14 aprilie 2015

Proiectl legii pensiilor speciale pentru parlamentari

PARLAMENTUL ROMANIEI 
CAMERA DEPUTATILOR                                                               SENAT 
LEGE 
pentru modificarea și completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi senatorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 459 din 25 iulie 2013. 
Parlamentul României adoptă prezenta lege. 
Articol unic. ­ După Capitolul X din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi senatorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 459 din 25 iulie 2013, cu modificările ulterioare, se introduce un nou Capitol, Capitolul X cu titlul Indemnizaţia pentru limită de vârstă, cuprinzând art. 48, cu următorul conținut:

„ Capitolul X ­Indemnizaţia pentru limită de vârstă 

Art. 48 ­dreptul la indemnizaţia pentru limită de vârstă. 

(1) Deputaţii şi senatorii care îndeplinesc condiţiile vârstei standard de pensionare au dreptul, la sfârşitul mandatului, la indemnizaţie pentru limită de vârstă. 
(2) De indemnizaţia pentru limită de vârstă prevăzută la alin.1) şi în aceleaşi condiţii, beneficiază şi deputaţii şi senatorii care au avut anterior prezentei legi calitatea de parlamentar, dacă îndeplinesc condiţiile vârstei standard de pensionare. 
(3) Cuantumul indemnizaţiei pentru limită de vârstă prevăzut la alin. (1), se acordă în limita a 3 mandate şi se calculează ca produs al numărului lunilor de mandat cu , 55 din indemnizaţia brută lunară aflată în plată. 
(4) Cuantumul indemnizaţiei pentru limită de vârstă prevăzut la alin2), se calculează ca produs al numărului lunilor de mandat cu ,55% din indemnizaţia brută lunară realizată în luna anterioară solicitării de către un deputatsenator aflat în exercitarea mandatului, corespunzător fiecărui an de mandat, în limita a maximum 3 mandate.
(5) Pentru mandate incomplete, indemnizaţia pentru limită de vârstă se calculează proporţional cu perioada de mandat efectiv exercitată, dar nu mai puţin de 6 luni de activitate parlamentară. 
(6) Indemnizaţia pentru limită de vârstă se actualizează ori de câte ori se majorează sau se indexează indemnizaţia brută lunară a unui deputatsenator aflat în exercitarea mandatului, cu aceeaşi dată. 
(7) Indemnizaţia pentru limită de vârstă se cumulează cu orice tip de pensie stabilită în sistemul public de pensii sau în alt sistem de pensii neintegrat sistemului public, precum şi cu orice alte venituri realizate. 
(8) indemnizaţia pentru limită de vârstă este supusă impozitului pe venit şi contribuţiei de asigurări sociale de sănătate. 
(9) Cuantumul indemnizaţiei pentru limită de vârstă se suportă din bugetul de stat. 
(10) Cererea pentru acordarea indemnizației pentru limită de vârstă se depune la secretariatul General al Camerei Deputaţilor sau Senatului, după caz. 
(11) Indemnizaţia pentru limită de vârstă se acordă începând cu luna următoare depunerii cererii. 

Art. II­ Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I. Art. III­ Până la termenul prevăzut la art. II vor fi elaborate şi aprobate norme metodologice de aplicare a prezentei legi, de către Birourile Permanente Reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului. 

PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR                                          SENAT 
VALERIU ŞTEFAN ZGONEA                                    CĂLIN ANTON POPESCU TARICEANU

                                                                 *                                *
                                                                                    *                   
Parlamentarii lucreaza de zor la o serie de modificari legislative pentru a putea sa primeasca din nou pensii speciale, eliminate de Guvernul Boc in 2010. De fapt se modifica legea care reglementeaza Statutul parlamentarului. Acestea vor fi calculate in raport cu indemnizatia de parlamentar si in raport cu numarul de mandate efectuate.
"Se inscrie in logica de pana acum de a repara ce s-a stricat in guvernarea Boc, sa readucem situatia la nivelul din 2010. Formula de calcul a izvorat din experienta parlamentara europeana - 0,55% din indemnizatia lunara a unui parlamentar si numarul de mandate:
pentru un mandat - 1.500 de lei
pentru 3 mandate - 4.000 de lei
mai putin de 6 luni - nu beneficiezi de pensie", a explicat a explicat deputatul PSD Petre Daea.
El a aratat ca este nevoie de aceste pensii pentru ca activitatea de parlamentar nu este purtatoare de spor de vechime, adica nu este luata in calcul atunci cand se calculeaza vechimea in campul muncii.
"Impactul (n.r. bugetar) este foarte mic. Sunt undeva la 130 de fosti parlamentari. Mai am si eu un pic si ies la pensie - pentru 47 de ani de contributie primesc o pensie de 2.300 de lei si sunt 15 ani (n.r. cat am fost parlamentar) cand eu nu am beneficiat de spor de vechime. Voi primi si 4.000 de lei pensie de parlamentar.
Sunt si alte categorii care au beneficiat de aceste mecanisme de calcul pentru pensii - sunt si cei din justitie", a explicat Petre Daea.

Proiectul de lege a fost semnat de 250 de deputaţi, dintre care 50 sunt parlamentari din PNL. 

9 aprilie 2015

Desi au fost zeci de ani singurii beneficiari de pensie de serviciu, militarii risca sa ramâna ultimii speciali cu pensii civile



Pâna prin anul 2004, militarii au fost singurii beneficiari de pensie de serviciu. Dupa revolutie, câteva categorii ale functionarimii publice s-au considerat esentiale pentru bunul mers al statului post- comunist si au ridicat pretentia de a avea, dupa modelul militarilor, pensii de serviciu. Miscarea in favoarea pensiilor speciale s-a accentuat dupa intrarea in vigoare a Legii 19/2000 care a introdus celebrul principiu al contributivitatii. Primii care au reusit sa evadeze din strânsoarea contributivitatii si si-au tras pensii de serviciu mai avantajoase decât militarii au fost magistratii. Au urmat, rând pe rând, alte categorii de învârti pe lângă mărimile politice vremelnice:
 -pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea; 
- pensiile de serviciu ale personalului diplomatic si consular; 
- pensiile de serviciu ale functionarilor publici parlamentari; 
- pensiile de serviciu ale deputatilor si senatorilor; 
- pensiile de serviciu ale personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviatia civila; 
- pensiile de serviciu ale personalului Curtii de Conturi.

