21 mai 2019

Categorie: , Comentarii: 0

DA ori NU, tot o păcăleală!


Categorie: , , Comentarii: 6

Decembrie 1989 - seful de stat major de la Baneasa care n-a cazut in capcana de la Otopeni

Reluare din mai 2014, despre evenimentele din 1989.
Col(r)  Răbăcel într-o înregistrare recentă

 Interviu publicat in nr. 21 al revistei VITRALII - LUMINI SI UMBRE, an V, decembrie 2014-februarie 2015 

IN DECEMBRIE 1989 – ȘI DUPĂ – S-AU FĂCUT GENERALI PE MINCIUNĂ ȘI CADAVRE

Interviu cu col. (r) Gheorghe Răbăcel, fost şef de stat major al Școlii de ofițeri a M. l.

.. „O  confruntare de proporții între militarii Școlii de ofițeri activi nr. 1 a Ministerului de Interne de la Băneasa şi unitățile MApN a fost evitată în ultimul moment grație verificării făcute de colonelul Gheorghe Răbăcel înainte de a-şi trimite oamenii spre moarte la 23 decembrie” spunea academicianul Dinu C. Giurescu.

Mă aflu față în față cu domnul colonel ( r) Rabacel, rugându-l respectuos să răspundă la câteva întrebări.

I: Spuneți-ne, domnule colonel, cum in acele zile fierbinti, cu prețul vieții, ați dovedit luciditate, discernămint, reusind sa salvati o mie de tineri de la moarte sigură?

R: Ca jurişti, ştim că după atâția ani nu mai e cazul sa răscolim şi să redeschidem răni, dar adevărul trebuie spus şi cunoscut. Dupa ce in dimineața zilei de 22 decembrie 1989, domnul general col lulian Vlad ne-a ordonat: „Vă retrageți în perfectă ordine în cazărmi”, am indeplinit ordinul intocmai şi am ordonat depunerea armamentului şi a muniției.
În jurul orei 1800, am primit ordin de la Comandantul Apărării Antiaeriene a Teritoriului (CAAT) să mă prezint la dânsul cu situația efectivelor, el precizând că din acel moment trec in suborlinca sa
Am prezentat situația domnului gl. col Mircea Mocanu de la CAAT. care m-a pus în legătură cu gl. lt. Victor Atanasie Stănculescu, căruia i-am raportat că şcoala se află cu întregul efectiv in unitate, fiind de partea schmbărilor. Nu am ajuns bine în unitate, că a şi sosit o grupa de nouă ofițeri din cadrul CAAT, care toată noaptea de 22-23 decembrie au verificat efectivele. au numărat muniția, au controlat armă cu armă şi au luat cheile de la magaziile de armament. Asta au înțeles domniile lor prin luare in subordine.
İn timpul nopții de 22 spre 23 decembrie am fost intrebat de gl. col. Mircea Mocanu unde au plecat 3 ABI uri din şcoală. I-am raportat că şcoala nu a avut şi nu are în dotare AB1-uri. Abia mai tîrziu aveam să aflu despre cele trei ABI uri de la USLA, care au fost chemate spre a fi intâmpinate cu foc la Ministerul Apărării, cadre foarte bine pregătite profesional, fiind ucise şi tratate ca terorişti.

Și acum episodul Otopeni" propriu-zis cunoscut ca parte a dezinformării şi diversiunii.

In noaptea de 23 decembrie am primit ordin de la comandantul CAAT să acționez urgent la Otopeni cu 1/3 din efectiv impotriva unor terorişti. Am întrebat despre ce terorişti este vorba. Mi s-a precizat că din datele ce le deţin,

13
sunt terorişti palestinieni. Am solicitat să aprobe să acţionăm în zorii zilei, însă s-a insistat să acționăm imediat. Am cerut să trimită un ofițer cu cheile de la magaziile de armament. Au venit doi ofițeri cu acestea.
Analizând situația mi-am pus întrebarea – fiind vorba de 1/3 din efectiv, care reprezenta peste 800 de oameni – de ce nu se apelează la Unitatea Specială de Luptă Antiteroristă. Din punct de vedere militar, primul element de analizat este inamicul. Nu aveam nici un fel de date. Am luat legătura cu lt. col. Tănase Vizitiu, şeful serviciului antitero de pe aeroportul Otopeni, care-mi fusese mai mulți ani subordonat. L-am întrebat despre ce terorişti este vorba. Lt. col. Vizitiu a spus că nu este nici un terorist, iar cei de la Ministerul de Interne au fost dezarmaţi şi sunt ținuți sub supraveghere. Am întrebat de ce se trage, deoarece se trăgea şi cu tunurile. Răspunsul a fost că se trage nejustificat. Această informație mi-a fost de mare folos. Deci, nu existau terorişti, dar trebuiau atraşi în ambuscadă peste 800 de oameni. Cu atâtea jertfe trebuia să fi contribuit Școala, ba am fi fost şi considerați terorişti. La pregătirea, experiența şi vârsta mea, mi-am dat încă o dată seama, dacă mai era cazul, cât de importantă este informația. Am hotărât să trag de timp. Când eram întrebat dacă suntem gata de plecare, raportam că am dat dispoziții preliminare, că am alarmat 2 batalioane, că se ridică armamentul şi muniţia etc.
Văzând cei de la comandament că nu acţionez cu repeziciune, indiferent de amenințările primite, la un moment dat am fost întrebat de gl. Mircea Mocanu dacă se poate avea încredere în generalul Ghiță, comandantul Trupelor de Securitate. Am raportat în felul următor: cum să nu aveți încredere, mai ales că gl. Ghiţă a fost adus de la armată. Nu mi-am dat seama de ce mi s-a adresat această întrebare. De abia în zorii zilei de 24 decembrie, când am dat telefon şefului de stat major al Comandamentului Trupelor de Securitate (CTS), col. Pavelescu, să-l întreb cu ce se confruntă, acesta mi-a spus că le-au fost omorâţi foarte mulți oameni la Otopeni. Era vorba de elevii Școlii de transmisionişti de la Câmpina ce fuseseră detaşaţi la CTS. Erau militarii care, după absolvirea acestei şcoli, încadrau stațiile de radio din trupe. Aşa a avut loc măcelul de la Otopeni. Am adunat întreg efectivul şcolii şi am prelucrat acest eveniment tragic. Cadrele şcolii, elevii, cu toții au fost puternic marcați de cele aflate.
Mi-a fost foarte greu să văd cum se acordă gradul de general pe minciună şi pe cadavre. Mă refer la un singur exemplu. Colonelul care a comandat efectivele de la Otopeni, care au produs măcelul trăgând în atâția
14 VITRALII - LUMINI SI UMBRE, an V, nr 21, decembrie 2014-februarie 2015

tineri nevinovați, a fost avansat la gradul de general, în condițiile în care morții şi răniții încă se aflau în incinta aeroportului.

