pe care, în mod liber și acceptând rigorile demnității publice, aleg să îi reprezinte. 

În al doilea rând, considerăm că indemnizația pentru limită de vârstă ce se acordă deputaților și senatorilor este de natură a crea confuzii cu privire la natura juridică a acestui drept. Astfel, prin faptul că dreptul la această indemnizație se naște la momentul îndeplinirii condițiilor vârstei standard de pensionare prevăzute de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice s-ar putea înțelege că această indemnizație este asimilată cu o pensie. Spre deosebire de pensie - indiferent dacă aceasta este stabilită potrivit legii generale sau altor legi speciale - dreptul introdus prin legea transmisă la promulgare nu are însă ca temei, nici măcar în parte, vreunul dintre principiile ce stau la baza stabilirii pensiilor, fiind lipsit de orice legătură cu contribuția la sistemul de asigurări sociale. 
Pe de altă parte, instituirea acestui drept este legată de exercitarea unei funcții de demnitate publică, respectiv cea de parlamentar, cuantumul indemnizației fiind calculat ca produs al numărului lunilor de mandat. Din această perspectivă, și având în vedere faptul că indemnizația pentru limită de vârstă nu este legată de o contribuție la sistemul de asigurări sociale, aceasta apare cu atât mai mult ca nejustificată cu cât pentru perioadele respective parlamentarii în cauză au beneficiat ori beneficiază de indemnizații lunare pentru activitatea desfășurată în exercitarea mandatului. Așadar, dreptul la indemnizația pentru limită de vârstă poate fi considerat un drept arbitrar și aleatoriu instituit deoarece, pe de o parte, acesta se naște la împlinirea vârstei de pensionare (element fără relevanță pentru mandatul de parlamentar, a cărui exercitare nu este condiționată de vârsta de pensionare), iar pe de altă parte, nu are în vedere nici importanța demnității de parlamentar de vreme ce cuantumul său se acordă în limita a trei mandate deținute. 

În al treilea rând, fiind un drept instituit în considerarea calității de parlamentar, indemnizația prevăzută de legea transmisă la promulgare instituie un tratament juridic diferențiat pe criterii de vârstă pentru parlamentarii aflați în exercițiul mandatului. Astfel, unii deputați și senatori, respectiv cei care au împlinit vârsta de pensionare, vor beneficia în exercitarea mandatului de drepturi suplimentare față de ceilalți parlamentari. Așadar drepturile bănești cuvenite unui parlamentar, potrivit legii, vor fi diferite după cum aceasta a împlinit vârsta de pensionare sau nu, aspect ce intră în contradicție cu dispozițiile art. 69-72 din Constituție, care prevăd un statut nediferențiat între membrii Parlamentului.

În al patrulea rând, pentru mandatele incomplete, indemnizaţia pentru limită de vârstă urmează a se calcula proporţional cu perioada de mandat efectiv exercitată, dar nu mai puţin de 6 luni de activitate parlamentară. În lipsa precizării caracterului de continuitate a celor 6 luni de mandat se poate deduce că legiuitorul recompensează activitatea sporadică, inclusiv desfăşurarea acesteia în mandate diferite, cu singura condiţie a însumării a 6 luni, fie chiar şi neconsecutive. În raport cu durata mandatului, astfel cum este stabilită de art. 63 alin. (1) din Constituţie, termenul de 6 luni apare ca derizoriu și în contradicție cu jurisprudența Curții Constituţionale ce a statuat că asigurarea unei indemnizaţii şi a altor drepturi de natură să prevină deturnarea opţiunii politice către interese de ordin personal poate apărea ca o garanţie a independenţei parlamentarului. În aceeaşi măsură însă obţinerea unor astfel de drepturi nu trebuie să constituie criteriul obţinerii unui mandat parlamentar, ceea ce ar reprezenta, de asemenea, o îndepărtare de la scopul existenţei acestuia. (Decizia Curții Constituționale nr. 105/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 163 din 13 martie 2012).

