Spectacol LOV, despre pensiile speciale, la adoptarea în CD a legii pensiilor civile

Olguța se laudă cu curajul guvernării PSD-ALDE de a plafona pensiile speciale(omite sa le amintească pe cele neplafonate), chiar cu riscul unor pierderi de voturi. 

Mai spune ca peste trei ani e mai avantajos să ai pensii contributive decât pensii speciale, ea introducând și pensiile militare în categoria celor speciale. 

Mai întâi perorează Solomon, adversarul pensionarilor militari în Camera Deputaților. 

Încă o discriminare pentru militari comisă de Guvernul PSD

Guvernul Dăncilă a adoptat prin ordonanța de urgență Codul Administrativ, act normativ care fusese declarat de câteva ori neconstitutional. 
Este un act normativ necesar pentru Administrația centrală și locală a României, dar, care pune în evidentă tratamentul discriminatoriu aplicat militarilor, comparativ cu aleșii locali, în privința modului de calculare a pensiilor. 
În timp ce printr-o prăpădită de ordonantă, OUG nr. 59/2017, pensiile militare în plată la data de 15 septembrie 2017 au fost înghețate la nivelul de calcul al soldei de funcție din anul 2009, iar pentru pensiile militare calculate ulterior baza de calcul este solda netă din 6 luni alese din ultimii 5 ani de activitate și, când, chiar astăzi,  Camera Deputaților are pe Ordinea de zi respingerea propunerii PL x 265/2019, de reluare a actualizării pensiilor militare, Guvernul PSD acorda pensii speciale aleșilor locali, pensii calculate din indemnizațiile brute, indemnizații care și asa fuseseră substanțial mărite prin legea salarizării. 
În esență, dispoziția adoptată ieri prevede:

Aleșii locali, începând din 1992 încoace, ar urma să primească o pensie specială calculată astfel: 0,4% din salariul lunar brut (aproape dublu decât netul) înmulțit cu numărul de luni petrecute în funcție. Limita maximă pentru acest calcul este de 3 mandate, adică 12 ani de mandat. Conform ministrului Dezvoltării, Daniel Suciu, impactul bugetar al acestor pensii speciale ar fi de maximum 150 de milioane de lei pe an (peste 31 de milioane de euro, la cursul actual).

Cioloș, lider al grupului Renew Europa, s-a unit cu "ciuma roșie", în PE, împotriva neamțului Weber

Cioloș îi pupă mâna Vioricăi

La summitul european de joi şi vineri s-a confirmat că niciunul dintre cei trei capi de listă ai principalelor grupuri politice europene nu sunt susţinuţi de o majoritate a liderilor europeni pentru a prelua conducerea Comisiei Europene, şi anume popularul german Manfred Weber, socialistul olandez Frans Timmermans şi liberala daneză Margrethe Vestager.
Vorbind în faţa presei la finalul summitului european la care liderii statelor UE nu au ajuns la un acord privind desemnarea viitorilor şefi ai principalelor instituţii europene, premierul ungar, Orban, a spus că va refuza ca la preşedinţia Comisiei Europene să ajungă un politician care ''nu respectă Ungaria sau statele central-europene'' sau unul care să fie un susţinător al migraţiei, adăugând că Weber şi Timmermans ''nu îndeplineau niciunul dintre aceste criterii, aşadar plecarea lor este o veste bună pentru Ungaria'', informează agerpres.ro.
Premierul ungar a anunţat că la mijlocul săptămânii viitoare liderii statelor Grupului de la Vişegrad (Polonia, Republica Cehă, Slovacia şi Ungaria) se vor întâlni pentru ''negocierile finale'' dinaintea summitului european extraordinar convocat pentru 30 iunie după eşecul summitului de joi şi vineri. La summitul de duminică Grupul de la Vişegrad va face propuneri în interesul Europei Centrale, a mai spus Orban, adăugând că acest grup va avea şi candidaţi pentru posturile de conducere din instituţiile europene.