I: Școala a cărei comandă ați preluat-o în acele zile a fost țintă permanentă a amenințărilor venite din toate directiile / afară de cazul Otopeni, vi s-au mai transmis şi alte ordine cu caracter de diversiune?

R: Într-adevăr. s-a urmărit atragerea noastră în tot felul de ambuscade. Mă voi referi numai la două. În una din nopti am primit telefon de la cpt. Mihai Lupoi – acel ofițer, care apărea cu pistolul mitralieră asupra lui şi mințea cu neruşinare. Acest căpitan mi-a dat telefon, spunându-mi să acționez cu şcoala la Televiziunea Română, deoarece sunt atacați de teroristi. Si aici vă daţi seama că noi am fi fost pe post de terorişti. I-am spus că şcoala nu acționează la chemarea televiziunii. ci numai la ordinul şefilor noştri şi i-am închis telefonul. Pentru faptele sale de arme” a ajuns imediat ministrul turismului. De altfel, în acele zile TVR-ul a făcut mult rău. Amintiţi-vă de Teodor Brateş şi de Silviu Brucan, cu trimiterile lor directe la securişti/terorişti.
În 24 decembrie, au venit doi ofițeri din cadrul Comandamentului amintit. care ne-au transmis ordinul de a acționa imediat împotriva unor ..terorişti care se baricadaseră într-o vilă din Otopeni. Am stabilit o companie de elevi, am precizat misiunea şi am insistat în mod deosebit pe modul de acțiune, privind somațiile, focul de avertisment etc., trăgând de timp. Îmi era clar că se urmărea atragerea noastră într-o altă diversiune.
Din păcate, după decembrie 1989. .. cineva a vrut ca ofițerii de securitate să fie vinovații de serviciu pentru toate relele, fiind înfiinţate chiar instituţii – aşa cum este cazul CNSAS folosite pentru intimidarea şi defăimarea acestora.

I: Dumneavoastră ce părere aveti despre ocumenii pe care i-ați pregătit şi pe care, cu siguranță, i-ați mai şi întîlnit"

R: Scoala militară de ofițeri activi a Ministerului de lnterne. şi îmi permit să vorbesc în numele acestei mari unități de învățământ militar,  al cărei şef de stat major am fost, a pregătit foarte multe promoții de ofițeri pentru toate genurile de armă şi toate specialitățile necesare M. 1.
În primul rând, avea loc o selecție foarte riguroasă a tinerilor de către inspectoratele județene şi unitățile centrale ale M. Erau nişte criterii foarte bine stabilite. La Băneasa s-a învățat carte, pe baza unui plan de învățământ cu
15
obiective şi scopuri foarte bine stabilite. Școala dispunea de un corp de cadre didactice foarte bine pregătit. Ofițeri cu experiență în activitatea operativă, dar şi cu pregătire psiho-pedagogică, stăpânind în mod deosebit metodica transmiterii şi verificării cunoştinţelor. Pentru disciplinele de facultate erau profesori de la Facultatea de Drept.
Comandanții aveau pregătire în domeniu şi experiență în exercitarea actului de comandă.
Școala dispunea de o puternică bază materială, iar conducerea Ministerului de Interne acorda toată atenția sprijinirii unității. Procesul de învățământ a fost direcționat pe pregătirea de specialitate, juridică, militară, fizică şi de limbi străine. Elevii îşi însuşeau principiile şi metodele de muncă. erau educați în spiritul dragostei față de neam şi patrie, pentru apărarea ființei naționale, a gliei strămoşeşti. Ofițeri cu o temeinică pregătire, cu deprinderi trainice pentru activitatea de viitor, disciplinaţi şi ordonați au părăsit an de an băncile şcolii de la Băneasa. Mulți ofițeri au absolvit cursurile diferitelor facultăţi. în mod deosebit ale Facultăţii de Drept. Mulți au obținut titlul de doctor. De astfel de oameni dispunea aparatul M., pătruns de simțul datoriei față de Patrie,
Decembrie 1989 a scos în evidență că, noi, cei din M.I. – securitate şi miliție – de altfel toate specialitățile, nu ne-am aflat în slujba unei persoane sau a unui grup restrâns, ci ne-am aflat în slujba țării.
Cu toate acestea, foarte multe cadre ale noastre au traversat momente dramatice. chiar tragice. Cunoaşteţi pierderile de vieți omeneşti din rândurile noastre. tratamentul la care au fost supuşi şi care din păcate continuă şi astăzi. Ne amintim cu durere de suferințele celor din lotul Timişoara, de cei din bazinul de înot de la Sibiu. de col. Trosca şi ai lui, de militarii de la Otopeni şi de peste tot. De ce toate acestea? Noi ne-am făcut datoria cu credință sub Drapelul țării, oriunde ne-am aflat, în țară sau peste hotare, cu misiunea sacră de a apăra ființa națională, de a preveni şi zădărnici acțiunile trădătorilor de neam şi ţară. Este adevărat că mă întâlnesc cu opt, nouă promoții în fiecare an, când marchează anumiți ani de la absolvirea şcolii. La întâlnirile respective, după cum ştiți. nu se face politică. deşi nu ne poate lua nimeni dreptul de a gândi şi politic şi de a face analize mult mai pertinente decât cele ale unor aşa-zişi analişti politici. Dar, aşa cum ştiți, singura politică a militarului dintotdeauna a fost aceea de a sluji țara sub drapel. Doresc să menționez că m-a impresionat. de curând, gestul şefului Direcției Judeţene a SRI Cluj, care s-a
16 VITRALI- LUMINI ȘI UMBRE, an VI, nr.21, decembrie 2014-februarie 2015
deplasat la locul întâlnirii promoţiei 1973, întâlnire ce a avut loc în acest oraş, vorbindu-le deosebit de frumos şi la obiect, gest foarte apreciat de participanți. Este adevărat că oamenii sunt dezamăgiți de ce li se întâmplă. Sperăm ca, treptat, lucrurile să se îndrepte.
Îi admir pe ofițerii de informații pentru rezistența de care au dat dovadă în sistem şi la toate nedreptăţile şi îi îmbrăţişez pe toți.