Nu în ultimul rând, considerăm că dispoziţiile referitoare la excluderea din sfera beneficiarilor indemnizaţiei pentru limită de vârstă a parlamentarilor care au fost condamnaţi definitiv pentru comiterea, în calitate de deputat sau senator, a unei infracţiuni de corupţie prevăzute la Titlul V, Capitolul I din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, ar trebui corelate şi cu dispoziţiile ce reglementează încetarea mandatului de deputat sau de senator datorată pierderii drepturilor electorale prin hotărâre judecătorească definitivă sau incompatibilităţii (art. 7 alin. (1) lit. c) şi e) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, cu modificările şi completările ulterioare). Astfel, un deputat sau un senator căruia i-a încetat mandatul pentru motive ce îi sunt imputabile nu va putea beneficia de indemnizația pentru limită de vârstă, ceea ce în opinia noastră răspunde, cel puțin, exigențelor de ordin moral ale exercitării mandatului de parlamentar. Pe de altă parte, excluderea de la beneficiul acestui drept doar a parlamentarilor care au fost condamnați definitiv pentru comiterea în această calitate a unei infracţiuni de corupţie prevăzute de noul Codul penal (Titlului V, Capitolul I din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal) nu îşi găseşte justificare, cu atât mai mult cu cât de acest drept urmează să beneficieze şi acei senatori ori deputaţi cărora le-a încetat mandatul ca urmare a unei condamnări definitive pentru o infracţiune incriminată de un alt text de lege. Din această perspectivă, este cel puțin paradoxală posibilitatea acordării acestui drept parlamentarilor care au fost condamnaţi pentru o infracţiune de serviciu sau chiar de corupţie în temeiul vechii legi penale.

Având în vedere necesitatea clarificării aspectelor de mai sus şi ţinând cont de competenţa legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicit reexaminarea Legii pentru completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor.






PREŞEDINTELE ROMÂNIEI
KLAUS-WERNER IOHANNIS
Departamentul de Comunicare Publică
10 Iulie 2015

Ionut Vulpescu poate readuce PSD in matca social-democrata

Am mai scris despre Ionut Vulpescu pe acest blog. Vezi „Un tânar politician de stânga -filosof teolog - matura pe jos cu filosoful lui Basescu Remarcam atunci lipsa de complexe la tânarul politician in a afirma solide conceptii de stânga in momente in care intelectualii se cam feresc sa nu fie etichetati comunisti, daca exprima vederi social-democrate. Intre timp, deputatul Ionut Vulpescu, fost consilier al presedintelui Iliescu, a ajuns ministru al Culturii.
De la Iliescu incoace, obligati de imprejurarile adearii la NATO si UE, ca in cazul lui Adrian Nastase, sau lipsiti de convingeri social-democrate autentice, ca in cazurile lui Geoana si Ponta, liderii PSD au avut un comportament politic mai apropiat de liberalism, justificat oficial pe esicherul politic ca orientare de centru-stânga. Asa s-a si putut alcatui faimoasa constructie USL intre Ponta si Crin Antonescu. 
Electoratul de stânga, care nu s-a mai simtit a fi reprezentat de partidul succesorilor lui Iliescu, a votat cu partidele nationaliste sau populiste, ca PRM, PDL sau PPDD, ori nu s-a prezentat la vot. Guvernele PSD s-au remarcat prin exces de masuri liberale, pentru a nu fi acuzate in tara si strainatate ca stângiste. Norocul PSD-ului a fost ca intre timp nu s-a cristalizat un alt partid de stânga, asa cum s-a intâmplat in Grecia si Spania, cu Syriza si Podemos.
Profitând de plecarea fortata de la conducerea partidului a fost liberalului in tinerete, Victor Ponta, PSD trebuie sa aleaga un lider care nu doar mimeaza social-democratia ci, chiar,  poate s-o afirme si s-o aplice din convingere. Asa s-ar separa doctrinar apele pe esicherul politic unde toti se inghesuie sa afirme ca sunt de centru, pentru a capta atentia atât a electoratului de dreapta cât si a celui de stânga.
O astfel de orientare a PSD ar determina o clarificare doctrinara mai rapida chiar si in interiorul noului PNL, liberalii urmând sa se distanteze de populari.