Grupurile Social-Democrat, Renew Europe și Verzii din Parlamentul European au anunțat că nu îl vor sprijini candidatura liderului PPE, Manfred Weber, la conducerea Comisiei Europene, informează Politico Europe.
Informația a fost confirmată și de Dacian Cioloș, ales miercuri în funcția de lider al grupului Renew Europe.

Grupurile S-D, Renew Europe și Verzii au împreună 336 de membri din Parlamentul European.  

Este pentru prima dată când PPE (181) și S-D (153) nu mai pot forma o majoritate în Parlamentul European, de minimum 376 de parlamentari. 

Florinel Coman i-a dat BREXIT Angliei la Cesena

Meciul, comentat de englezi

"Fotbalul la acest nivel din Anglia are o reputaţie excelentă, dar nu a fost cazul şi pentru naţionala de tineret. În timpul meciurilor de fotbal, adesea se vorbeşte despre schimbul de lovituri. După meciul dintre România şi Anglia ar trebui însă să se inventeze un nou termen, avand în vedere desfăşurarea. După două etape avem parte de o surpriză. Anglia a venit la EURO cu mulţi jucători din prima liga şi era considerată favorită la câştigarea titlului. Pe de alta parte, mulţi fotbalişti romani vin din competiţia internă, care este mult sub nivelul Premier League. Iar şi mai remarcabil este că România a câştigat şi partida cu Croaţia cu 4-1", scrie şi Der Spiegel. Vezi AICI rezumatul meciului Anglia U21 - România U21 2-4

EURO U21 2019 » CLASAMENT

N-au bani pentru actualizarea pensiilor militare... dar plătesc despăgubiri

...pentru distrugerea  culturilor de pe 700 ha distruse de tancurile americane în tiimpul unor manevre militare prost coordonate de Statul Major al generalului cu mandat prelungit de Iohannis.
Glumeşii spun că americanii s-au camuflat în lanurile de porumd, grău, orz şi floarea soarelui din Feteşti pentru a nu fi ciuriţi de ţânţari.
Guvernul alocă 2% din PIB pentru Armată, dar execuţia bugetară pe anul 2018 a fost de 1,98%:

In altă ordine de idei,,să-l sfătuiască cineva pe sindicalistul Coarnă,cel  care a susţinut respingerea proiectului de lege  privind actualizarea pensiilor militare, să nu mai folosească pe televiziuni pleonasmul respectarea legalităţii. In teoria dreptului, legalitatea înseamnă respectarea legii.

Senatul nu a respins întreaga lege a pensiilor civile ci doar reexaminarea art. 25 și 63

https://www.senat.ro/Legis/PDF/2018/18L629CX.pdf
https://www.senat.ro/Legis/PDF/2018/18L629LP.pdf

4

L629/22.10.2018

Legea privind sistemul public de pensii. -  reexaminare/13.05.2019 (ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr.138/13.03.2019) - procedură de urgență Comisie fond: Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială      Comisia pentru constituţionalitate      Raport de admitere (a legii) cu amendamente admise (+ amendamente respinse) Caracterul legii: organică  (punct nou introdus prin modificarea ordinii de zi)

Opoziția a fost lăsată în ofsaid pentru a demonstra publicului că nu dorește majorarea pensiilor.

Fiind vorba de o reexaminare a unor texte din lege, în urma unei decizii a CCR, proiectul trebuia să treacă  în condițiile în care cvorumul era asigurat și fără o participare consistentă a majorității parlamentare.Opoziția, uite așa, de/a dracului, a votat contra.

Comisiile raportare din CD au respins actualizarea pensiilor militare

Parlamentul României 

Camera Deputaţilor 

Comisia pentru apărare, ordine publică și 

siguranță națională

 Comisia pentru muncă şi protecţie 

socială 

Nr. 4c-15/390/2019 Nr. 4c-9/412
București, 19.06.2019

RAPORT COMUN 

asupra proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea 

Legii nr.223/2015 privind pensiile militare de stat

1. În temeiul art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională și Comisia pentru muncă şi protecţie socială au fost sesizate cu dezbaterea pe fond a proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.223/2015 privind pensiile militare de stat, trimis cu adresa nr. PLx 265/2019 din 5 iunie 2019. 