I: Ca om cu o pregătire profesională temeinică şi care vați dedicat întreaga viață cauzei României, cum vedeți, după 25 de ani, evenimentele din decembrie 1989?
R: Consider că schimbarea trebuia să aibă loc. Ne venise rândul. Se investise mult în acest sens. Polonia trecuse deja de cealaltă parte, zidul Berlinului căzuse şi se trecuse la procedurile de unificare a celor două Germanii. în Ungaria conducerea partidului a fost înlăturată, în Bulgaria ministrul de externe de atunci a pregătit şi realizat înlăturarea preşedintelui, în Iugoslavia se lupta pentru separare, în Uniunea Sovietică perestroika. Evident că nu avea cum să fie Albania înaintea noastră. Erau nemulțumiri în țară, le ştim cu toţii. Și în rândul militarilor erau nemulțumiri specifice: scoaterea pe şantierele economiei naționale, în agricultură, criterii greu de atins privind promovarea în funcţii şi avansarea în grad etc.
În anul 1989, avansările în grad, care țineau de preşedinte şi trebuiau făcute la 23 august nu au fost făcute până pe 22 decembrie. Treptele, gradațiile se acordau foarte greu şi cu întârziere.
Bine ar fi fost însă dacă schimbarea s-ar fi produs şi la noi ca în alte țări, fără vărsare de sânge. Am apreciat discernământul cadrelor de securitate şi miliție care au fost în stradă, că, altfel s-ar fi ajuns la cei 60.000 de morți prevăzuți în scenariul lui Silviu Brucan, care spunea , Ce revoluție e aia fără 60 000 de morti"
Cel mai mare păcat este că sa distrus tot, industrie, agricultură, iar educația, sănătatea sunt aşa cum ştim. După 25 de ani de la decembrie 1989, speram să fie mult mai bine. Tinerii să aibă locuri de muncă, vârstnicii o bătrânețe liniştită, siguranța zilei de mâine, unitate şi înțelegere între oameni.

I: Dle colonel, în 17 decembrie 1937 Mircea Eliade spunea: „ Nu pot crede că neamul românesc a rezistat o mie de ani cu arma în mână, ca să piară ca un laș astăzi, îmbătat de vorbe şi paralizat de trădare” . Dumneavoastră, ca
17
slujitor devotat trup şi suflet României, provenit dintr-o familie cu dragoste de țară, credeți că aceste vorbe sunt actuale şi astăzi?

R: În condițiile în care după decembrie 1989, din multe puncte de vedere ne-am întors la anii 30, dar mai ales la un capitalism primitiv, spusele lui Mircea Eliade sunt de mare actualitate. De altfel, în cei 25 de ani care s-au scurs, şi zicerile lui Caragiale le regăsim în toată splendoarea lor.
Dar ceea ce este foarte trist, lucru ce se poate observa cu ochiul liber. este distrugerea, fără precedent în istorie, a tot ceea ce a fost bun, pe care o putem numi, fără să greşim, o trădare a interesului național. Trădători de patrie au mai fost, mai sunt şi vor mai fi. După cum zice înțelepciunea populară, banii sunt ochiul dracului.
Istoricii susțin că un oarecare Rooles, fost conducător al geto-dacilor, a fost primul trădător din rândul strămoşilor noştri, care în anul 29 e.. a trecut cu arme şi bagaje în slujba împăratului roman Octavian. Revenind, însă, mai aproape de zilele noastre, arhivele rețin multe cazuri când români aflați în posturi cheie ale Armatei române ori în alte instituții importante ale statului, s-au pus în slujba inamicilor acestuia.
I: Revenind la întrebare, cine ne poate garanta că în aceşti 25 de ani nu au fost mulți care au divulgat unora de aici şi de dincolo date şi informații referitoare la independența, suveranitatea şi securitatea României, ori că, la îrfiil unor instituții ale statului román, nu sau facilitat infiltrări informative vrăine? Asemenea procedee sau aflat şi se află în practica tuturor serviciilor le informații din lume. Întrebarea este retorică, dar porneşte din suflet, când vezi unde sa ajuns. Pentru că, într-o oarecare măsură, şi din cauza (trădătorilor civilizația noastră se află şi azi la limite semnificative şi neintrerupte suferințe.

R: Vreau să închei acest răspuns cu ceea ce spunea Nicolae Titulescu: Românismul nu va pieri. Vor pieri numai acei care s-au arătat nevrednici de dânsul. În ce mă priveşte, părerea mea – şi nu numai – este că în aceşti 25 de ani trecuţi, România a avut parte de o exploatare colonială, perioadă în care sute de mii de români ce au slujit interesul național şi mii de tineri merituoşi au fost transformați în şomeri, cu sau fără carnet.
În locul lor au fost acceptate adevărate clanuri interlope ce au dus România spre faliment. Cei care au avut interese în România, indiferent de unde
18 VITRALII- LUMINI ȘI UMBRE, an VI, nr.21, decembrie 2014-februarie 2015

ar fi fost, au folosit informațiile obținute de la trădători români, propulsați spre ranguri înalte. În ultimii ani constatăm în rândul românilor o nepăsare generală, o lehamite față de tot ce se întâmplă în țară. Aşa cum spuneam, noi nu am făcut şi nu facem politică, dar totuşi, nu putem să nu avem opinii, nu putem să nu observăm că, de multe ori. se dă credit la orice act juridic, administrativ etc. urmare lipsei de interes ori de informare, consecințele nefiind, în nici un caz, interesul național.

İ: De aici o ultimă întrebare, dacă îmi permiteti, domnule colonel, nu înainte de a vă mulțumi în modul cel mai sincer pentru amabilitatea cu totul deosebită cu care ne-ați primit. Sunteți optimist în privința viitorului, credeți că va urma o revoluție a conştiințelor?

R: Chiar şi la cei 81 de ani ai mei sunt încrezător şi privesc cu optimism viitorul României. Dispunem de resurse umane şi materiale. Este nevoie de unitate mai mult ca oricând. Trebuie să fim conştienți cu toții, că, numai prin muncă, prin eforturi susţinute, prin profesionalism vom putea să performăm. Numirea în funcții de conducere a unor specialişti în domeniu, şi nu neapărat oameni politici. ar favoriza mult bunul mers al societății. Cercetarea ştiințifică va trebui să ocupe locul pe care îl merită. Fiind membri ai NATO şi ai UE. putem spera la o viață mai bună. Privitor la revoluţia conştiințelor, eu cred că oamenii se vor trezi la realitate şi, acordându-se atenție sporită tineretului, va începe construcția pe toate planurile în România.
Rog să-mi fie permis să doresc revistei . Vitralii-Lumini şi umbre " să se bucure în continuare, din plin, de aprecierile cititorilor.
A consemnat col. (r) Grigore Predişor
Categorie: , Comentarii: 11

Inspecția Judiciară mai are puțin și găsește și planurile de măsuri concrete de colaborare dintre SRI și Parchete

E imposibil să nu mai fi rămas măcar unul din sutele de planuri de colaborare de implicare a SRI în cercetarea penală a unor oponenți pe care Statul Profund ii considera periculoși pentru România gândită de sergenții majori mesianici.
La SRI mai pot fi găsite doar numerele de înregistrare. Cine să le caute? Manda s-a oprit la jumătatea drumului. Hellvig are și el de ascuns implicarea SRI în destructurarea criticilor lui Iohannis. 
Se pare ca doar SIE nu a întrat formal în aceasta mizerie de poliție politică. A primit critici de la roza Cucuvea. SIE are propriile obiective politice. 


