A început procedura de desemnare a șefului Parchetului European. Codruța a trecut pe locurile 2-3

Kovesi a picat la primul filtru al procedurii de desemnare. Acest filtru contează 50% din procedură.
Reprezentanții celor 22 state membre care fac parte din structura Parchetului European l-au votat azi pe candidatul francez, Jean – Francois Bohnert (șeful Parchetului din orașul Reims), pe primul loc, urmat de Laura Codruța Kovesi și candidatul german Andres Ritter, au declarat pentru G4Media.ro surse guvernamentale. După acest vot din Consiliul UE urmează votul din Parlamentul European și o negociere între parlament și statele membre (Consiliul UE).

Clasamentul din Consiliul UE (formatul numit Coreper 2) s-a stabilit în felul următor: fiecare dintre cele 22 state a venit cu propriul clasament, iar la final s-a făcut media punctajelor.

Votul din Consiliul UE a fost organizat după ce comitetul de selecție a transmis Consiliului scrisoarea de motivare. Reamintim că Laura Codruța Kovesi s-a clasat pe primul loc în clasamentul realizat de comitetul independent de selecție.

Ce se va întâmpla mai departe. Pe 26 februarie va avea loc audieri în Comisia LIBE și Comisia de control bugetar din Parlamentul European. Potrivit lui Cristian Preda, cele două comisii vor vota apoi separat pe cine desemnează. Numele unui singur procuror va fi trimis conferinței președinților de grupuri politice din Parlamentul European. Apoi, un reprezentant al Parlamentul European va negocia cu ambasadorii din statele-membre, decizia luându-se cu majoritate absolută, nu cu unanimitate, în cazul în care PE alege alt candidat decât Consiliul UE   Numele agreat în aceste discuții va fi supus votului secret al membrilor Parlamentului European.

Instanța respinge pretențiile americancei Baștea de moștenitoare a caselor luate prin fals de doamna Carmen Iohannis

Tribunalul Hunedoara BAŞTEA RODICA Reclamant STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE Pârât STATUL ROMÂN PRIN MUNICIPIUL SIBIU REPREZENTAT DE PRIMARUL MUNICIPIULUI SIBIU Pârât ANTONESCU ELISABETA Intervenient ŞOIMA LILIANA Intervenient ŞOIMA ONIŢIU Intervenient CREŢU MARIA Intervenient CREŢU ILIE Intervenient

Şedinţe

15.02.2019 Ora estimata: 09:00 Complet: C2 Fond Tip solutie: Respinge cererea Solutia pe scurt: Respinge excepţiile autorităţii de lucru judecat, invocate de reclamanta Baştea Rodica prin întâmpinarea la cererile de intervenţie principală formulate de intervenienţii Antonescu Elisabeta, Şoima Liliana şi Oniţiu şi Creţu Maria şi Ilie. Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Statul Român, invocată de intervenienţii Şoima Oniţiu şi Liliana şi Creţu Maria şi Ilie. Respinge excepţia lipsei de interes a reclamantei în promovarea acţiunii, invocată de pârâtul Statul Român prin AJFP Sibiu.  Admite excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune al reclamantei, invocată de pârâtul Statul Român prin AJFP Sibiu. Admite excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei, invocată de intervenienţii Şoima Oniţiu şi Liliana şi Creţu Maria şi Ilie şi  în fond Respinge acţiunea civilă formulată şi precizată de reclamanta Baştea Rodica în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, ca fiind neîntemeiată, în ceea ce priveşte capetele de cerere referitoare la acţiunile în constatarea calităţii de moştenitor după defuncta Ghenea Maria ş.a. şi ca fiind prescrisă în ceea ce priveşte capătul de cerere referitor la obligarea pârâtului Statul Român să îi predea proprietatea şi posesia bunurilor succesorale rămase după defuncta Ghenea Maria. Admite cererea de intervenţie accesorie formulată de intervenienta Antonescu Elisabeta. Respinge cererile de intervenţie în interes propriu formulate de intervenienţii Antonescu Elisabeta, Şoima Liliana şi Şoima Oniţiu şi Creţu Maria şi Creţu Ilie, ca neîntemeiate. Obligă pe reclamantă să plătească intervenientei Antonescu Elisabeta suma de 900 lei cheltuieli de judecată în fond. Cu drept de apel în 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se va depune la Tribunalul Hunedoara. Pronunţarea hotărârii se face prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, azi 15.02.2019.  Document: Hotarâre  104/2019  15.02.2019