Unele di aceste pensii speciale au fost atât de mari incât in opinia publica si in media s-a incetatenit denumirea lor de pensii nesimtite.
In contextul crizei economico-financiare in care regimul Basescu-Boc a introdus tara in anii 2010-2011 a fost destul de usor sa se motiveze in fata opiniei publice eliminarea pensiilor speciale, la gramada fiind lovite si traditionalele pensii militare. 
Asa a fost adoptata, prin asumarea raspunderii Guvernului Boc, Legea 119/2010, care a introdus toate pensiile speciale in sistemul public de pensii, doar pentru militari acceptându-se câteva dispozitii derogatorii de la algoritmul de calcul, dispozittii care  au permis majorarea majoritatii pensiilor civile ale militarilor.
Printr-o  decizie controversata, CCR a decis, inainte ca Legea 119/2010 sa intre in vigoare, ca pensiile de serviciu ale magistratilor nu pot fi desfiintate, motivând ca ei, inclusiv judecatorii CCR, ar emana de la Constitutie, de parca n-ar avea si ei legi organice de organizare si functionare. Prin alta decizie, CCR a decis ca si pensiile de serviciu ale consilierilor Curtii de Conturi nu pot fi desfiintate.
Guvernul Ponta a adoptat masuri reparatorii pentru militari si diplomati, iar recent au fost restabilite prin lege pensiile personalului aeronautic navigant civil. 
In prezent se face un puternic loby pentru ca parlamentarii si grefierii sa reprimeasca pensiile de serviciu. Daca se aproba pensii de serviciu pentru parlamentari, ce mai conteaza ca vor reprimi drepturile si functionarii publici parlamentari?
Referitor la militari, se pare ca pentru recalculati/revizuiti/reintregiti este maximumul ce s-a obtinut pâna in prezent. Semnalele guvernamentale arata ca o viitoare lege a pensiilor militare ii va cuprinde doar pe cei pensionati pe L 263/2010 si pe cei care se vor pensiona potrivit noii legi. Pensiile recalculate/revizuite/reintregite vor ramâne  in cuantumul avut in plata la data intrarii in vigoare a noii legi, schimbându-li-se doar denumirea in pensii militare.
Proiectul Dogaru inregistrat recent la Senat pentru dezbatere, sub numarul B123/2015, este o gluma proasta.

Regimul juridic al contributiei individuale de 5% la buget(art.78 alin (2) al Legii 164/2001)

Nu se poate pretinde pensie suplimentara pentru contributia individuala la bugetul de stat  de 5%, platita de militari in perioada 01 04 2001-31 12 2010. Contributia reflecta aplicarea principiului contributivitatii in sistemul pensiilor militare, spune Casa de Pensii Sectoriala a MAI.

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE
 Având în vedere numărul mare de adeverinţe care atestă contribuţia la fondul pentru pensia suplimentară cu 2%, 3%, 5%, transmise la Casa de Pensii Sectorială a M.A.I., vă comunicăm următoarele: 
Prin Legea nr.164/2001 privind pensiile militare de stat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, s-a reglementat dreptul la pensii şi asigurări sociale pentru cadrele militare începând cu data de 10.04.2001. 
De asemenea, prin Legea nr.179/2004 privind pensiile de stat şi alte drepturi de asigurări sociale ale poliţiştilor, s-a reglementat dreptul la pensii şi asigurări sociale pentru poliţişti – funcţionari publici cu statut special începând cu data de 03.06.2004. 
Potrivit art.1 din Legile nr.164/2001 şi nr.179/2004, principiile generale prevăzute de Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, se aplica şi legilor menţionate, acestea fiind cele în baza cărora s-a organizat şi a funcţionat sistemul public de pensii, iar printre principiile de bază se regăsea şi principiul contributivităţii, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuţiilor datorate de persoanele fizice şi juridice, participante la sistemul public. 
Ţinând cont de faptul că în conformitate cu art.5 alin.(2) din legile susmenţionate fondurile pentru plata pensiilor militare de stat, pensiilor de stat ale poliţiştilor şi alte drepturi de asigurări sociale se asigura de la bugetul de stat, contribuţia individuală la bugetul de stat prevăzută la art.78 alin.(2) reflectă aplicarea principiului contributivităţii în sistemul pensiilor militare de stat şi pensiilor de stat ale poliţiştilor. 
Menţionăm faptul că la art.80 din Legea nr.164/2001, se prevedea că la data încheierii procesului de recalculare a pensiilor, pensiile şi pensiile suplimentare devin pensii militare în înţelesul legii. 
Contribuţia de 2%, şi 3% la fondul pentru pensia suplimentară a fost luată în calcul, fapt uşor de verificat în anexele deciziilor de revizuire – Datele şi elementele ce au condus la determinarea punctajului mediu anual şi a stagiului de cotizare, punctul 3 – Punctaj suplimentar acordat în funcţie de contribuţia la fondul pentru pensia suplimentară în conformitate cu art. 165 din Legea nr. 19/2000.
De asemenea, solicitările dumneavoastră de a vă recalcula punctajul mediu anual prin acordarea punctajului suplimentar acordat în funcţie de contribuţia de 5% la fondul pentru pensia suplimentară după data de 31.03.2001 excede cadrului legislativ. 
Având în vedere dispoziţiile din Constituţia României, republicată, conform cărora, la art.1 alin.(5) este stipulat că ,, în România respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie ‘’, iar ,, legile şi toate celelalte acte normative rămân în vigoare, în măsura în care ele nu contravin Constituţiei ’’, (art.154 alin.(1)), instituţia noastră aplică în mod corespunzător actele normative în vigoare. 