19 mai 2019

Categorie: , Comentarii: 45

Sondaj CURS pentru europarlamentare, pe regiuni

Radu Tudor a prezentat, luni, la "Punctul de întâlnire", datele unui sondaj CURS, realizat în aprilie 2019, care arată intenția de vot la alegerile europarlamentare, în funcție de regiunile istorice.
sursa: CURS

PSD: Moldova - 41%, Muntenia - 38%, Transilvania - 19%, Mediul Rural: 36%, Mediul Urban: 29%
PNL: Moldova - 22%, Muntenia - 24%, Transilvania - 28%, Mediul Rural: 26%, Mediul Urban: 24%
ALIANȚA 2020 USR PLUS : Moldova - 13%, Muntenia -9%, Transilvania - 15%, Mediul Rural: 8%, Mediul Urban: 10%
ALDE: Moldova - 9%, Muntenia - 14%, Transilvania - 7%, Mediul Rural: 10%, Mediul Urban: 10%
UDMR: Transilvania - 14%, Mediul Rural: 10%, Mediul Urban: 5%
PMP: Moldova -5%, Muntenia -4 %, Transilvania -7%, Mediul Rural: 5%, Mediul Urban: 5%
Pro România: Moldova - 9%, Muntenia - 10%, Transilvania - 8%, Mediul Rural: 10%, Mediul Urban:9%

18 mai 2019

Categorie: , , Comentarii: 68

Motivarea Sentinței Tribunalului Cluj privind salariul/solda de functie minim/a de 1450 lei, fără alte sporuri, de la 01 02 2017 În recurs s-a modificat Sentinţa.

CURTEA de Apel Cluj a casat Sentinţa Tribunalului Cluj prin care Inspectoratul de Interne era obligat să aplice HG nr. 1/2017 privind salariul de funcţie mai mare decţt salariul minim dew 1450 lei, fără alte sporuri..
Să urmărim cum se vor pronunţa instanţele în cauzele în care solda/salariul de funcţie în cuantum compus sunt mai mici de 1450 lei în anul 2017.

Nr. dosar: 2435/117/2018
17.05.2019
Tip solutie: Modifică sentinţa

Solutia pe scurt: Admite recursurile declarate de pârâţii IGPR şi IPJ BH împotriva sentinţei civile nr. 3064 din 1.11.2018 pronunţată în dosarul nr. 2435/117/2018 al Tribunalului Cluj pe care o casează în parte şi rejudecând în aceste limite cauza, respinge cererea de chemare în judecată faţă de pârâţii recurenţi. Menţine restul dispoziţiilor sentinţei recurate, respectiv cele privind soluţionarea excepţiilor şi respingerea acţiunii faţă de M A I pentru lipsa calităţii procesuale pasive. Decizia este definitivă. Pronunţată în şedinţa publică din 17.05.2019


Tribunalul CLUJ 
- Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă si asigurări sociale 
(Complet 3 C.A.)
Dosar nr. 2435/117/2018 
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 3064/2018 
Ședința publică de la 01 Noiembrie 2018 