ICCJ sesizată sa interpreteze suspendarea ajutoarelor la pensionare în anul 2018

anul  2019 - 11 sesizări prealabile

Interpretarea art. 11 alin. (1) din O.U.G. nr. 90/2017, potrivit cărora „In anul 2018 nu se acorda ajutoarele sau, după caz, indemnizaţiile la ieşirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea in rezerva”, având in vedere că, prin art. 44 din Legea nr. 153/2017 au fost abrogate toate prevederile contrare acestei legi, inclusiv cele ce prevedeau acordarea indemnizaţiilor la ieşirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea in rezerva. Ca atare, în interpretarea art. 11 alin.(1) din O.U.G. nr. 90/2017 urmează a se stabili în ce măsură mai pot fi considerate suspendate ajutoarele sau, după caz, indemnizaţiile mai sus menţionate, ulterior datei de 1 iulie 2017, dată la care au fost abrogate aceste drepturi prin Legea 153/2017.

20.05.2019

Click cu butonul stâng al mouse-ului pentru a vizualiza fişierul

Liberalii retrag propunrea de desființare a pensiilor militare

Nota din caseta tehnica de la Senat la B33

18-02-2019

retras de către inițiator

Urmare a reacțiilor deosebit de negative în mediul online, îndeosebi în cel vâlcean, senatorul Cîtu și-a retras semnătura de pe proiect.
Pierderea de imagine a fost discutată și în Comitetul Executiv Național al PNL .

PSNews a luat legătura cu senatorul liberal, pentru a afla care a fost motivația gestului său.

”Eu mă retrag din susținerea acestui proiect atunci cînd vine vorba de tot ceea ce privește pensiile speciale ale militarilor – jandarmi, polițiști, toate categoriile care sunt asimilate acestui statut”, a declarat Florin Cîțu, în exclusivitate pentru PSNews.

”Dar discuțiile în spațiul public trebuie continuate, pentru a stabili care este modelul cel mai bun de inițiativă legislativă.

Noi plecăm de la baza că în România tot ce înseamnă pensiile populației, în proporție covârșitoare, pleacă de la principiul contributivității”, a adăugat el.

”Nu putem să avem pe unii mai speciali decât ceilalți.

Dar militarii trebuie excluși din această discuție, pentru că ei sunt cu adevărat un caz special.

Chiar și aici se pota face anumite discuții, așa că este nevoie în acest moment ca în societate să dezbatem despre această categorie de pensii”, a completat Cîțu.

”Deja s-a ajuns la situația ca un miliard de euro de la bugetul Statului să fie alocat pensiilor de serviciu. Având în vedere discuțiile permenente despre lipsa de bani de la buget, nu se poate merge mai departe.

Trebuie să vedem dacă este un sistem sustenabil sau nu.

Dacă acum câțiva ani de zile doar militarii primeau pensii speciale, acum s-a ajuns ca diferite categorii profesionale să primească pensii de serviciu – cel mai recent, pensionarii de la Curtea de Conturi se pot bucura de așa ceva.

S-a ajuns ca angajații din foarte multe instituții de Stat să primească pensii speciale și trebuie să oprim asta”, apreciază senatorul liberal.

”În România trebuie să aibă loc o dezbatere serioasă despre ce sistem de pensii vrem, mai ales că estimările nu sunt deloc optimiste.

Așa cum arată sistemul de pensii astăzi, cei născuți după 1968 nu o să poată să beneficieze de pensii.

Cu siguranță vor fi dezbateri în interiorul PNL, pentru că problema pensiilor speciale rămâne: a fost în programul de guvernare al liberalilor în 2016.

