19 aprilie 2019

Categorie: , , , , , Comentarii: 43

MApN și SRI persistă diabolic să confunde regularizarea dintre actualizarea și indexarea din anul 2017 cu aplicarea cuantumului mai avantajos reglementat de art 111 din L 223/2015

UPDATE
Am primit şi Decizia de pensionare şi  Nota de calcul contestate de un lucrător SRI cu o vechime în serviciu de numai 12 ani şi 9 luni.
Din Nota de calcul, de interes pentru actualizarea soldei de funcţie conform Legii 152/2017 şi OUG  nr.56/2017 sunt rubricile finale nr. 2 şi 4 din capitolul alte elemente, în care avem valorile soldei de funcţie inainte şi după actualizarea cu 15%.
Contrar celor reglementate de OUG nr. 56/2017, actualizarea cu 15% a soldei de funcţie s-a aplicat la suma de 1297 lei, nu la suma minimă de 1450 lei. Solda de funcţie a contestatorului, de la rubrica nr. 4, ar fi trebuit să fie, după actualizarea cu 15%, la o sumă în valoare de 1450 lei +15%, adica 1668 lei, nu numai 1492 lei, ca în Nota de calcul
Chiar şi media soldelor lunare brute din final ar fi trebuit să fie cu cca 200 lei mai mare.




:


Am primit recent un document anonimizat emis de Comisia de Contestații din SRI (un cititor a sesizat, după ștampilă, ca nu este emis de MApN) prin care este respinsă contestația privind decizia de actualizare a pensiei militare, contestație care reclama că din cuantumul actualizat conform articolului 60 alin (1), dar și al art. 60 alin (3), lipsește indexarea de 5% din anul 2016. 
Sunt izbitoare asemănările dintre sofismele din acest document cu cele din hotărârile emise de Comisia de contestații din MApN, spre deosebire de hotărârile emise de Comisia de contestații din MAI. A se vedea articolele care poartă aceleași etichete. 
Nu am primit și Nota de calcul  a deciziei de actualizare, dar este posibil, la un cuantum atât de mic, să nu se fi aplicat nici  dispoziția din OUG nr. 56/2017, de completare a L nr. 152/2017, care prevede că îndexarea de 15% se aplică la solda de funcție de minimum 1450 lei.  
Ar însemna că există și alt motiv de contestare, respectiv neaplicarea procentului de 15%  la cuantumul compus al soldei de funcție  de cel puțin 1450 lei, astfel, încât, numai acel  cuantum compus al soldei de funcție din nota de calcul a deciziei de actualizare să fie de cel puțin  1667,5 lei.
Comisia de contestații îl imbrobodește pe contestator cu aspecte legate de recalcularea pensiei militare, când, și dacă s-ar fi ridicat astfel de neclarități, ele nu mai puteau fi contestate... pe motiv de prescriptie a termenului.
In principal, Comisia trebuia să stăruie pe actualizare și pe motivarea absenței indexării din 2016 din cuantumul actualizat al pensiei.
Chiar și din actul de respingere rezultă că și  domnii de la SRI, ca și cei de la MApN, refuză să mai aplice prevederile art. 60 alin (3), care obligă la alegerea operațiunii  mai avantajoase pentru pensionar în cursul anului 2017, respectiv indexarea de 5,25% sau actualizarea soldei de funcție cu 15%.
Pe înțelesul tuturor, inclusiv al celor care persistă în greșeală, la cuantumul în plată la 01 01 2017, care include și indexarea de 5% din 2016, se adaugă ori indexarea de 5,25% din 2017 ori diferența dintre cuantumul actualizat în 2017, potrivit art. 60 alin. (1), și cuantumul recaculat din decizia de recalculare,  Asta înseamă,  domnilor,  aplicarea operațiunii mai favorabile, dintre indexare și actualizare, nu aplicarea cuantumului mai avantajos. 