Completul compus din: 
P_________ M____-F________ B____ 
Grefier M______-C______ D____ 
Pe rol este pronunțarea în cauza privind pe reclamantul O_____ H____ F_____ în contradictoriu cu pârâții 
MINISTERUL AFACERILOR INTERNE, INSPECTORATUL GENERAL AL POLIȚIEI ROMANE și 
INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI BIHOR, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici statutari . 
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților. 
Procedura este legal îndeplinită. 
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care, se constată că dezbaterile au avut loc în ședința publică din 11.10.2018, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru deliberare, în temeiul art. 396 NCPC a amânat pronunțarea hotărârii pentru data de 25.10.2018. și ulterior pentru data de 01.01.2018. Instanța reține cauza în pronunțare pe baza actelor de la dosar. 
INSTANȚA 
Prin acțiunea înregistrată sub numărul de mai sus, reclamantul O_____ H____ F_____ în contradictoriu cu pârâții Ministerul Afacerilor Interne, Inspectoratul General al Politiei Romane, Inspectoratul de Politie al judetului Bihor, a solicitat să se dispună anularea Dispoziției nr. 8961/29.12.2017 si a răspunsului la contestație nr. xxxxx/19.03.2018, respectiv a răspunsului nr. xxxxx/08.05.2018, obligarea pârâtului de rândul 2 la emiterea unei noi dispoziții prin care sa stabilească drepturile salariale, inclusiv a sporurilor (sporul de dispozitiv, salariul de merit, sporul de confidențialitate, sporul pentru pericol deosebit, sporul de fidelitate, sporul de antena), începând cu data de 01.02.2017 prin raportare la salariul minim brut pe țară de 1.450 lei, obligarea pârâților la calcularea și plata drepturilor salariale, inclusiv a sporurilor (sporul de dispozitiv, salariul de merit, sporul de confidențialitate, sporul pentru pericol deosebit, sporul de fidelitate, sporul de antena), pentru perioada 01.02.xxxxxxxxxxxxx17, care să aibă în vedere salariul minim brut pe țară de 1.450 lei, la calcularea și plata diferențelor de drepturi salariale pentru perioada 01.02.xxxxxxxxxxxxxxx17, ca urmare a stabilirii salariului minim brut pe țară de 1.450 lei, actualizat în funcție de coeficientul de inflație până la data efectivă a plății, respectiv la plata de daune-interese egale cu dobânda legală calculată de la data scadenței și până la data plății efective, cu cheltuieli de judecată. 
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că prin dispoziția nr. 8961/29.12.2017 INSPECTORATUL GENERAL AL POLITIEI ROMANE dispune stabilirea salariului începând cu data de 01.07.2017 și că împotriva acestei dispoziții a formulat contestație, la care nu a primit nici un răspuns. 
In ceea ce privește calcularea drepturilor salariale pe perioada anterioara emiterii dispoziției nr. 8961/29.12.2017, reclamantul a formulat o cerere de recalculare a tuturor drepturilor salariale începând cu data de 01.02.2017 prin raportare la salariul minim brut pe țară de 1.450 lei, cererea sa fiind respinsă. 
Reclamantul a mai arătat că in speță s-a încălcat principiul neretroactivității în timp, dispoziția a fost emisă în data de 29.12.2017, se referă la drepturile salariale începând cu 01.07.2017 si i-a fost comunicată în data de 13.03.2018, neavându-se în vedere prevederile OUG nr. 56 /2017
Clasele de salarizare și coeficienții de salarizare a funcțiilor ocupate de personalul militar, polițiști și funcționari publici din sistemul administrației penitenciarelor, instituțiile publice de apărare, ordine publică și siguranță națională, sunt prevăzute Ia Anexa VII la Legea nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. 
De asemenea, a menționat că potrivit OG nr. 8/2008, valoarea de referință sectorială pentru determinarea soldelor de funcție și grad ale personalului militar și polițiștilor a fost stabilita la valoarea de 197,33 lei, iar prin aplicarea art.10 al cap. al IlI-lea din Secțiunea 1 si art.3 al cap.II din Secțiunea a Ii-a a Anexei VII din Legea nr. 284/201, rezultă că pana la data de 01.02.2017, salariul de funcție era de 1.086 lei (5,5 x 197,33 lei). Acest fapt reiese și din decizia de pensie nr. xxxxxx/20.02.2018
Ulterior a intrat în vigoare HG nr. 1/2017, fiind singura hotărâre care conține sintagma ,,nu include sporuri și alte adaosuri". 
In prezent, salariul de funcție (în M.A.I.) este egal cu: salariul de funcție + foste sporuri incluse în salariul de funcție prin Nota la anexa IV/IA la Legea nr. 330/2009 + sume compensatorii tranzitorii (în baza art.6 alin 1 din OUG nr. 1/2010 ). 
Privitor la fostele sporuri incluse în salariul de funcție prin Nota la anexa IV/IA la Legea nr. 330/2009, reprezintă foste sporuri introduse în coeficienții salariului de funcție: cuantumul salariului de merit, cuantumul indemnizației de dispozitiv/sporului de misiune permanenta, cuantumul sporului pentru păstrarea confidențialității în legătura cu informațiile clasificate, sporul de fidelitate. 
Privitor la sume compensatorii tranzitorii, acestea reprezintă foste sporuri care nu au mai fost recunoscute de Legea nr. 330/2009, care nu au fost introduse în salariu în baza pct. 1 din Nota la anexa IV/IA la Legea nr. 330/2009, respectiv care au fost introduse în salariu ca "sume compensatorii tranzitorii", în baza art. 6 alin 1 din OUG nr. 1/2010, data în completarea Legii nr. 330/2009). 
In suma compensatorie cu caracter tranzitoriu acordata polițiștilor au fost incluse: cuantumul sporului pentru complexitatea muncii; cuantumul sporului pentru titlul științific de doctor; cuantumul sporului pentru pericol deosebit; cuantumul sporului pentru agenții de politie absolvenți ai instituțiilor de învățământ superior cu diploma de licența; cuantumul indemnizației de 5-25% pentru conducătorii de autovehicule; cuantumul sporului de izolare; cuantumul sporului pentru personalul care are in primire animale de serviciu; cuantumul sporului pentru personalul care are in primire animale de serviciu; cuantumul sporului pentru atragerea personalului in județele C______ si Harghita, indemnizație pentru titluri de clasificare, etc. 
Reclamantul a mai arătat că în speță sunt incidente și prevederile art. 6 din OUG nr. 1/2010 ale art. 1 alin. 1 si 2 din HG nr. 1091/2014, ale art. 164 Codul muncii și că este mai mult decât evident faptul că legiuitorul însuși prin elaborarea HG nr. 1/2017 a urmărit să precizeze foarte clar (pentru toate familiile ocupaționale) modul de stabilire a salariului de baza minim brut pe tara garantat în plată. 
Ca o consecința a stabilirii salariului de baza la 1450 lei se impune recalcularea tuturor sporurilor și a celor drepturi salariale Ia valoarea de 1.450 lei și acordarea drepturilor salariale pentru perioada 01.02.xxxxxxxxxxxxx17. prin luarea în considerare a Legii nr. 284/2010 care prevede expres, faptul ca sporurile se acorda în raport cu salariul de baza, iar art. 160 Codul Muncii prevede că salariul cuprinde salariul de baza, indemnizațiile, sporurile, precum si alte adaosuri. 
Referitor la cererea de actualizare cu rata inflației a diferențelor salariale achitate cu întârziere și la cererea de obligare a naratei angajator la plata de daune interese egale cu dobânda legală, reclamantul a arătat că sunt incidente prev. art. 1531 alin. 1 si alin. 2 și ale art. 1535 alin. 1 C . civ. 
Pe lângă dobânda legală, ca daună moratorie, pentru executarea cu întârziere a obligației care îi incumba, creditorul poate pretinde și alte daune ce au caracter compensatoriu și care sunt menite să acopere prejudiciul cauzat prin erodarea creanței datorită inflației, după ce aceasta a ajuns la scadență. Valoarea acestui din urmă prejudiciu ar consta în diferența dintre valoarea nominală a creanței și valoarea sa reală la data executării. 
Ținând cont că natura juridică și scopul dobânzii sunt diferite de natura juridică și scopul actualizării obligației cu rata inflației, prima reprezentând o sancțiune pentru neexecutarea obligației de plată, iar prin actualizarea debitului se urmărește acoperirea unui prejudiciu efectiv cauzat de fluctuațiile monetare în intervalul de timp scurs de la data scadenței și până la cea a plății efective a sumei datorate, singura concluzie care poate rezulta este aceea că repararea integrală a acestui prejudiciu (atât actualizarea care se constituie într-o modalitate de reparare a pierderii suferite de creditor, cât și dobânda care urmărește acoperirea beneficiului nerealizat) presupune un calcul care se raportează la debitul restant, fără ca dobânda să se calculeze asupra debitului care ar cuprinde actualizarea cu rata inflației. 
În drept, a invocat dispozițiile art. 30 și 194 Cod procedură civilă, precum și dispozițiile legale menționate în cuprinsul acțiunii. 
Prin întâmpinarea formulată, pârâtul M_________ A_________ I______, a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului, deoarece nu poate acorda drepturi salariale pentru angajații unei alte instituții cu personalitate juridică, reclamantul fiind angajat in cadrul I.G.P.R. 
Cu privire la fondul cauzei, pârâtul a arătat că la data de 31.12.2009, salariul lunar cuvenit polițiștilor era stabilit în conformitate cu prevederile OG nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, iar prin Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice au fost adoptate principiile unui nou sistem de salarizare, stabilindu-se caracterul unitar al acestui sistem, transformarea salariilor, a soldelor sau a indemnizațiilor lunare de încadrare în principalul element al câștigului salarial. 
Pârâtul a mai arătat că în speță se impune luarea in considerare și prevederile stipulate în legile anuale de salarizare ulterioare, și anume Legea-cadru nr. 284/2010) și al legilor anuale speciale de aplicare a legilor-cadru (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2010; Legea nr. 285/2010; Legea nr. 283/2011; Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012; Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013; Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014; Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015; Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 99/2016; Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017), care reprezintă în fapt o reconstrucție salarială elementelor salariale specifice funcției, vechimii și gradului militar/profesional și a unor cuantumuri ale elementelor salariale (prime, indemnizații, sporuri, etc.) de care personalul a beneficiat la un moment dat (decembrie 2009), prin preluări succesive a unui nivel de salarizare aflat în plată în luna decembrie a anului anterior. 
Astfel, în situația reglementării reconstrucției după data de 01.01.2010 cu stabilirea salariului lunar prin raportare la nivelul salarial de la 31.12.2009 al unor elemente componente, legiuitorul a adoptat politici salariale potrivit cărora pentru salariul de funcție prevăzut de legislația în vigoare nu au fost aplicate valorile de referință și coeficienții de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare din legile-cadru adoptate în perioada 2010-2017, fiind avut în vedere nivelul salarial de la 31.12.2009, utilizând reconstrucția salarială pentru stabilirea acestui salariu de funcție. 