7 aprilie 2015

Diferenta intre lucrul bine facut in vacanta, la Madeira, si lucrul bine facut in tara

Porto Bay, Madeira
Dupa marele efort facut de presedintele Johannis, de a prezenta un bilant de activitate, mai degraba de inactivitate,dupa primele 100 de zile de mandat la Cotroceni, iata-l disparut din viata politica si comunitara, spre disperarea jurnalistilor care se deplasasera la Sibiu pentru a-l mai mediatiza in noaptea Pastelui Catolic, la biserica Evanghelica Lutherana, unde a intâmpinat in anii trecuti sarbatoarea Invierii.
Un comunicat al Administratiei de la Cotroceni a informat tot românul ca alesul lor se afla in vacanta de Pasti. 
Si... pentru ca isi respecta statutul de presedinte al tuturor românilor, Johannis se va afla in vacanta 10 zile, atât de Pastele catolic cât si de Pastele ortodox.
Surpriza a fost si mai mare pentru facebook-isti care-l asteptau pe postac, vorba sa despre Basescu, sa comenteze doua evenimente de interes national pentru tara, respectiv rapirea unui român in Burchina Faso si amenintarile unui rusnac la adresa României,
Misterul a fost dezlegat de un ziar local din Portugalia. Diarios de Noticias l-a identificat pe sfântul Klaus tocmai in largul apelor atlantice ale Africii, pe plajele insulei portugheze, Madeira.
Pentru cârcotasi facem precizarea ca domnul Iohannis nu se afla prea departe de Burchina Faso, Niger sau Mali, pe unde se zice ca  l-ar ascunde islamistii pe românul răpit.
Acasa, invinsul Ponta isi face de cap: oficial sau pe retelele de socializare (asta e tare pe Twitter) comunica despre situatia românului rapit, raspunde sfidator oficialului rus, anunta reluarea constructiei Autoztrazii Transilvania. Ba ... si mai mult, in ciuda celor care nu l-au votat, ia decizia reducerii TVA la alimente si la serviciile alimentare, incepând cu 01 iunie, de la 24%  la 9%, asa cum cerea Voiculescu, inainte de a fi arestat de justitia lui Base..Ca sa-i lase pe pe noii pedelisti, Blaga si Gorghiu, fara obiectul luptei politice pentru ajungerea la guvernare, Ponta anunta si reducerea TVA la produsele nealimentare de la 24 la 20 %, de la o1 o1 2016.
Nici liberalul Tariceanu nu se lasa mai prejos. Convoaca sedinta comuna a Camerelor tocmai in zilele Pastelui catolic, pentru a modifica legea privind Statutul deputatilor si senatorilor, lasând „lacrimatia” lui Johannis la CCR fara obiect.
   

5 aprilie 2015

A inceput batalia sondajelor. Cam multi liberali intr-o tara saraca.

Sondajele indica faptul ca românii inca voteaza emotional, nu rational. Partidele liberal-populare din tarile europene bogate, apropiate ca orientare politica de PNL, nu inregistreaza asemenea ridicate intentii de vot.
 Sondajul a fost realizat de Agenția de Rating Politic în perioada 30 martie  – 3 aprilie 2015, pe un eşantion reprezentativ pentru populaţia României de 1100 de persoane, cu interviuri telefonice şi are o eroare de 3%.
-Sondajul CSCI a fost realizat telefonic, în perioada 24 - 28 martie 2015, pe un eşantion de 1.073 persoane, iar marja de eroare este de plus/minus 3,1%.

2 aprilie 2015

Domnul Dogaru reactioneaza violent...

...dar nu raspunde criticilor pe care le-am formulat proiectului pe care dânsul si câteva asociatii din MAI l-au prezentat unui grup de parlamentari, grup care a devenit initiator al Proiectului inregistrat la Camera Deputatilor.
Nu am criticat atât de mult depunerea documentului la Parlament cât m-am legat de unele prevederi discriminatorii si de completarile de-a dreptul hilare la „ Proiectul Dusa”, cu referire la cele din art. 61 si 111 din initiativa inregistrata la CD.
Domnul Dogaru si cei din conducerea SCMD refuza sa raspunda la o intrebare esentiala:
De ce au fost de acord cu discriminarea pensionarilor recalculati /revizuiti pe L 119/2010 si OUG 1/2011, in sensul ca acestia sunt inlaturati de la recalcularea din oficiu a pensiilor in plata, la data intrarii in vigoare a noii legi a pensiilor militare?
Cât timp refuza sa raspunda la aceasta intrebare... prezumam ca au actionat cu rea credinta.
Din raspunsul dat luni, 30 martie ac,  in Senat, la intrebarile doamnei senator Anghel, rezulta ca MApN si MAI  inca lucreaza la un proiect al legii pensiilor militare. Concluzia este usor de tras; nu si-au insusit proiectul inregistrat la Parlament. 
   Iata „rabufnitarea” domnului Dogaru:
Cu privire la Proiectul Legii Pensiilor Militare de Stat
- In atentia tuturor celor interesati -