De altfel, în cazul contestatorului nici nu operează aplicarea art. 111 pentru că domnia sa are cuanumul recalculat mai mare decât cuantumul în plată la 31 12 2015.
Pe baza datelor furnizate de Comisia de contestații să stabilim reperele care să ne conducă spre  operaţiunea care trebuia aplicată de CPS în anul 2017 și care ar trebui să fie cuantumul pensiei militare după actualizarea conform art. 60 aliniatele (1) și (3) din Legea 223/2015, așa cum era în vigoare la la 30 06 2017, sub rezerva că, in cazul contestatorului, cuantumul compus al soldei de funcție nu a fost mai mic de 1450 lei.
-Cuantumul recalculat potrivit art 109 din  Legea nr. 223/2015 este de 1625 lei.
-Cuantumul indexat cu 5% în 2016 este de 1707 lei, în plată la 31 12 2016 
-Indexarea de 5,25% pentru anul 2017 este de 90 lei.
-Cuantum actualizat potrivit art. 60 alin (1) este de 1784 lei
-Diferența dintre cuantumul actualizat și cel recalculat este de 1784 lei-1625 lei = 159 lei 
-159>90
-Conform art 60 alin (3), în anul 2017 se aplica actualizarea de 15%,  nu indexarea de 5,25%.
-In consecinţă, procesul de actualizare se finalizează prin adăugarea la suma de 1707 lei, cuantum al pensiei militare existent în plată la 31 12 2016,  a operaţiunii mai favorabile pensionarului, asa zice alin (3), respectiv a sumei de 159 lei.
-Cuantumul corect al pensiei militare actualizate este de  1707 lei +  159 lei =1866 lei
Este o diferentă evidentă intre acest cuantum şi cuantumul în plată la data de 30 06 2017, de 1797 lei, botezat ilegitim de MApN ca fiind cuantum mai avantajos.
Doar dacă după aplicarea art. 60 alin (3) rezulta un cuantum mai mic decât cel în plată, situaţie care se va putea  întâlni doar atunci când indexarea este mai mare decât actualizarea, intervine aplicarea art. 111, cel  cu cuantumul mai avantajos
In cazul nostru ca şi în toate cazurile în care. prin recalculare, pensionarii militari au primit un cuantum mai mare decât cel pe legea contributivităţii(cca 30% dintre pensionari), actualizarea cu 16% în anul 2017 a adus un cuantum mai mare decât cuantumul în plată la 30 06 2017. La fel şi pentru pensionarii care au ieşit la pensie pe L 223/2015 până pe 15 sept 2017.
Pensionarii rămaşi în plată cu cuantumul de pe legea contributivităţii(70%) au rămas cu acelaşi cuantum şi după actualizarea  din 2017.
Cred că IT-iştii  care au realizat programul de actualizare potrivit L 152/2017, completată de OUG nr. 56/2017,  au fost păcăliţi de  modul de actualizare a acestei ultime categorii de pensii militare. Ei au scuza că nu sunt şi jurişti.

UPDATE
APLICAREA ART. 60 alin. (3) din Legea 223/2015 nu poate fi înlocuită cu aplicarea art. 111 privind cuantumul mai avantajos. 
Strict juridic, înseamă readucerea cuantumului pensiei militare la valoarea calculată/recalculată și indexată cu 5% de la sfârșitul anului 2016, la care adăugăm, ori indexarea cu 5,25%, ori actualizarea soldei de funcție cu 16%, care este mai favorabilă pensionarului. 
În cazul deciziei pe care o analizăm, onor Casa de Pensii a SRI trebuia să adauge la cuantumul din 31 12 2016 valoarea de 159 lei, creșterea prin actualizare, care este mai favorabilă decât indexarea de 90 lei. 
Orice expert contabil care va fi desemnat de instanță va constata că acel fals cuantum mai avantajos, atribuit de CPS beneficiarului, cuprinde cuantumul recalculat potrivit art. 109 din L 223/2015, cuprinde și indexarea de 5% din anul 2016, cuprinde și indexarea cu 5,25% aferenta anului 2017, dar, paradoxal, nu are niciun leu din actualizarea din 30 06 2017. 
Dacă CPS mai susține ca a actualizat această pensie, este ca și când ar încerca să ne convingă că, matematic, 159 este mai mic decât 90 
Revizuiți domnilor rușinea de decizie și adăugați la cuantumul în plată la 30 06 2017 diferenta dintre 159 și 90.
Eventual, ca să nu mai aglomerați Tribunalele cu procese, aplicați și OUG nr. 56/2017, privind salariul minim de 1450 lei la care se aplică indexarea cu 15%, norma specială derogatorie de la legea cadru a salarizării. 