14 iulie 2015

Recalcularea pensiilor in plata ale militarilor ar duce la „beneficii deloc meritate”?

Comandorul AC
Nu ma numar printre detractorii de serviciu ai SCMD si ai presedintelui acestui sindicat. Dimpotriva, am apreciat rolul pe care aceasta organizatie l-a avut in temperarea zelului regimului Basescu de a taia pensiile militarilor. Ordonanta nr.1/2011, de revizuire a pensiilor stabilite pe Legea 119/2010, nu aparea daca nu erau miscarile SCMD de la Bucuresti, Constanta si Iasi. Toate acestea, spre deosebire de obedienta conducerilor asociatiilor cadrelor militare din toate ministerele.
De doi ani, de când scriu pe acest blog, am combatut actiunile sindicatului care se limitau doar la repunerea in vigoare a Legii 164/2001, cu toate imperfectiunile ei ramase dupa 8 ani de modificari. 
Sunt de poveste socotelile pe care le facea minoritatea afectata de micsorarea pensiilor prin recalculare/revizuire, sustinuta frenetic de conducerea SCMD, cu privire la pagubele aduse bugetului de stat prin majorarea pensiilor la cca 90% dintre militari. 
Dupa intrarea in vigoare a Legii 241/2013, conducerea sindicatului a ramas fara sprijinul multor sindicalisti, care s-au retras dupa ce si-au dobândit cuantumul pensiei din 2010.
Demersurile SCMD pentru elaborarea unei noi legi a pensiilor militare s-au limitat, in ceea ce-i priveste pe pensionarii in plata, la restituirea diferentelor pierdute in perioada ianuarie 2012-oct 2013 si la transformarea pensiei civile in pensie militara, fara recalculare, pentru ca pensiile convenabile, stabilite in baza Legii 164/2001, repuse in plata prin Legea 241/2013, sa poata fi indexate. 
Intentiile conducerii SCMD si ale ANCMRR din MApN , aceasta din urma reprezentata de sinistrul Comandor, Constantin Alexandru, sunt transpuse in aplicare in Proiectul Dusa, publicat pe acest blog in noiembrie 2013 si in Proiectul actualizat, care a fost aruncat in Senat, in primavara acestui an, ca initiativa legislativa, prin intermediul unor novici parlamentari.  Omiterea de la recalculare a pensiilor stabilite inainte de 01 01 2011 s-a perpetuat, din pacate, si in proiectul guvernamental.
Fara sprijinul organizatiilor asociative ale militarilor, pensionarii au luat cu asalt site-ul Senatului  pe care fusese publicata initiativa legislativa, cerând vehement recalcularea dupa noul algoritm a tuturor pensiilor militare. Fiecare s-a descurcat cum a putut pentru  ca mesajul lor sa ajunga la parlamentarii din comisiile raportoare.