Doamnelor si domnilor,
Deoarece, in ultimele zile, au aparut pe bloguri tot felul de aberatii aruncate, in scopul autobagarii in seama, la adapostul anonimatului, de tot felul de “bufnite” si alte pasari de prada, oripilate de ideea ca Legea Pensiilor Militare de Stat chiar apare, punand capat haosului benefic pentru unii, se cuvin facute unele precizari.
Nu exista unul, doua, noua sau mai multe proiecte, ci UNUL SINGUR. Un Proiect care nu este nici “al lui Dusa”, nici “al lui Dogaru”, cum nu a fost nici “al lui Dobritoiu”.
Este Proiectul menit sa inlature haosul legislativ instaurat, in ceea ce ne priveste, de regimul Basescu-Boc, la care au lucrat impreuna reprezentantii activilor din sistem si ai rezervistilor, in cursul anului 2012.
Este Proiectul de care a raspuns, din ordinul premierului, domnul ministru Dusa, in 2013.
Este Proiectul abandonat la inceputul lui 2014 si reluat, ca urmare a tratativelor cu SCMD, in august 2014, cu promisiunea ca va face parte din seria legilor reparatorii, intrate in dezbaterea parlamentara, in perioada 03 septembrie – 07 octombrie 2014, sub responsabilitatea presedintelui de Comisie senatoriala, ulterior ministru, dl. Liviu POP.
Este Proiectul abandonat la 01 octombrie 2014, cand, in perspectiva alegerilor, senatorii au fost trimisi in concediu, fapt ce a atras actiunea de pichetare a sediului central al PSD, de catre SCMD, in timpul campaniei electorale.
Este Proiectul pe care, in aceste imprejurari, dl. ministru Dusa, la solicitarea unor generali, l-a retras de la Comisia de Munca a Camerei Deputatilor spre consultare.
Este Proiectul pe care si l-a asumat dl. viceprim-ministru, gl.(r) dr. Gabriel Oprea care, la data de 13 ianuarie 2015, a convocat la Guvern ministrii si secretarii de stat de resort, precum si sefii directiilor de specialitate din toate structurile sistemului si presedintii sindicatelor. Comisia constituita atunci, avand drept misiune eliminarea tuturor discriminarilor, a elaborat forma actuala a Proiectului asupra careia toata lumea a cazut de acord la 12 februarie a.c., asumandu-si-o prin semnatura.
In doua zile, cu toate semnaturile necesare, Proiectul trebuia trimis de la Guvern Comisiei de Munca a Camerei Deputatilor, spre inregistrare.
Intrucat au trecut peste 30 de zile si evenimentul nu s-a produs, ba, mai mult, presedintele Comisiei de Munca a Camerei Deputatilor a fost schimbat, de teama unei noi amanari a dezbaterii legislative, a reactionat singura persoana din comisie, care nu se subordoneaza cuiva, nici pe linie administrativa, nici pe linie politica, presedintele SCMD. In numele SCMD si al tuturor rezervistilor, acesta a transmis un apel, avand in anexa Proiectul, catre toti deputatii si senatorii, indiferent de culoare politica, sa si-l asume ca initiativa. Au raspuns pozitiv presedintele si vicepresedintele Comisiei pentru Egalitate de Sanse din Camera decizionala, deputatii Stefan Petru Dalca si, respectiv, dna. Liliana Minca. Acestia au strans semnaturi la Camera Deputatilor, in timp ce la Senat, s-a ocupat, nemijlocit, seful Grupului parlamentar PC-PLR, dl. senator Dumitru Pelican. Pentru nestiutori, domnia sa este si seful doamnei senator Cristiana Anghel, care a avut si domnia sa mai multe interventii in plen, in favoarea noastra.
Proiectul a fost inregistrat la Camera Deputatilor cu nr. 313/28.03.2015, trimis la Consiliul Legislativ, care  l-a trimis la Senat, intrand in procedura de vot.
Actiunea presedintelui SCMD nu a facut decat sa impulsioneze asumarea Proiectului si intrarea in procedura de urgenta, prin scurtarea timpului din punct de vedere procedural.
Luand nota de aceasta realitate, va las pe dvs. sa trageti concluziile necesare pe tema actiunilor persoanelor care bat campii si se agita inutil, autobagandu-se in seama, post factum, dandu-va si propunandu-va, de circa o luna de zile, cele mai bizare informatii si initiative legate de Proiectul Legii Pensiilor Militare de Stat.
Sa dea Dumnezeu ca Sarbatorile Pascale sa fie fericite pentru toata lumea si, in mod deosebit, fericite pentru rezervisti!

Honor et Patria! Vae Victis!

Presedintele SCMD,
Col. (r) dr. Mircea DOGARU


   

MApN isi intareste structurile interoperationale la nivel strategic, operativ si tactic, in tara si strainatate

Iata recentele modificari, aprobate saptamâna trecuta de Parlament, ale Legii nr.346/2006 privind organizarea si functionarea Ministerului Apararii Nationale;
Modificari ale Legii 346/2006

30 martie 2015

Proiectul guvernamental al Legii pensiilor militare este inca in curs de elaborare

In ziua de 30 martie 2015 reprezentantii MApN si MAI au raspuns unei intrebari a senatoarei Cristiana Anghel referitoare la momentul in care cele 2 ministere au de gând sa prezinte spre adoptare un proiect al Legii pensiilor militare.
Reprezentantele celor 2 ministere au prezentat raspunsuri identice, semn ca exista o colaborare strânsa intre ministrii Dusa si Oprea in procesul de elaborae a proiectului.
Era un motiv in plus pentru a urmari ce vor informa cele 2 ministere, fie si pentru a intelege in ce raport se afla fata de proiectul lui Mircea Dogaru, inregistrat la Camera Deputatilor de un grup de 8 deputati si senatori.
Din raspunsuri rezulta ca MApN si MAI nu-si insusesc proiectul Dogaru si ca la cele 2 ministere inca se lucreaza pentru elaborarea proiectului de lege.
Cei care doresc sa auda ce au declarat  reprezentantele celor doua ministere pot audia inregistrarea sedintei Senatului din data de 30 martie 2015,  minutele 120-125, aici
In zilele urmatoare va aparea pe site-ul Senatului si forma scrisa a raspunsurilor.
Senatoarea Anghel a somat ministerele ca in sedinta de lunea viitoare, de interpelari/intrebari, sa prezinte un termen pâna la care vor depune proiectul in Parlament.

28 martie 2015

Mircea Dogaru a furat startul, infruntându-i pe vicepremierul Oprea si pe ministrul Dusa.