Categorie: , Comentarii: 10

Tribunalul Buzău a anulat o decizie emisă de CPS a MApN în baza art. 60 din L 223/2015, înlocuit prin OUG nr. 59/2017

In câteva articole am atras atenţia că se aplică greşit noul articol 60 din Legea 223/2015, modificat prin OUG nr. 59/2017, în privinţa calculului sporului pentru SOPS/ OMM.
Este vorba despre drepturi de pensie deschise după 15 septembrie 2017 în baza modificărilor aduse legii prin OUG nr. 59/2017.
Pe blog, abia recent au apărut asemenea decizii din cauză că noii pensionari  au pensiile prea mari, ori nu se documentează sau consideră un sacrilegiu să critice o instituţie militară. Cred că şi în instanţă au ajuns puţine contestaţii cu acest motiv de fapt. 
Vezi  https://www.huhurez.com/2019/01/noile-pensii-militare-sunt-

https://www.huhurez.com/2018/12/drepturile-de-pensie-militara-stabilite.html
     

Iată cum Tribunalul Buzău a anulat atât Hotărârea Comisiei de Contestaţii cât şi decizia de pensie, obligând Casa Sectorială  să recalculeze pensia militară prin adăugarea sporului OMM/SOPS după finalizarea stabilirii cuantumului în baza art. 60.
În cauză, încă de la început, s-a solicitat întocmirea unui raport de experetiză. Petentul nu s-a zgârcit, aşa cum spun că fac unii dintre cititori, să cheltuiască o sumă modică de bani pentru a convinge instanţa de temeinicia cererii sale.
Dosar nr.
2452/114/2018
PETCU GHEORGHE     reclamant
CASA DE PENSII SECTORIALĂ - MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE         pârât   
MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE ÎN CALITATE DE REPREZENTANT LEGAL AL COMISIEI DE CONTESTAŢII    Pârât
12.04.2019
Complet: LMAS 3
Tip solutie: Admite cererea

Solutia pe scurt: Admite contestaţia. Anulează Hotărârea 36973/27.08.2018 emisă de pârâta Comisia de Contestaţii din cadrul MAN, precum şi decizia de calculare a pensiei nr. 160183/1/11.05.2018 emisă de pârâta Casa de Pensii Sectorială a MAN şi obligă această din urmă pârâtă la recalcularea drepturilor de pensie cuvenite reclamantului prin aplicarea sporului pentru Ordinul „Meritul Militar” după determinarea cuantumului pensiei potrivit art. 60 din Legea 233/2015 cu modificări şi completări ulterioare. Obligă pârâtele la 1600 lei cheltuieli de judecată către reclamant. Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare. Apelul, sub sancţiunea nulităţii, se depune la Tribunalul Buzău. Pronunţată în şedinţă publică azi, 12 aprilie 2019. 

Document: Hotarâre  564/2019  12.04.2019

17 aprilie 2019

Categorie: , , Comentarii: 95

Doar #rezist și neomarxiștii se vor exprima la referendumul lui Iohannis

Iohannis va culege roadele politicii trufaşe de a promova ura nu numai împotriva PSD şi ALDE ci şi dispreţul faţă de electoratul social democrat şi autentic liberal.
Va purta sigmatul acestui electorat în tot ce va intreprinde până la alegerile prezidenţiale din acest an.
S-a dovedit ca nu poate fi preşedintele tuturor românilor ci doar al trupelor de anarhişti care au susţinut abuzurile din justiţie, numai pentru ca adversarii lor politici erau victimele abuzurilor. Iohannis a incurajat acbuzurile din justiţie şi  acţiunile politice interne şi externe care au compromis grav credibilitatea justiţiei din România.
Deşi Lazăr Augustin îşi va încheia la termen mandatul de procuror general, graţie complicităţii de tip mafiot a preşedintelui, ruşinea pe care acesta a adus-o statului de drept îl va demola pe Iohannis în următoarele confruntări electorale. 
In aceste circumstanţe, este un gest sinucigaş să mai şi propui un referendum pe justiţie.
PSD şi ALDE, din motive politice, nu vor boicota oficial referendumul lui Iohannis, organizat de acesta contrar recomandărilor Comisiei de la Veneţia,  recomandări cu care Blocannis, liberalii şi USR în + ne-au ameţit în ultimii ani.Iată cum, din interese meschine, ei sunt primii care le încalcă.
Electoratul social democrat şi cel autentic liberal va face distincţia necesară între alegerile europarlamentare şi referendumul  blocant. In semn de dispreţ faţă de organizator, nu se va exprima la referendum.
Fără  participarea acestui electorat, referendumul nu poate atinge condiţiile de validare impuse de legea referendumului.

16 aprilie 2019

Categorie: , Comentarii: 87

Consiliul Consultativ de pe lângă ministrul Leș o avea și juriști în compunerea sa?


Cândva, domnul general Gropan avea obiceiul să citească și acest blog.
Am subliniat de atâtea ori că, potrivit normelor de tehnica legislativă din Legea nr. 24/2000, abrogarea unui act normativ nu repune în vigoare normele abrogate prin actul abrogat.
Pe înțelesul tuturor, abrogarea Art. VII din OUG 59/2017 printr-o ordonantă de Guvern nu repune în vigoare articolele 59 și 60 din Legea 223/2015, așa cum au fost ele până pe 04 08 2017.
Legea 24 /2000 stabilește o singură excepție:

Art. 64 din L 24/2000
(3) Abrogarea unei dispoziții sau a unui act normativ are caracter definitiv. Nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior să se repună în vigoare actul normativ inițial. Fac excepție prevederile din ordonanțele Guvernului care au prevăzut norme de abrogare și au fost respinse prin lege de către Parlament.