La întocmirea prezentului raport, Comisiile au avgut în vedere: 

- avizul Consiliului Legislativ (nr. 160/07.03.2019) 

- avizul Consiliului Economic și Social (nr. 900/26.02.2019) 

- avizul Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale 

(nr.4c-6/408/13.06.2019) 

- punctul de vedere, negativ, al Guvernului (nr.620/07.05.2019). 

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 3 iunie 2019. 

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr.223/2015, intervenţiile legislative vizând desfiinţarea pensiei de serviciu anticipată parţială, precum şi posibilitatea prelungirii activităţii militarilor şi poliţiştilor care au împlinit vârsta standard de pensionare, la 

cerere, pentru o perioadă cuprinsă între 3 şi 5 ani, urmând ca pentru fiecare an să primească un spor de 2% din salariul brut. 

2. În raport cu obiectul de reglementare și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice

În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisiile au dezbătut proiectul de lege în şedinţe separate. 

Membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au dezbătut 

proiectul de lege şi documentele aferente în data de 19 iunie 2019. La lucrări au fost prezenţi membrii comisiei conform listei de prezență. 

În conformitate cu prevederile art. 55 din regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, la lucrări au participat, în calitate de invitați: 

- d-l Mihai Chirică – Secretar de Stat, Ministerul Apărării Naționale 

- d-l Mihai Bobescu - Subsecretar de Stat, Ministerul Afacerilor Interne 

- d-l Marius Toader – reprezentant Ministerul Apărării Naționale 

- d-l Gabriel Iordache – reprezentant Serviciul Român de Informaţii 

- d-l Nicolae Anca – reprezentant Serviciul de Informaţii Externe 

- d-l Adrian Bangala – reprezentant Serviciul de Telecomunicaţii Speciale 

- d-l Virgil Bălăceanu – reprezentant Asociaţia Ofiţerilor în Rezervă din România 

- d-l Neculai Băhmăreanu – reprezentant Asociația Națională a Cadrelor Militare în Rezervăși Retragere din Ministerul Apărării Naționale. 

- d-l Tudor Adrian – Asociaţia „Romil” 

- d-l Gabriel Ivanov – reprezentant Federaţia SedLex. 

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea proiectului de lege. 

La şedinţa Comisiei pentru muncă şi protecţie socială din data de 18 iunie 2019 au fost prezenţi membrii comisiei conform listei de prezență. 

În conformitate cu prevederile art. 55 din regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, la lucrări au participat, în calitate de invitați: 

- d-l Mihai Bobescu - Subsecretar de Stat, Ministerul Afacerilor Interne 

- d-l Florin Bucur - șef serviciu, Ministerul Apărării Naționale 

- d-l Gheorghe Ierimie – director adjunct, Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne

- d-l Ştefan Pisică – șef serviciu, Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne 

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi (2 abţineri), respingerea proiectului de lege. 

4. Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) și (3) din Constituţia României, republicată, şi ale art.92 alin. (9) pct.2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Camera Deputaţilor este Cameră decizională. 

5. În urma finalizării dezbaterilor, cele două Comisii propun plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative, din următoarele considerente: 

În forma inițială a propunerii legislative, o serie de prevederi fie erau neclare, nu 

corespundeau exigenţelor de tehnică legislativă și nu puteau fi aplicate, fie creau inechități sociale. 

În forma amendată și adoptată de către Senat se păstrează încă prevederi care vor genera, în rândul personalului militar în activitate, şi chiar în societatea civilă, un efect psihologic negativ (prevederi cum ar fi reducerea vârstei standard de pensionare cu max.10 ani, în loc de 13 cât este în prezent, respectiv reducerea să nu poată fi mai mică de 50 de ani). 