Comisiile raportoare din cele doua Camere ale Parlamentului au prevazut in cele din urma recalcularea tuturor pensiilor, dar au ramas nemodificate alte articole aplicabile doar in cazul celor care s-au pensionat dupa anul 2011, pe Legea 263/2010  Au ramas in vigoare dispozitiile care amânau  recalcularea si actualizarea pensiilor in plata pe termene de 2-3 ani. Sunt confuze dispozitiile care se refera la recalcularea si actualizarea pensiilor in plata. 
Citind Comunicatele SCMD si ale ANCMRR din MApN, celelalte asociatii nu prea conteaza, publicate dupa adoptarea legii,  nu ne putem astepta ca aceste organizatii sa faca vreun demers pentru aplicarea echitabila a legii pentru toti pensionarii, mai ales ca sunt consultate in elaborarea Ordinului Comun pentru recalcularea si actualizarea pensiilor.
In comunicatul de ieri, domnul Dogaru spune caSCMD este preocupat de aplicarea corecta a legilor, numai pentru membrii de sindicat si militarii activi” ..... „Legea pensiilor militare de stat (nume impus de presedintele SCMD inca din 2012) aceasta este reparatorie pentru toti, indiferent de anul trecerii in rezerva, si tot pentru toti este, asa cum ne va demonstra viitorul apropiat ... ULTIMUL TREN. Asumandu-mi aceste afirmatii, transmit tuturor camarazilor cu judecata limpede rugamintea de a respinge afirmatiile si actiunile paranoide ale pescuitorilor in ape tulburi care isi doresc stoparea Legii, neavand de aparat decat propria micime si unele beneficii deloc meritate!” 
Despre consulul militar, juristul comandor al ANCMRR din MApN, ce sa mai spunem când sustine direct, cu ura  si  nediplomatic, pe site-ul oficial sau ca simplu postac, vorba Johannisului, ca pensiile stabilite inainte de 2011 nu trebuie recalculate.
M-am intrebat de multe ori ce-i mâna pe acesti domni impotriva pensionarilor care si-au deschis drepturile inainte de anul 2011 ca, doar, si ei fac parte din aceeasi categorie. Singura explicatie este dorinta de a-i pedepsi pe cei care prin vechime si conditii de munca au avut pensia majorata pe principiul contributivitatii, dar ar beneficia de pensii mari... si daca li s-ar aplica recalcularea si actualizare potrivit algoritmului noii legi. 
Domniile lor, cu vechime mica si cu conditii de munca la nivelul celor deosebite, au prins ULTIMUL TREN, Legea 164/2001, cu soldele astronomice trase in ultimele luni de activitate. Soldele respective ar conta si potrivit bazei de calcul reglementate de noua lege... dar de unde vechime, conditii speciale si alte conditii, OMM  clasa I ?
Pentru domniile lor, aplicarea  dispozitiilor  noii legi tuturor celor pensionati inainte de 2011 ar echivala cu obtinerea de „beneficii deloc meritate”.