Solutia este modificarea celor trei ordonanțe prin legile de adoptare a lor, nu prin emiterea altei legi sau a altei ordonanțe.
Comisiile raportoare din Camera Deputaţilor trebuie convinse să accepte modificările propuse de Consiliul Consultativ sau pe cele la care lucrează Asociațiile de rezerviști cu Dragnea și LOV



Nicolae Gropan

INFORMARE
Ieri 15.04.2019 s-a desfasurat întâlnirea de lucru a ConsiliuluConsultativ de pe langa cabinetul ministrului apararii nationale. S-a definitivat si aprobat Metodologia de lucru. In cadrul intalnirii am prezentat proiectul de Ordonanta de Urgenta privind abrogarea art.40 din OUG nr 57/2015, art.VII din OUG nr 59/2017, art.41 si 84 din OUG nr.114, proiect aprobat in unanimitate de memrii Consiliului, urmând sa fie prezentat domnului ministru, de catre consilierul desemnat, pentru a fi promovat in Guvern.
Proiectul arata astfel:

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. .... din ......................... 2019 privind abrogarea articolului 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, articolului VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 si articolelor 41 si 84 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018,,
EMITENT GUVERNUL
.
Articolul I- Articolul 40 din Ordonanţa de urgenţă ale Guvernului nr. 57/2015, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat publicata in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.923 din 11 decembrie 2015 se abroga.
Articolulu II- Articolul VII din Ordonanţa de urgenţă ale Guvernului nr. 59/2017, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat publicata in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.648 din 7 august 2017 se abroga.
Articolulu III- Articolele 41 si 84 din Ordonanţa de urgenţă ale Guvernului nr. 114/2018, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat publicata in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.1116 din 29 decembrie 2018 se abroga.
Articolul IV Prezenta ordonanţă de urgenţă intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

PRIM-MINISTRU
VASILICA – VIORICA DANCILA

Contrasemnează: (ministrii de resort)

P.S.1 - dupa cum se poate observa proiectul este ferm pentru respectarea Constitutiei, pentru recunoasterea Armatei ca institutie fundamentala a statului.
P.S.2 - personal cred cu tarie ca primul pas in redobândirea drepturilor noastre este acesta. In pasul 2 trebuie sa prezentam, documentat, amendarea Legii 223/2015, pentru eliminarea eventualelor inadvertente sau confuzii in interpretare.
P.S.3 - acum putem vedea bunele intentii ale decidentilor
sau tragerea de timp pana la alegerile europarlamentare.
P.S.4 - Orice acceptare de introducere in rezolvarea problemelor a unor elemente perturbatorii - impozitare progresiva sau contributivitate inseamna - nu inseamna altceva decat a ne face complicii decidentilor in amânarea nedreptatilor noastre. E bine sa retinem ca respectând tehnica legislativa in elaborarea actelor normative referitoare la cele doua variante discutate cu LOV - perioada minima de adoptare a actelor respective va fi , cel mai ferict caz un an, intrucat sunt angrenate si alte reglementari legislative ce trebuie modificate, cum ar fi Codul fiscal si chiar o noua lege a pensiilor care sa aiba la baza noi principii si reguli determinate de contributivitate. Si aici va intreb pe toti : CARE CONTRIBUTIVITATE LA MILITARI? REVENIM IAR LA ABERATIILE ASIMILATIVE DIN 2010?
Va salut cu respect.
Categorie: , Comentarii: 38

Senatorul Liviu Pop, PSD, despre impozitarea pensiilor mai mari de 10 000 lei

România TV anunță o initiativa legislativă pentru impozitarea progresivă a pensiilor... cu până la 90%.
Sa vedem cine este initiatorul!
Update
Liviu Pop, fost ministru PSD, a intervenit în direct pe post și a anunțat că are o inițiativă personală prin care propune impozitarea cu 90% a pensiilor mai mari de 10 000 lei.
Fostul ministru PDL, Ialomițeanu, a replicat ca o impozitare mai mare de 50% este considerată confiscare.