Pe acest fond, caracterizat de imprevizibilitate, un astfel de demers legislativ va ”stimula” segmentul de personal cu vârsta cuprinsă între 47 şi 50 de ani, care, în condiţiile legale actuale, a 

decis să îşi continue activitatea militară, să părăsească instituţia militară cât timp mai are libertatea legislativă de a dispune asupra viitorului său, mai ales că imprevizibilitatea se poate manifesta şi în 

privinţa modalităţii de stabilire a cuantumului. În acest context, un nou val de ieşiri din sistem, determinat de o iniţiativă legislativă al cărei scop declarat este acela de a ajuta la regenerarea forţelor şi nu la destabilizarea lor, ar vulnerabiliza sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, deja slăbit şi depopulat de specialişti ca urmare a valului de pensionări anterioare. 

Referitor la posibilitatea menţinerii personalului militar în activitate, la cerere, dupăîmplinirea vârstei standard de pensionare, precizăm că aceasta este reglementată, în prezent, de art.86 alin. (6) din Legea nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare, care prevede că ”în raport cu nevoile de încadrare, cadrele militare pot fi menţinute în activitate după împlinirea vârstei standard de pensionare până la vârsta de 60 de ani, cu aprobarea anuală a conducătorului instituţiei”. Ca urmare, precizăm faptul că prevederile din iniţiativa legislativă cu privire la menţinerea personalului militar în activitate, după împlinirea vârstei standard de pensionare, pentru o perioadă cuprinsă între 3 şi 5 ani, ar intra în contradicţie cu prevederile articolului sus-menţionat dacă se va depăşi vârsta de 60 de ani. 

Mai mult, dispoziţiile art. 16 alin. (3) din iniţiativa legislativă sunt neclar formulate în privinţa mecanismului de decizie privind menţinerea în activitate. 

Totodată, printr-o analiză în opoziţie cu prevederile art.30 din Legea nr.223/2015, care limitează cuantumul pensiei la 85% din baza de calcul utilizată, sporul de 2% la salariul lunar brut, propus a se acorda cadrelor militare, nu poate fi valorificat de către personalul care urmează o carieră militară integrală. 

De asemenea, prevederile referitoare la actualizarea cuantumului pensiilor militare generează influenţe financiare asupra cheltuielilor bugetului de stat şi, implicit, asupra bugetului general consolidat, care nu sunt cuantificate şi pentru care nu sunt prevăzute sursele de acoperire. 

De asemenea, potrivit prevederilor art.15 alin.(l) din Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr.69/2010, republicată, cu modificările ulterioare, în cazul propunerilor de introducere a unor iniţiative legislative a căror adoptare atrage majorarea cheltuielilor bugetare, este necesar să se prezinte fişa financiară însoţită de ipotezele şi metodologia de calcul utilizată, precum şi sursele de acoperire potrivit Legii nr.500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, astfel încât să nu fie afectat deficitul bugetar. 

PREŞEDINTE, PREŞEDINTE, 

Dorel Gheorghe CĂPRAR Adrian SOLOMON 

SECRETAR, SECRETAR, 

Dumitru LUPESCU 

Cine grăbește actualizarea pensiilor militare?

Comisia de apărare din Camera Deputaților respectă termenul de 20 iunie acordat de Biroul  Camerei Deputaților pentru depunerea Raportului la PL x265/2019 privind modificarea L 223/2015, principala modificare, cea  care ne interesează pe noi, fiind reintroducerea instituției actualizării pensiilor militare după ce fusese desființată de gulerele albe din instituțiile de apărare prin guvernul PSD al lui Tudose, cel care a emis OUG nr. 59/2017.

Totuși, să nu ne entuziasmăm, pentru că Raportul trebuie disciutat și în Comisia de muncă, comisie care nu și-a rezervat vreo sedință în această săptămână.

Raportul pornește de la varianta aprobată de Senat, pentru a respecta principiul bicameralismului.

Varianta Senatului o puteți citi AICI