In luna noiembrie 2013, ministrul Apararii, domnul Mircea Dusa, a inaintat institutiilor militare, spre dezbatere si propuneri, un proiect de lege al Legii pensiilor militare.Vezi aici
Acelasi proiect a fost trimis spre avizare ministerului Muncii, etapa necesara pentru ca in prezent militarii primesc pensii potrivit Legii unitare a sistemului public de pensii.
La inceputul  lunii noiembrie  2014, ministrul Muncii a informat ca ministerul sau a avizat favorabil Proiectul de lege si ca depinde de MApN când va fi pus in dezbatere. Vezi aici 
Pentru urgentarea adoptarii legii, era necesar ca Guvernul sa adopte Proiectul si sa-l inainteze spre adoptare spre Senat, prima Camera sesizata, potrivit competentelor de legiferare ale celor 2 Camere ale Parlamentului.
In aceasta idee a fost, probabil,  si initiativa vice-premierului Gabriel Oprea, din luna ianuarie a.c,  de a organiza la Guvern o intâlnire cu organizatiile asociative ale militarilor pensionari, când, din date ulterioare, s-a aflat ca s-a lucrat pe Proiectul Dusa, cel avizat de Ministerul Muncii.
De la acest moment s-au format bisericute care au cam torpilat initiativa guvernamentala. 
Pe de-o parte, SCMD si o serie de structuri asociative minuscule s-au intâlnit separat la sediul SRI si au pus piciorul in prag ca ele accepta doar proiectul publicat pe www jandarmy.ro Acest proiect este un colaj de prevederi preluate din Proiectul Dusa si din Proiectul sustinut de SCMD pe pagina Departamentului Juridic, la care s-au mai adaugat niste traznai la art. 28, baza de calcul, art. 60-61, actualizarea si la art. 111, transformarea pensiilor recalculate/revizuite in pensii militare. Aceste inovatii legislative vor fi desfiintate de Consiliul Legislativ pe motive de inadvertente de tehnica legislativa.
Pe de alta parte, Federatia Militarilor a organizat la Senat o dezbatere cu prezenta unor parlamentari si consilieri prezidentiali, ocazie cu care s-a vorbit mult, dar s-a finalizat numai cu alegerea unei Comisii de contact, condusa de G-ral Chelaru, despre a carei activitate n-am mai auzit nimic. Vezi aici.
Domnul Dogaru a incercat sa fenteze lentoarea guvernamentala, fortând inregistrarea la Parlament a unui proiect de lege convenabil marimilor din  structurile asociative, pentru majoritatea actualilor pensionari vânzând iluzii de recalculare ulterioare intrarii in vigoare a legii. Este greu de crezut ca cineva va accepta asemenea prevederi, cum ar fi : actualizarea pensiei potrivit celei mai mari functii detinute, pentru cei deja pensionati pâna la intrarea invigoare a Legii, art. 61 (a, in timp ce pentru cei care se pensioneaza potrivit noi legi  se aplica art. 28, adica media soldelor pe 6 luni alese din ultimii 5 ani.
Culmea inselatoriei este atinsa in art.111 alin. (3)
Ca sa beneficieze de o recalculare potrivit algoritmului introdus de noua lege, pensionarii recalculati/ revizuiti pe L 119/2010, OUG nr.1/2011 trebuie sa pândeasca cu noi documente, ca sa nu le introduca prea devreme, astfel incât Casele Sectoriale sa emita vreo decizie de recalculare potrivit L 263, si nici prea târziu, ulterior intrarii in vigore a noii legi, când vor fi indrumati catre Casele Judetene de Pensii. Daca s-au incadrat perfect, adica nici prea devreme, nici prea târziu, domnul Dogaru le promite acordarea drepturilor calculate potrivit noii legi de la data depunerii documentelor, neavând vreo importanta ca legea nici niu intrase in vigoare. 
Trecând peste greselile de tehnica legislativa, ca sa fie pus in discutia Senatului, Proiectul asumat orbeste, au inghitit  pestele dogarian ca niste pelicani, de niste senatori si deputati trebuie sa astepte Punctul de vedere al Guvernului.
Daca Guvernul si-ar fi asumat rolul de initiator, asa cum incepusera Dusa si Oprea, se trecea peste aceasta etapa de asteptare.
Nu este târziu ca Guvernul sa introduca in Parlament un Proiect deja asumat. 
 Senatorul Dumitru Pelican, printre initiatori
UPDATE. 03 04 2015
Proiectul a fost inregistrat la Senat, care are calitatea de Prima Camera Sesizata potrivit competentei constitutionale, sub numarul B123/2015 .
Proiectul va trebui sa primeasca avizul Consiliului Legislativ si punctul de vedere al Guvernului. 
Consiliul legislativ va desfiinta cârpelile de la art. 61 si 111.
Guvernul va veni cu alt proiect de lege, ceva asemanator cu proiectul Dusa.  

Johannis si Autoritatea Judecatoreasca uzurpa autoritatea Senatului

O infruntare curajoasa a celor care se cred mai presus de lege si un demers necesar intru apararea principiului separatiei puterilor in stat.
Incuviintarea arestarii preventive a parlamentarilor face parte din controlul reciproc intre autoritatile statului, astfel incât niciuna sa nu isi impuna nedemocratic suprematia.
ARTICOLUL 126 din Constitutie
(1) Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege.

Ministerului Public( Parchetele) si MAI desfasoara doar activitate judiciara de cercetare penala penala. 
Johannis si CSM insinueaza ca ca si Parchete ar realiza Justitie.

Declarație politică a domnului Călin Popescu Tăriceanu, Președintele Senatului României

În calitate de președinte al Senatului am obligația să apăr independența sa în raport cu celelalte puteri ale statului și să contribui la refacerea prestigiului acestei instituții. Exprimarea unor critici publice la adresa Senatului venite dinspre presă, dinspre rețelele de socializare, dinspre cetățenii care au tot dreptul să se exprime liber și chiar dinspre partide politice sunt absolut normale. Nu pot fi însă de acord cu critici publice venite dinspre alte autorități ale statului sau componente ale acestora. Sper ca prezenta să îndemne la meditație din partea celor vizați și la renunțarea formulei atacurilor publice între autorități, în folosul unui dialog instituționalizat din care să găsim soluții la problemele existente.