PNL va lupta pentru un sistem de pensii bazat pe contributivitate – de aici vrem să pornim și vom vedea ce putem să desenăm mai departe”, a spus, în concluzie, Florin Cîțu.

Află în ce zi a săptămânii te-ai născut

Intră aici

Ziua 1 - 31 :
Luna 1 - 12 :
Anul :
Data naşterii :
Născut în ziua de :

Dragnea și Tăriceanu contează în alegerile prezidențiale

In general, cititorii platformei DCNews sunt cetățeni informați și de orientări politice diferite 

Constatarea este confirmată și de sondajele online periodice.

Până în prezent platforma a efectuat 2 teste electorale:

Cuplu prezidential

https://m.dcnews.ro/sondaj-dcnews-rezultat-klaus-iohannis-cade-pe-trei-fara-mobilizarea-retelelor-de-partid_637734.html

"La primul test electoral și-au exprimat opțiunile aproape 60.000 de votanți. În săptămâna care a trecut participarea a fost la jumătate (29.992 voturi exprimate). Diferența constă, cel mai probabil, în descurajarea rețelelor de susținători activate de Gabriela Firea și Klaus Iohannis, în București, care au înclinat balanța în cazul primului vot. Repetarea periodică a sondajelor DCNews are ca scop evitarea perturbărilor induse de nucleul dur al electoratului unor candidați/partide, care se mobiliează în cazul votului online, dar și aprecierea unor tendințe  în evoluția scorului fiecărui candidat.

În cel de-al doilea test, numărul votanților din București care îl susțin pe Liviu Dragnea a crescut, impactând și rezultatul la nivel național. Dragnea s-a plasat pe primul loc, cu 33% din opțiuni, iar în Capitală a obținut două treimi din voturi (față de o distribuție a publicului DCNews mult mai echilibrată, de 50/50,  cu un ușor avantaj pentru București). În țară, liderul PSD are scoruri mai bune în Moldova decât în Transilvania.

Pe locul al doilea s-a menținut Călin Popescu Tăriceanu, cu 27% din opțiunile exprimate și o distribuție relativ echilibrată între regiunile istorice, având o pondere ceva mai mare  în Transilvania.

Klaus Iohannis, fără mobilizarea din Capitală, a coborât pe locul trei cu 15 procente la nivel național (22% în Transilvania, 12% în Muntenia).  Gabriela Firea a obținut scoruri mici (între 3-4 procente, la a doilea vot), după un debut spectaculos pe locul doi, cu 17,7%,  în urma mobilizării din Capitală, unde și-a obținut majoritatea voturilor. Liderul Pro România, Victor Ponta, a obținut un scor mai slab în Moldova, care l-a adus la 4,3 procente la nivel național, însă peste Firea și Dacian Cioloș (3,4 procente).

Ministrul Les, despre comisia care lucrează pentru înlăturarea inechităţilor din legea pensiilor militare

Din exprimarea ministrului civil, ar rezulta că modificările vizează actualizarea soldei corespunzătoare gradului care a crescut proporţional cu salariul minim pe economie faţă de valorile numerice din Anexa VI a Legii 153/2017. Nu s-a referit sau nu poate face diferenţa între solda de grad şi solda de funcţie coresunzătoare gradului? Vom vedea!
Oricum, chiar şi pentru actualizarea pensiilor cu solda de grad corespunzătoare gradului avut la trecerea în rezervă, nu în cele 6 luni alese pentru baza de calcul, trebuie modificată şi completată forma actuală a articolului  60 din Legea 223/2015, formă introdusă în lege prin OUG nr. 59/2017 şi OUG nr. 114/2018.

Poate se deschide o breşă şi pentru actualizarea pensiilor militare şi cu creşterile soldei de funcţie din art. 38 al Legii 153-2017.

Aşa cum am subliniat de nenumărate ori pe acest blog, inechităţile actuale ale legii  pensiilor militare vor fi eliminate treptat, până în anul 2022, numai prin aducerea tuturor soldelor de funcţie corespunzătoare gradaţiei ZERO la valoarile din anul 2022, chiar şi treptat, potrivit art 38 din Legea 153/2017. 

Bate un vânt de primăvară!