Iata de ce cred ca aplicarea legii, respectiv Ordinul Comun, nu trebuie sa ajunga la cheremul unor astfel de frustrati, trimiterea legii spre examinare la Parlament fiind singura posibilitate de a aplica nediscriminatoriu  si cu obiectivitate noua lege, asa cum am aratat intr-un articol anterior.  

6 iulie 2015

Presedintele trebuie sa trimita Legea pensiilor militare pentru reexaminare in Parlament


        Toata stima pentru membrii Comisiilor raportoare din cele 2 Camere, care au grabit procedurile de adoptare a Legii pensiilor militare si au tinut cont de multele propuneri venite din partea militarilor pensionari, adoptând amendamente prin care au infrânt dorinta initiatorilor de a aplica diferentiat, functie de momentul deschiderii drepturilor de pensie, prevederile noii legi.
      Din pacate, textul final are câteva necorelari, generate de amendamentele aprobate, denumite de specialisti erori de tehnica de legiferare, care creeaza greutati de aplicare sau dau posibilitatea institutiilor care trebuie sa emita Ordinul Comun, privind recalcularea si actualizare pensiilor in plata, sa introduca reglementari prin care sa restranga baza de calcul a recalcularii pensiilor in plata, daca nu s-a reusit  pastrarea in legea adoptata a prevederilor din Proiect care exludeau de la recalculare pensiile stabilite inainte de anul 2011, potrivit legislatiei anterioare L 263/2010. 
     Reexaminarea de catre Parlament ar trebui sa priveasca  punerea in acord a dispozitiilor  articolelor 28- 30, atât intre ele cât si cu amendamentele care s-au aprobat la articolele 60, 109 si 110.
            1In primul rând articolul 28 nu defineste ce inseamna baza de calcul pentru recalcularea pensiilor in plata, asa cum s-a aprobat prin amendamentele aduse de Comisii in articolele 109 si 110. 
Din contra, prin formularea „la alegerea persoanelor prevazute la art. 3 lit.a)-c)” , excluzând lit. d), sunt omisi pensionarii militari.
         Daca in art.28 alin (1) s-a introdus un alineat cu  baza de calcul a pensiei celor trecuti in rezerva fara drept de pensie (  articolele 19 si 26) si pentru invalizi din motive care nu au legatura cu serviciul - art. 38, nu art. 39, cum gresit a ramas in textul pentru promulgare, trebuie sa se introduca o dispozitie care sa defineasca baza de calcul in vederea recalcularii pensiilor in plata. Nu e suficiet sa se adauge in text si lit. d) din art. 3, ci trebuie sa se prevada ca acea baza de calcul se actualizeaza pâna la data intrarii in vigoare a legii, urmând ca actualizarea finala sa se faca potrivit art. 60.      
      Actualizarea pâna la data deschiderii dreptului de pensie, corecta pentru cei care urmeaza sa se pensioneze, este inadecvata pentru cei care si-au deschis drepturile in urma cu 15-20 de ani. Ce facem, le luam si actualizarile aduse pe Legea 164/2001, pâna in anul 2008?
         2. Eliminarea din text a art. 30, care a ramas fara obiect dupa amendarea articolului 29, amendament prin care procentele de pensie diferentiate in functie de conditiile de munca in care s-a obtinut vechimea au fost inlocuite de un procent unic, 80%.
        Daca nu se elimina articolul 30, ar trebui sa i se modifice continutul astfel incât el sa defineasca in ce conditii se poate acorda sporul de 15% la baza de calcul, asa cum a fost introdus de Camera Deputatilor in art. 28 alin. (1). E mai corect sa stabileasca legea cum se acorda acel spor... in loc sa decida niste ministri politici.

           3. Necorelari intre articolele 60, 109 si 110.
    - Termenul pentru emiterea Ordinului comun al institutiilor militare, prevazut in art. 60 alin.(4) sa fie de 2 luni si sa curga de la data publicarii legii in MO, nu de la intrarea legii in vigoare.
    - Termenul pentru exprimarea in scris a optiunii pentru cele 6 luni din ultimii 5 ani de activitate curge pentru pensiile stabilite in baza L 263/2010 de la data primei majorari a soldelor in activitate, evident in vederea actualizarii, art. 60 alin.(2), in timp ce art.110 alin (2) prevede ca aceste pensii trebuie recalculate in termen de 12 luni de la data intrarii in vigoare a noii legi. Daca majorarea soldelor celor in activitate intârzie, cum ar putea fi calculate aceste pensii in termenul de un an, daca nu s-au depus cererile de exprimarea optiunii.
    - Reformularea art. 109 alin.( 2) astfel incât sa nu se inteleaga ca se aplica si celor pensionati pe Legea 263/2010 din cauza trimiterii la art.61 alin(1) lit. a), aplicabil tuturor pensionarilor in plata. S-ar putea intelege ca si pensiile acestei categorii de militari se actualizeaza tot in termenul de 24 luni de la la majorarea soldelor activilor.
       De altfel, este cinica si lipsita de omenie aceasta amânare a actualizarii pensiilor stabilite inainte de anul 2011. Ea se adreseaza  celor mai in vârsta militari pensionari. Peste doi ani, plus perioada nedefinita dintre 01 01 2016 si data majorarii soldelor, câteva mii dintre ei vor fi in lumea celor drepti.
      Asa cum la pensionarii stabiliti in baza Legii 263/2010 a fost prevazut un termen de recalculare a pensiei, asa ar trebui sa se prevada un termen rezonabil si pentru cei mai in vârsta pensionari.


Articolul ramâne deschis exprimarii si  altor opinii.
   
.

Un produs Blogger.

 

© 2013 huhurez.com. All rights resevered. Designed by Templateism

Back To Top