Totodată, a menționat că în speță sunt incidente prevederile Legii nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, ale HG nr. 1/2017 și ale HG nr. 12/2017 iar în situația în care nu s-ar ține cont de politicile salariale instituite de legiuitor după 01.01.2010 în ceea ce privește reconstrucția salariului de funcție actual, iar nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată ar fi comparat doar cu un singur element din totalitatea celor care în prezent sunt utilizate la reconstrucția salariului de funcție, rezultatul salarial ar încalcă toate principiile și criteriile legale pentru care se suportă nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, inclusiv pe cele stabilite de sistemul de salarizare, conform cărora drepturile de natură salarială se stabilesc numai prin norme juridice de forța legii, deci, hotărârile de guvern nu pot institui alte reguli de salarizare decât cele prevăzute în legislația - cadru în vigoare în anii 2010 - 2017. 
În altă ordine de idei, majorările salariale prevăzute de Legea nr. 152/2017 se determinau la un cuantum al salariului de bază/soldei de funcție/salariului de funcție de cel puțin 1.450 lei, iar suma astfel rezultată se adăuga la cuantumul salariului de bază/soldei de funcție/salariului de funcție. În speță, dacă vorbim de un 
cuantum al salariului de bază/soldei de funcție/salariului de funcție de 1.450 lei, 10% majorare reprezenta suma de 145 lei, iar 15% majorare reprezenta suma de 218 lei, sume care se adăugau la cuantumul de 1.450 lei, rezultând valori ale salariilor de funcție de 1.595 lei și ale soldelor de funcție/salariilor de bază de 1.668 lei. 
Totodată, a susținut că majorarea de 25% aplicată potrivit prevederilor respective generează un cuantum brut al salariilor de funcție de minim 1.994 lei (1.595x1,25) și un cuantum brut al salariilor de bază/soldelor de funcție de minim 2.085 lei (1.668x1,25), astfel că nu identifică personal care la 1 ianuarie 2018 să facă obiectul 
aplicării Hotărârii Guvernului nr. 846/2017 în care salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se stabilește la 1.900 lei. 
Pârâtul a învederat că la nivelul sistemului de apărare, ordine publică și securitate națională, cu sprijinul Ministerului Muncii și Justiției Sociale și cu M_________ Finanțelor Publice, dar și a auditorilor din cadrul Curții de Conturi, au fost dispuse toate măsurile necesare pentru ca salariile personalului propriu să reprezinte aplicarea corespunzătoare a legislației de nivel superior care reglementează acest domeniu, inclusiv sub aspectul gestionării actelor administrative individuale de stabilire a drepturilor salariale cuvenite. 
Pârâtul a mai menționat faptul că salariile de funcție de 1994 lei sau salariile de bază/soldele de funcție de 2085 lei reprezintă baza de calcul a drepturilor salariale acordate potrivit legii ca sporuri, majorări etc (sporul pentru condiții grele de muncă; majorare de 75% pentru munca suplimentară prestată peste programul normal de lucru; spor pentru risc și suprasolicitare neuropsihică; majorare pentru activitatea prestată în proiecte finanțate din fonduri europene; majorare pentru control financiar preventiv propriu etc. 
Prin întâmpinarea formulată, pârâtul I____________ de Poliție al Județului B____ a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului, arătând că reclamantul nu a fost angajatul acestei instituții, acesta fiind angajat in cadrul I.G.P.R.. 
Pe fondul cauzei, pârâtul a arătat că la data de 31.12.2009, salariul lunar cuvenit polițiștilor era stabilit în conformitate cu prevederile OG nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, iar prin Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice au fost adoptate principiile unui nou sistem de salarizare, stabilindu-se caracterul unitar al acestui sistem, transformarea salariilor, a soldelor sau a indemnizațiilor lunare de încadrare în principalul element al câștigului salarial. 
Totodată, a susținut că în speță se impune luarea in considerare și prevederile stipulate în legile anuale de salarizar e ulterioare, și anume Legea-cadru nr. 284/2010) și al legilor anuale speciale de aplicare a legilor-cadru (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2010; Legea nr. 285/2010; Legea nr. 283/2011; Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012; Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013; Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014; Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015; Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 99/2016; Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017), care reprezintă în fapt o reconstrucție salarială elementelor salariale specifice funcției, vechimii și gradului militar/profesional și a unor cuantumuri ale elementelor salariale (prime, indemnizații, sporuri, etc.) de care personalul a beneficiat la un moment dat 
(decembrie 2009), prin preluări succesive a unui nivel de salarizare aflat în plată în luna decembrie a anului anterior. 
Pârâtul a apreciat că actualul salariu de funcție al polițiștilor reprezintă în plan practic o sumă a cuantumurilor unor elemente salariale avute a 31.12.2009 și că acordarea salariului de bază minim brut pe țară garantat in plată se face prin raportare la salariul de funcție al polițiștilor iar salariul de funcție este determinat de componentele menționate anterior, care nu pot fi eliminate din construcția acestuia. 
Prin întâmpinarea formulată, pârâtul I____________ G______ al Poliției R_____ a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată și a reiterat în motivare susținerile formulate de către pârâtul I.P.J. B____ în cadrul întâmpinării. 
Analizând excepțiile lipsei calității procesuale pasive invocate de fiecare dintre cei trei pârâți cu privire la propria situație procesuală , instanța reține următoarele: 
P rin acțiunea sa, reclamantul O_____ H____ F_____ a a chemat în judecată pârâții, I____________ de Poliție 
Județean B____ , I____________ G______ al Poliției R_____, M_________ A_________ I______, 
formulând solicitări numai cu privire la pârâții 1 și 2 . Justificarea calității procesuale pasive reprezintă o obligație procesuală a reclamantului, care nu a indicat nici o pretenție concretă în raport de pârâtul 3, M_________ A_________ I______, față de care nu s-a justificat nici afirmat calitatea procesuală. 
Aspect dedus judecății prin intâmpinările formulate in cauză, calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între pârât și cel obligat în raport ul juridic care a generat litigiul . Din această perspectivă, având în vedere că este vorba despre un litigiu având ca obiect solicitarea unor drepturi de natură salarială, calitatea procesua lă pasivă este deținută de instituția cu care funcționarul public a avut raporturi de serviciu, aceasta fiind în speță Inspectoratul General al Poliției Romane, emitentul dispoziției de salarizare nr. 8961 din 29.12.2017 . Simplul fapt că instituția publică este organizată și funcționează în interiorul unui minister, ordonator principal de credite, și că ministerul repartizează instituțiilor subordonate creditele bugetare aprobate, nu a determinat nasterea unui raport juridic direct între acest minister și reclamant, iar petite specifice raporturilor bugetare între ordonatori de rang diferit nu s-au formulat. 
Cât privește calitatea procesuală pasivă a pârâtului Inspectoratul de Poliție Județean Bihor, instanța reține că plata efectivă a drepturilor salariale ale reclamantului s-a făcut, până la trecerea acestuia in rezervă, de către Inspectoratul de Poliție Județean Bihor, prin Serviciul Financiar .
Analizând fondul cauzei in raport de argumentele părților, dispozițiile legale incidente si materialul probator administrat instanța reține următoarele: 
In perioada de referință 1.02.xxxxxxxxxxxxxx17 ( data trecerii in rezervă) reclamantul a avuta calitatea de comisar șef de poliție in cadrul I.G.P.R-B.B.C.C.O Oradea . 
In perioada iunie 2017-noiembrie 2017 salariul de funcție al reclamantului a fost de 1086 lei (45.5 x 197,33 lei), astfel cum rezultă din Buletinul de calcul anexă la Decizia nr. xxxxxx din 20.02.2018 privind stabilirea pensiei de serviciu, calculul fiind efectuat de Casa de Pensii Sectorială a M.A.I. ( f. 25-28).
Art.4 din Anexa VII la Legea cadru nr.284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fon duri publice, polițiștii si funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare au dreptul la salariul lunar. Salariul lunar se compune din salariul funcției de bază, indemnizații, compensații sporuri, pr ime , premii si din alte drepturi salariale. Salariul funcției de bază este compus din salariul de funcție, salariul gradului profesional deținut, gradații si, după caz, salariul de comandă . Pentru realizarea diferențierii salariilor funcțiilor de bază se stabilesc clase de s alarizare si coeficienți de ierarhizare pentru salariile de funcție. 
In conformitate cu prevederile art . 4 din Anexa nr VI la Legea –cadru nr . 153/2017 
privind salarizarea perso nalului plătit din fonduri publi c e : 
„ Art. 4 - (1) Polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației 
penitenciare au dreptul la salariu lunar. 
(2) Salariul lunar se compune din salariul de funcție, salariul gradului profesional deținut, gradații și, după caz, salariul de comandă, indemnizații, compensații, sporuri, prime, premii și din alte drepturi salariale.” 
Urmează, raportat la prevederile legale anterior evocate, că elementul specific de incadrare corespondent salariului de bază este, in cazul polițiștilor, salariul de funcție in timp ce salariul gradului profesional si gradațiile reprezintă elemente salariale particulare fiecărui polițist in parte, cuvenite in raport cu pregătirea militară și de specialitate respectiv cu perioada de timp in care a deținut funcția publică specială. 
Pe de altă parte , in acord cu susținerile pârâților , instanța constantă intregul proces de salarizare aplicabil incepând cu data de 1.01.2010 la nivelul instituțiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică si securitate națională, potrivit legilor-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice ( Legea-cadru nr. 330/2009 si Legea cadru nr. 284/2010) si al legilor anuale speciale de aplicare a legilor-cadru ( OUG nr. 1/2010, Legea nr 285/2010, Legea nr. 283/2011, OUG nr. 84/2012, OUG nr. 103/2013, OUG nr.83/2014, OUG nr. 57/2015, OUG nr. 99/2016, OUG nr. 9/2017) reprezintă in fapt o reconstrucție salarială cuprinzând elemente salariale specifice funcției, vechimii si gradului profesional precum si prime, indemnizații sau sporuri de care personalul a beneficiat in luna decembrie 2009, prin preluări succesive a unui nivel de salarizare aflat in plată in luna decembrie a anului anterior.
Cu alte cuvinte, supraviețuirea elementelor salariale care compuneau salariul lunar la data de 31.12.2009 s-a realizat deoarece ele au fost incluse în salariul de bază, sub forma unor sume compensatorii cu caracter tranzitoriu . Însă prin acest mecanism sporurile și-au pierdut individualitatea , devenind pur și simplu o parte a salariului de bază, fiind greșită practica acelor autorități publice care continuă să le evidențieze în actele de stabilire a drepturilor salariale ca sporuri distincte . 
Începând cu data de 01.02.2017 a intrat în vigoare HG nr. 1 din 6 ianuarie 2017 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată care la art. 1 prevede că: „ începând cu data de 1 februarie 2017, salariul de bază minim brut pe țară garantat in plată, sumă stabilită in bani care nu include sporuri și alte adaosuri, se stabilește la 1.450 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 166,00 ore, în medie, pe lună, în anul 2017, reprezentând 8,735 lei/oră ". 
Această Hotărâre de Guvern nr. 1/2017 cu privire la salariul de baza minim brut pe tara garantat în plată, este singura hotărâre (dintre toate celelalte hotărâri de guvern cu privire la salariul minim pe economie) careconține sintagma, nu include sporuri și alte adaosuri. 