Prin semnificația lor, prin amploarea lor și prin implicarea mai multor autorități ale statului, evenimentele generate de votul din Senat privind cazul Șova au depășit cadrul speței în sine. Reacțiile unor autorități implicate în acest caz ar fi trebuit canalizate pentru revenirea la echilibru și la respectarea principiului separației puterilor în stat, principiu abandonat de aproape 10 ani, lucru care nu s-a întâmplat. Este motivul care m-a determinat să dau publicității această declarație politică.

Înaintea oricăror comentarii, țin să subliniez că, după votul de miercuri din Senat, nimic nu stă în calea procurorilor de caz de la DNA să finalizeze ancheta și rechizitoriul și să-l trimită în judecată pe dl. Șova. Senatul nu a încuviințat reținerea și arestarea senatorului Șova, dar nu a obstrucționat în niciun fel continuarea urmării penale până la finalizarea ei, urmărire care se desfășoară fără restricții, la fel ca în cazul oricăror cetățeni anchetați în libertate.

A doua zi după votul din Senat, președintele României a adresat CCR în limitele constituționale o cerere de soluţionare a unui presupus conflict juridic de natură constituţională dintre Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Consiliul Superior al Magistraturii, pe de o parte, şi Parlamentul României, pe de altă parte. Acțiunile președintelui României au fost acompaniate simultan de critici aduse Senatului din partea DNA și CSM. În realitate, nu există un conflict de natură constituțională, pentru că Senatul a luat în dezbatere și s-a pronunțat prin vot asupra cererii de ridicare a imunității unui senator, fără depășirea limitelor acestei competențe și exact în baza temeiurilor legale menționate de solicitant (DNA) în cererea sa, respectiv, art. 24 din Legea 96/2006 (statutul senatorilor şi deputaţilor) şi art.172 din regulamentul Senatului.

Ceea ce a declanșat aceste critici este rezultatul votului și nu presupusul conflict, deci, putem vorbi despre o încercare de uzurpare a competențelor Senatului de către alte autorități, prin tentativa de a impune o soluție (deci, de a exercita în locul Senatului o competență dată acestuia prin Constituție).

Art. 72, alin. 1, teza I din Constituție, prevede că deputaţii şi senatorii nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte. Textul constituțional recunoaște astfel dreptul necenzurabil al Camerei parlamentare de a decide cu privire la reținerea şi arestarea unui membru al său, procedură utilizată chiar și în Parlamentul European. Se poate observa că celor două autorități menționate încearcă negarea acestui drept al Parlamentului, prin tentativa impunerii unei soluții exterioare legislativului. Această situaţie ar anula principiul independenţei puterilor în stat. Or, art. 69 din Constituție interzice orice mandat imperativ.

Un cap de acuzare vehiculat după vot se referă la aplicarea de către Senat în cazul Șova a art. 24 din Legea 96/2006 (statutul senatorilor şi deputaţilor) şi art.173 din regulamentul Senatului, din care reiese că cererea procurorilor se adoptă cu jumătate plus unu din totalul senatorilor sau deputaţilor și nu din numărul celor prezenți. Cererea de încuviințare a reținerii și aretării senatorului Șova, a fost făcută de DNA exact în baza art. 172 din Regulamentul Senatului, aflat în vigoare. Nu avem nicio îndoială că, la momentul redactării cererii, dna. procuror general știa câte voturi erau necesare pentru ca cererea DNA să fie admisă. Cu toate că am anunțat de două ori în plen, de la microfonul președintelui de ședință, temeiul legal al validării rezultatului votului, art. 24 din Legea 96/2006 (statutul senatorilor şi deputaţilor), nici în timpul ședinței plenului și în nici un alt moment anterior, nimeni nu a avut obiecții legate de constituționalitatea acestor temeiuri.

O teză de drept unanim acceptată spune că, orice normă legală în vigoare se bucură de prezumția de constituționalitate, până la invalidarea ei de către CCR. Pe această prezumție se întemeiază de altfel obligativitatea respectării ei: nici o normă nu este înainte de pronunțarea judecătorului constituțional, inaplicabilă și nu poate fi ignorată aplicarea ei fără ca cel care o face să nu se pună el însuși în afara legii. Abia în acest caz, am putea vorbi de săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu.

Aceasta înseamnă că, atâta timp cât art. 173 din Regulamentul Senatului sau art. 24 din Legea 96/2006 nu au fost declarate neconstituționale de CCR, aplicarea lor este obligatorie, în primul rând de conducerea Senatului.

În cadrul aceleiași campanii pentru uzurparea unor atribuții ale Senatului, au fost voci care au făcut un mare caz, ba chiar am primit amenințări cu o acțiune penală împotriva mea, pentru faptul că, în urma votului în cazul Șova, Senatul nu a emis o Hotărâre. De aceea, se impune o explicație.

Parlamentul adoptă legi, hotărâri şi moţiuni. După adoptare, acestea sunt publicate în Monitorul Oficial. Ceea ce nu se adoptă, nu există şi deci nu se publică. Niciodată Parlamentul nu a publicat în MO o hotărâre pentru că nu s-a adoptat un proiect de lege sau o hotărâre. Dacă un proiect lege sau o inițiativă este respinsă definitiv, proiectul nu mai este înaintat la promulgare și desigur nici nu poate fi contestat la CCR.

Insistența cu care sunt promovate încercările de a uzurpa parte din competențele constituționale ale Senatului are o motivație care depășește cadrul luptei anti-corupție și nu are legătură cu aceasta. Dacă Senatul, pe care-l reprezint, ar accepta impunerea de către alte autorități ale statului a unor soluții, atunci s-ar crea un precedent extrem de nociv pentru democrația parlamentară. Potențial, și mergând pe această logică, am putea asista la extinderea acestei idei la orice vot contrar dorinței unei alte autorități (de ex., respingerea unei ordonanțe sau a unei cereri a Președintelui de reexaminare a unei legi, ar putea fi interpretată ca blocând activitatea Executivului). Parlamentul ar deveni o formă fără fond, golită de atribuții, alte autorități urmând să decidă în locul său.