Facebook
Liviu Marian Pop


🇷🇴 În conformitate cu prevederile art. 74 alin (l) și ale art. 75 din Constituția României republicată și cu prevederile art. 92 din Regulamentul Senatului, am înaintat Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 101 din LEGEA nr. 227 din 8 septembrie 2015 privind Codul Fiscal.
➡️ 1. Alin. (2) al art. 101 se modifică și va avea următorul cuprins:
”(2) Impozitul se calculează prin aplicarea cotei de impunere de 10% asupra venitului impozabil de până la 10.000 lei lunar din pensii.' '

2. După alin (2) al art. 101 se introduce un alin nou, alin (2 1) cu următorul cuprins:


Pentru venitul impozabil de peste 10.000 lei lunar din pensii se aplică o cotă de impunere de 90%.”
🔊 Expunerea de motive ⬇️

13 aprilie 2019

Categorie: , , , , , , Comentarii: 108

Col(r) Filip Teodorescu, președintele ACMRR din SRI, despre culisele negocierilor dintre asociaţii şi președintele Camerei Deputaților

Am primit o serie de înregistrări "off the recorde".
Le public, fiind de interes maxim pentru pensionarii militari.
Termenele despre care se vorbeşte sunt deja depăşite cu o zi.
UPDATE
Informarea pe care prreşedintele ACMRR din SRI o prezintă rezerviştilor SRI este localizată în timp pe 28 martie 2019, a doua zi după întâlnirea pe care numai asociaţiile cadrelor militare în rezervă şi retragere au avut-o cu Liviu Dragnea şi câţiva miniştri din cabinetul Dăncilă.
A fost unul din puţinele gesturi de autonomie pe care cele mai reprezentative asociaţii de rezervişti, de regulă docile, le-au făcut  în faţa instituţiilor militare care le patronează,
Informarea înlătură tot felul de speculaţii cu privire la propunerile pe care reprezentanţii asociaţiilor le-au prezentat conducerii PSD.
In esenţă s-a cerut înlăturarea inechităţilor introduse în legea pensiilor militare prin OUG nr. 57/2015 şi OUG nr. 59/2015.
Nu s-a cerut elaborarea unei noi legi a pensiilor militare.
Din comentarii, se vede că  unii cititori au şi uitat de ce legile de adoptare a celor două ordonanţe au fost blocate în Camera Deputaţilor. Blogul stă mărturie cu privire la presiunile pe care instituţiile militare, indeosebi MAI, MApN şi SRI le-au exercitat prin adrese scrise în Comisiile raportoare din Camera Deputaţilor.
De aceea Filip Teodorescu a făcut referire şi la sprijinul pe care conducerea SRI ar trebui să-l acorde demersului rezerviştilor.
Desigur că LOV va aduna propuneri din mai multe zone ale structurilor asociative, dar, în proiectul pe care îl va prezenta în perioada imediat următoare va ţine cont, în esenţă, de  propunerile care au fost acceptate pe 27 martie.













12 aprilie 2019

Categorie: , Comentarii: 39

Punctul de vedere al CPS din MApN pentru sedinţa CCR din 14 04 2019

Nimic despre nerespectarea principiului legalităţii prin art. 40 din OUG nr. 40 al OUG nr.57/2015, care a modificat baza  de calcul a pensiei militare, reglementată de art. 28 al L 223/2015, în discordanţă cu art. 31 din aceeaşi lege, care reglementează baza de calcul a CIBS(contribuţia individuală la bugetul de stat), respectiv a cotaţiei de 25% din solda lunară brută. 
Baza de calcul a pensiei militare nu poate fi diferită de baza de calcul a  contribuţiei în baza căreia militarul este asigurat pentru dreptul de pensie.
Pentru a beneficia de pensie militară, începând cu anul 2011, militarii plătesc o asigurare pentru pensie egală procentual cu contribiţia pentru asigurari sociale plîtită de civili, conform L 263/2010.
Punctul de pensie se stabileşte la civili din veniturile salariale brute, din care li se reţine şi CAS, nu  numai dintr-o parte a veniturilor brute, cum a reglementat OUG nr. 57/2015 pentru militari,  sau, şi mai rău, din veniturile nete, cum a reglementat, tot pentru militari,  art. VII din OUG nr. 59/2017.
Această argumentaţie nu mai poate fi folosită în şedinţa CCR din 16 aprilie 2019 decât dacă a existat şi în capătul de cerere de la instanţa care a aprobat sesizarea CCR cu excepţia de neconstituţionalitate a art. 28 din L 223/2015, modificat de OUG nr. 57/2015.
O pot folosi cu succes noii pensionari militari care plătesc 25% CIBS  din solda lunară brută, nu din solda lunară netă sau din solda lunară diminuată conform art. 28.





Populare

Un produs Blogger.