Conform art. 6 din OUG nr. 1/2010 ,,în cazul în care drepturile salariale determinate în 
conformitate cu Legea-cadru nr. 330/2009 și cu prezenta ordonanță de urgență sunt mai mici decât cele stabilite prin legi sau hotărâri ale Guvernului pentru funcția respectivă pentru luna decembrie 2009 se acordă o sumă compensatorie cu caracter tranzitoriu care să acopere diferența, în măsura în care persoana își desfășoară activitatea în aceleași condiții. Această sumă se include în salariul de bază, solda/salariul funcției de bază sau indemnizația lunară de încadrare, după caz, dar nu este luată în calcul la determinarea altor drepturi de natură salarială care se stabilesc în funcție de acestea".

Potrivit art. 164 Codul muncii: 
"(1) Salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, corespunzător programului normal de munca, se stabilește prin hotărâre a Guvernului, după consultarea sindicatelor și a patronatelor. în cazul în care programul normal de munca este, potrivit legii, mai mic de 8 ore zilnic, salariul de bază minim brut orar se calculează prin raportarea salariului de baza minim brut pe țară la numărul mediu de ore lunar potrivit programului legal de 
lucru aprobat. 
(2) Angajatorul nu poate negocia și stabili salarii de baza prin contractul individual de munca sub salariul de baza minim brut orar pe țară.
(3) Angajatorul este obligat sa garanteze în plata un salariu brut lunar cel puțin egal cu salariul de baza minim brut pe țară. Aceste dispoziții se aplica si in cazul in care salariatul este prezent la lucru, in cadrul programului, dar nu poate sa isi desfășoare activitatea din motive neimputabile acestuia, cu excepția grevei. 
(4) Salariul de bază minim brut pe tara garantat în plata este adus la cunoștința salariaților prin grija angajatorului ". 
In cauză pârâții s-au prevalat, in susținerea poziției lor procesuale de respingerea cererii de chemare in judecată , de punctul de vedere al Direcția Generală Financiară din cadrul M.A.I , exprimat cu privire la punerea in aplicare a HG nr. 1/2017( f. 21).Or, punctul de vedere evocat de pârâți nu face decât să susțină că „ aplicarea corespunzătoarea HG nr. 1091/2014 respectiv a HG nr. 1017/2015 se realizează ca urmare a analizei comparative a nivelului salariului de bază minim brut pe țară garantat in plată față de cuantumul soldei de funcție a personalului militar, respectiv față de cuantumul salariului de funcție al polițiștilor” , iar salariații care in urma analizei drepturilor salariale aferente lunii februarie 2017 au salariul de bază/salariul de funcție/solda de funcție in cuantum aflat _________________ 1450 lei trebuie să beneficieze de asigurarea acestor drepturi la nivelul de 1450 lei. 
In cauză s-a dovedit, astfel cum s-a arătat mai sus, că reclamantul nu a beneficiat de aplicarea prevederilor HG nr. 1/2017 nici de la data de 1.02.2017 si nici ca urmare a emiterii Dispoziție Inspectorului G______ al Poliției R_____ nr. 8961 din 29.12.2017 , acesta având un salariu de funcție de 1086 lei in perioada iunie-noiembrie 2017 ( f. 26). 
Stabilind că drepturile salariale ale reclamantului au fost greșit calculate in 
perioada de referință 1.02.2017 ( data intrării in vigoare a HG nr.1/xxxxxxxxxxxxxxx17( data trecerii in rezervă) prin stabilirea greșită a salariului de funcție intr-un cuantum mai mic de 1450 lei, cererea de chemare in judecată formulată in contradictoriu cu pârâții I____________ G______ al Poliției R_____ și I____________ de Poliție al Județului B____ apare ca fiind intemeiată si va fi admisă .