În adresa procurorului-șef al DNA către CSM legată de procedura din Senat în cazul Șova se spune: ”Imunitatea parlamentarilor şi a membrilor ori foştilor membri ai Guvernului nu trebuie să conducă la imposibilitatea desfăşurării procedurilor judiciare şi a înfăptuirii actului de justiţie...”

Este superficial și cât se poate de greșit a afirma că înfăptuirea actului de justiție a devenit imposibilă în urma respingerii, în cazul de față, a măsurii arestării preventive, atât timp cât nu există nici o piedică în finalizarea anchetei, a rechizitoriului și în a duce actul de judecată la bun sfârșit.

Impulsionat de scrisoarea procurorului-șef al DNA, CSM a dat publicității imediat un comunicat din care citez: ”Consiliul Superior al Magistraturii îşi exprimă îngrijorarea faţă de recentele situaţii apărute în Parlamentul României, prin care a fost blocat sau îngreunat actul de justiţie…”

Faptul că la Senat nu au fost îndeplinite condițiile pentru încuviințarea arestării preventive a senatorului Șova nu poate fi considerat în niciun caz o blocare sau o îngreunare a actului de justiție. Anchetarea sa de către DNA nu a fost și nu este împiedicată în niciun fel de Senat.

Ceea ce mai rezultă din cele publicate de CSM este o teză pe care am obligaţia să o resping. Astfel, am înregistrat în ultima vreme o confuzie indusă premeditat chiar de către CSM, între Justiție/actul de Justiție,  pe de o parte, și Ministerul Public, DNA și procurori, pe de altă parte. Ministerul Public și DNA sunt organe de anchetă și nu Justiție. Justiţia este reprezentată de instanțe. Procurorii se află în sala de judecată pe același palier cu avocații. Prin urmare, pocurorii pot fi supuși criticii, așa cum pot fi supuși criticii și avocații. Asimilarea DNA ca organ de anchetă, cu Justiția și impunerea ideii că este afectată independența Justiției dacă procurorii sunt criticați, sunt elemente de destabilizare a autorității judecătorești și a actului de Justiție, în general, fenomen de care trebuie să ne ferim.

Sper ca actualul meu demers să fie bine înțeles. Ar fi un pas extrem de util și o despărțire de practicile distructive din regimul Băsescu, ca atunci când apar diferențe de abordare între diverse autorități ale statului, ele să fie rezolvate printr-un dialog instituțional. O astfel de abordare ar permite însănătoșirea morală a unor componente ale societății românești cât și construcțiile viitoare de care România are nevoie.
În calitate de președinte al Senatului am obligația să apăr independența sa în raport cu celelalte puteri ale statului și să contribui la refacerea prestigiului acestei instituții. Exprimarea unor critici publice la adresa Senatului venite dinspre presă, dinspre rețele de socializare, dinspre cetățenii care au tot dreptul să se exprime liber, și chiar dinspre partide politice sunt absolut normale. Nu pot fi însă de acord cu critici publice venite dinspre alte autorități ale statului sau componente ale acestora. Sper ca prezenta să îndemne la meditație din partea celor vizați și la renunțarea formulei atacurilor publice între autorități, în folosul unui dialog instituționalizat din care să găsim soluții la problemele existente.

Prin semnificația lor, prin amploarea lor și prin implicarea mai multor autorități ale statului, evenimentele generate de votul din Senat privind cazul Șova au depășit cadrul speței în sine. Reacțiile unor autorități implicate în acest caz ar fi trebuit canalizate pentru revenirea la echilibru și la respectarea principiului separației puterilor în stat, principiu abandonat de aproape 10 ani, lucru care nu s-a întâmplat. Este motivul care m-a determinat să dau publicității această declarație politică.

Înaintea oricăror comentarii, țin să subliniez că, după votul de miercuri din Senat, nimic nu stă în calea procurorilor de caz de la DNA să finalizeze ancheta și rechizitoriul și să-l trimită în judecată pe dl. Șova. Senatul nu a încuviințat reținerea și arestarea senatorului Șova, dar nu a obstrucționat în niciun fel continuarea urmării penale până la finalizarea ei, urmărire care se desfășoară fără restricții, la fel ca în cazul oricăror cetățeni anchetați în libertate.

A doua zi după votul din Senat, președintele României a adresat CCR în limitele constituționale o cerere de soluţionare a unui presupus conflict juridic de natură constituţională dintre Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Consiliul Superior al Magistraturii, pe de o parte, şi Parlamentul României, pe de altă parte. Acțiunile președintelui României au fost acompaniate simultan de critici aduse Senatului din partea DNA și CSM. În realitate, nu există un conflict de natură constituțională, pentru că Senatul a luat în dezbatere și s-a pronunțat prin vot asupra cererii de ridicare a imunității unui senator, fără depășirea limitelor acestei competențe și exact în baza temeiurilor legale menționate de solicitant (DNA) în cererea sa, respectiv, art. 24 din Legea 96/2006 (statutul senatorilor şi deputaţilor) şi art.172 din regulamentul Senatului.

Ceea ce a declanșat aceste critici este rezultatul votului și nu presupusul conflict, deci, putem vorbi despre o încercare de uzurpare a competențelor Senatului de către alte autorități, prin tentativa de a impune o soluție (deci, de a exercita în locul Senatului o competență dată acestuia prin Constituție).

Art. 72, alin. 1, teza I din Constituție, prevede că deputaţii şi senatorii nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte. Textul constituțional recunoaște astfel dreptul necenzurabil al Camerei parlamentare de a decide cu privire la reținerea şi arestarea unui membru al său, procedură utilizată chiar și în Parlamentul European. Se poate observa că cele două autorități menționate încearcă negarea acestui drept al Parlamentului, prin tentativa impunerii unei soluții exterioare legislativului. Această situaţie ar anula principiul independenţei puterilor în stat. Or, art. 69 din Constituție interzice orice mandat imperativ.