 In consecință, instanța va dispune : 
- anularea Dispoziției nr. 8961/29.12.2017 emisă de Inspectorul G______ al Poliției R_____. 
- obligarea pârâtul ui I____________ G______ al Poliției R_____ la emiterea unei dispoziții prin care să 
procedeze la stabilirea, in favoarea reclamantului, a tuturor drepturilor salariale (inclusiv sporurilor) aferente 
perioadei 1.02.xxxxxxxxxxxxx17 prin raportare la salariul minim brut pe țară de 1450 lei. 
- obligarea pârâților Inspectoratul general al Politiei Romane și Inspectoratul de Poliție al Județului Bihor , la calcularea si plata către reclamant a diferențelor dintre drepturile salariale (inclusiv sporurilor) aferente perioadei 1.02.xxxxxxxxxxxxx17, stabilite prin raportare la salariul minim brut pe țară de 1450 lei si drepturile salariale efective achitate, cu dobânda legală calculată de la data scadenței si până la data plății efective si actualizate cu coeficientul de inflație până la data plății efective . 
In temeiul art. 453 Cod procedură civilă instanța va obliga pârâții Inspectoratul general al Politiei Romane și Inspectoratul de Poliție al Județului Bihor să plătească reclamantului cheltuieli de judecată in cuantum de 500 lei reprezentând onorariu avocațial justificat prin chitanța depusă in probațiune la fila 75 dosar. 
PENTRU ACESTE MOTIVE, 
ÎN NUMELE LEGII 
HOTĂRĂȘTE 
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului M_________ A_________ I______.
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului I____________ G______ al Poliției R_____. 
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului I____________ de Poliție al Județului B____ 
Respinge ca fiind formulată impotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă actiunea reclamantului 
O_____ H____ F_____ in contradictoriu cu pârâtul M_________ A_________ I______, cu sediul în 
București, P-ța Revoluției nr. 1 A , sector 1. 
Admite cererea de chemare in judecată formulată de reclamantul O_____ H____ F_____, având CNP 
xxxxxxxxxxxxx, domiciliat în Cluj N_____, _____________________, _________________, în 
contradictoriu cu pârâții I____________ G______ al Poliției R_____ , C u sediul în București, 
__________________. 6, sector 5 și I____________ de Poliție a l Județului B____ cu sediul în Oradea, 
________________________, jud. B____. 
Anulează Dispoziția nr. 8961/29.12.2017 emisă de Inspectorul G______ al Poliției R_____. 
Obligă pârâtul I____________ G______ a l Poliției R_____ la emiterea unei dispoziții prin care să procedeze 
la stabilirea, in favoarea reclamantului, a tuturor drepturilor salariale (inclusiv sporurilor) aferente perioadei 
1.02.xxxxxxxxxxxxx17 prin raportare la salariul minim brut pe țară de 1450 lei. 
Obligă pârâții I____________ G______ al Poliției R_____ și I____________ de Poliție al Județului B____ , la 
calcularea si plata către reclamant a diferențelor dintre drepturile salariale (inclusiv sporurilor) aferente 
perioadei 1.02.xxxxxxxxxxxxx17, stabilite prin raportare la salariul minim brut pe țară de 1450 lei si drepturile 
salariale efective achitate, cu dobânda legală calculată de la data scadenței si până la data plății efective si 
actualizate cu coeficientul de inflație până la data plății efective . 
Obligă pârâții I____________ G______ al Poliției R_____ și I____________ de Poliție al Județului B____ , să 
plătească reclamantului cheltuieli de judecată in cuantum de 500 lei. 
Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare. Recursul se depune la Tribunalul Cluj. 
Pronunțată prin punerea solutiei la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței, astăzi, 1 noiembrie 
2018. 
P_________, 
M____-F________ B____ 
Grefier, 
M______-C______ D____ 
Red. Tehnored.MFB





17 mai 2019

Categorie: , , , Comentarii: 2

Fiul Doinei Cornea l-a determinat pe Iohannis să....

....lase în grija succesorului său la Cotroceni aniversarea celor 30 de ani de la evenimentele din decembrie 1989. 
Pe 20 mai erau numai 29 de ani de la Duminica Orbului, primele alegeri democratice postcomuniniste pentru Parlamentul României.

''Cu speranţa că-l veţi lăsa pe succesorul dumneavoastră să organizeze aniversarea Revoluţiei, atunci când e firesc, în luna decembrie,
Leontin Horaţiu Iuhas
Cluj, la 9 mai 2019*


Populare

Un produs Blogger.