Un cap de acuzare vehiculat după vot se referă la aplicarea de către Senat în cazul Șova a art. 24 din Legea 96/2006 (statutul senatorilor şi deputaţilor) şi art.172 din regulamentul Senatului, din care reiese că cererea procurorilor se adoptă cu jumătate plus unu din totalul senatorilor sau deputaţilor și nu din numărul celor prezenți. Cererea de încuviințare a reținerii și aretării senatorului Șova, a fost făcută de DNA exact în baza art. 172 din Regulamentul Senatului, aflat în vigoare. Nu avem nicio îndoială că, la momentul redactării cererii, dna. procuror general știa câte voturi erau necesare pentru ca cererea DNA să fie admisă. Cu toate că am anunțat de două ori în plen, de la microfonul președintelui de ședință, temeiul legal al validării rezultatului votului, art. 24 din Legea 96/2006 (statutul senatorilor şi deputaţilor), nici în timpul ședinței plenului și în nici un alt moment anterior, nimeni nu a avut obiecții legate de constituționalitatea acestor temeiuri.

O teză de drept unanim acceptată spune că, orice normă legală în vigoare se bucură de prezumția de constituționalitate, până la invalidarea ei de către CCR. Pe această prezumție se întemeiază de altfel obligativitatea respectării ei: nici o normă nu este înainte de pronunțarea judecătorului constituțional, inaplicabilă și nu poate fi ignorată aplicarea ei fără ca cel care o face să nu se pună el însuși în afara legii. Abia în acest caz, am putea vorbi de săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu.

Aceasta înseamnă că, atâta timp cât art. 172 din Regulamentul Senatului sau art. 24 din Legea 96/2006 nu au fost declarate neconstituționale de CCR, aplicarea lor este obligatorie, în primul rând de conducerea Senatului.

În cadrul aceleiași campanii pentru uzurparea unor atribuții ale Senatului, au fost voci care au făcut un mare caz, ba chiar am primit amenințări cu o acțiune penală împotriva mea, pentru faptul că, în urma votului în cazul Șova, Senatul nu a emis o Hotărâre. De aceea, se impune o explicație.

Parlamentul adoptă legi, hotărâri şi moţiuni. După adoptare, acestea sunt publicate în Monitorul Oficial. Ceea ce nu se adoptă, nu există şi deci nu se publică. Niciodată Parlamentul nu a publicat în MO o hotărâre pentru că nu s-a adoptat un proiect de lege sau o hotărâre. Dacă un proiect lege sau o inițiativă este respinsă definitiv, proiectul nu mai este înaintat la promulgare și desigur nici nu poate fi contestat la CCR.

Insistența cu care sunt promovate încercările de a uzurpa parte din competențele constituționale ale Senatului are o motivație care depășește cadrul luptei anti-corupție și nu are legătură cu aceasta. Dacă Senatul, pe care-l reprezint, ar accepta impunerea de către alte autorități ale statului a unor soluții, atunci s-ar crea un precedent extrem de nociv pentru democrația parlamentară. Potențial, și mergând pe această logică, am putea asista la extinderea acestei idei la orice vot contrar dorinței unei alte autorități (de ex., respingerea unei ordonanțe sau a unei cereri a Președintelui de reexaminare a unei legi, ar putea fi interpretată ca blocând activitatea Executivului). Parlamentul ar deveni o formă fără fond, golită de atribuții, alte autorități urmând să decidă în locul său.

În adresa procurorului-șef al DNA către CSM legată de procedura din Senat în cazul Șova se spune: ”Imunitatea parlamentarilor şi a membrilor ori foştilor membri ai Guvernului nu trebuie să conducă la imposibilitatea desfăşurării procedurilor judiciare şi a înfăptuirii actului de justiţie...”

Este superficial și cât se poate de greșit a afirma că înfăptuirea actului de justiție a devenit imposibilă în urma respingerii, în cazul de față, a măsurii arestării preventive, atât timp cât nu există nici o piedică în finalizarea anchetei, a rechizitoriului și în a duce actul de judecată la bun sfârșit.

Impulsionat de scrisoarea procurorului-șef al DNA, CSM a dat publicității imediat un comunicat din care citez: ”Consiliul Superior al Magistraturii îşi exprimă îngrijorarea faţă de recentele situaţii apărute în Parlamentul României, prin care a fost blocat sau îngreunat actul de justiţie…”

Faptul că la Senat nu au fost îndeplinite condițiile pentru încuviințarea arestării preventive a senatorului Șova nu poate fi considerat în niciun caz o blocare sau o îngreunare a actului de justiție. Anchetarea sa de către DNA nu a fost și nu este împiedicată în niciun fel de Senat.

Ceea ce mai rezultă din cele publicate de CSM este o teză pe care am obligaţia să o resping. Astfel, am înregistrat în ultima vreme o confuzie indusă premeditat chiar de către CSM, între Justiție/actul de Justiție,  pe de o parte, și Ministerul Public, DNA și procurori, pe de altă parte. Ministerul Public și DNA sunt organe de anchetă și nu Justiție. Justiţia este reprezentată de instanțe. Procurorii se află în sala de judecată pe același palier cu avocații. Prin urmare, pocurorii pot fi supuși criticii, așa cum pot fi supuși criticii și avocații. Asimilarea DNA ca organ de anchetă, cu Justiția și impunerea ideii că este afectată independența Justiției dacă procurorii sunt criticați, sunt elemente de destabilizare a autorității judecătorești și a actului de Justiție, în general, fenomen de care trebuie să ne ferim.



Sper ca actualul meu demers să fie bine înțeles. Ar fi un pas extrem de util și o despărțire de practicile distructive din regimul Băsescu, ca atunci când apar diferențe de abordare între diverse autorități ale statului, ele să fie rezolvate printr-un dialog instituțional. O astfel de abordare ar permite însănătoșirea morală a unor componente ale societății românești cât și construcțiile viitoare de care România are nevoie.



Călin Popescu-Tăriceanu



Preşedintele Senatului
Un produs Blogger.

 

© 2013 huhurez.com. All rights resevered. Designed by Templateism

Back To Top