23 august 2019

Categorie: , Comentarii: 38

Barna, Gușă și Chiriac, despre pensiile militare și speciale...Și nu numai....

Oare nici cu impozitarea lui Orlando nu se vor atinge de parchetari?
Categorie: , , , Comentarii: 4

Sărbătoare sau doliu la Chișinău

Ziua de 24 august 1944 stârneşte controverse şi împarte istoricii din Republica Moldova în două tabere. În timp ce unii susţin că în această zi spaţiul dintre Prut şi Nistru a fost ocupat de trupele sovietice, comuniştii şi socialiştii o consideră ziua eliberării de sub jugul fascist.

Cert este ca Piața Centrală din Chișinău este pregătită de președintele Dodon să serbeze pe 24 august 2019 75 de ani de la eliberarea Basarabiei de sub fascisti, sintagma făcând referire atât la fasciștii germani cât și la cei români.
Șefa guvernului, Maia Sandu, ar fi dispusă mai degrabă să. declare ziua de 24 august zi de doliu național.




21 august 2019

Categorie: , , , , , , Comentarii: 138

Comunicatul din 21 august al Consiliului Consultativ de pe lângă ministrul Les


Va aducem la cunostinta ca in data de 21 august, la sediul Ministerului Apararii Nationale a avut loc intalnirea  de lucru a Consiliului de conducere al Consiliului consultativ al militarilor in rezerva si in retragere.

La intalnire au participat 15 militari in rezerva si in retragere, consilierul ministrului  - gl. (rz.) Tase Marian, un reprezentant de la Casa de pensii si un reprezentant de la Directia Generala Financiar-contabila..

In cadrul intalnirii s-a stabilit varianta finala a proiectului Ordonantei de urgenta a Guvernului elaborata in cadrul Grupului de lucru al Consiliului consultativ.

S-a luat decizia ca acest document sa fie prezentat specialistilor juristi din cadrul ministerului pentru a primi forma impusa de legislatia de specialitate in vigoare urmand ca in cel mai scurt timp sa fie prezentata ministrului pentru a dispune. Aceasta activitate va fi cocordonata de dl. gl. Tase Marian.

S-a hotarat deasemenea ca varianta finala a documentului, in forma prezentata astazi sa fie prezentata pe grupul de facebook al Consiliului cu mentiunea ca eventualele modificari care se vor mai produce de acum in colo vor fi doar modificari de forma nu de fond.
Vom anexa acestui comunicat documentrul respectiv.

          Consiliul consultativ adreseaza rugamintea tuturor militarilor in rezerva si in retragere proveniti din cadrul Ministerului Apararii Nationale si care au aflat de existenta sa sa informeze pe toti camarazii cu care intra in contact referitor la activitatea acestuia precum si despre existenta Grupului de facebook cu aceeasi denumire in care se fac toate informarile legate de activitatea noastra.

          Reamintim incaodata ca pot participa la activitatea Consiliului toti camarazii specialisti pe problemele in dezbatere sau care considera ca au probleme de interes pentru Ministerul Apararii Nationale si pentru Consiliu.

          Va asiguram ca acest Consiliu nu este o structura exclusivista ci este o structura a tuturor militarilor in retragere si in rezerva unde fiecare poate prezenta problemele pe care le considera de interes. 

          Echipa de comunicare a Consiliului consultativ va sta la dispozitie pentru orice informatie referitoare la Consiliu si isi propune sa va tina la curent cu toata activitatea acestuia.

Semneaza:
Echipa de comunicare a Consiliului consultativ

Draftul variantei finale propuse de Consiliul Consultativ

Observațiile blogului referitoare la proiectul de document.

Este o formă imbunătățită prin ale carei prevederi sunt eliminate din textul în vigoare al legii majoritatea prevederilor din Ordonanțele nr. 59/2017 și nr. 114/2018.
Pensiile stabilite  și după adoptarea acestei ordonanțe vor continua să aibă cuantumul net limitat la media soldelor lunare nete din baza de calcul. Elementele din baza de calcul a acestor pensii se actualizează potrivit articolului 28 din lege la data trecerii în rezervă, recte la data stabilirii pensiei, și este inutil  articolul 110 prim alin. (2) care se referă la pensiile stabilite după anul 2019.
De fapt, este inutil întreg articolul 110 prim, pentru că operațiunea care se dorește a începe la 01 01 2020 nu poate să se numească  recalculare, ea fiind o veritabilă  actualizare conform articolului 60 alin (2) din proiect, actualizarea care trebuie să aducă pensiile în plata la data de 31 12 2019 la valorile soldelor de funcție și de grad, stabilite pentru activi în anul 2020 prin art. 38 din L 153/2017.
Legea pensiilor militare stabilește procedura de actualizare. Momentul actualizării este stabilit prin legile care reglementează salarizarea militarilor. 









Categorie: , Comentarii: 27

Iohannis-Trump...o declaraţie obraznică

Acum avem și explicația externă a eliminării lui Dragnea din viața politică, el și partidul social democrat fiind perceputi ca principala stavilă în calea intereselor economice străine în România. 
-Iohannis a băgat România în conflictul economic americano-chinez în afacerea 
Huawei.

-Iohannis dă satisfacție guvernului de la Budapesta în privința exploatării gazelor 
naturale din Marea Neagră. Exploatarea gazelor trebuie să servescă securității 
energetice a Europei, nu în primul rând intereselor României, motiv pentru care
 se va reanaliza  climatul investitional în domeniul energetic. A se citii aici printre
 rânduri  modificarea OUG 114/2018.
Asteptăm o reacție a PSD față de acest comunicat nediscutat cu  Guvernul și cu 
Parlamentul. Mă tem că Viorica nu are curajul să miște în frontul impus 
de peste Ocean.

Declarația Comună a Președintelui României, Klaus Iohannis, și a Președintelui 
Statelor Unite ale Americii, Donald Trump:

„Ca Președinți ai României și Statelor Unite ale Americii, acționăm împreună, ca 
prieteni și aliați, pentru a avansa Parteneriatul nostru Strategic robust și durabil. 
Prin parteneriatul nostru, care se aprofundează, vom crea noi oportunități pentru 
creșterea securității, dezvoltării și prosperității, și pentru a răspunde mai bine 
provocărilor și responsabilităților globale pe care le împărtășim.
.......................
Împreună, statele noastre au depus eforturi durabile pentru modernizarea forțelor 
noastre armate și pentru a ne îndeplini angajamentele asumate în cadrul NATO cu 
privire la partajarea echitabilă a responsabilităților. Militarii noștri acționează umăr la 
umăr pentru apărarea libertății și în vederea consolidării posturii de apărare și 
descurajare pe Flancul Estic al NATO, inclusiv în Marea Neagră, care este de
 importanță strategică pentru securitatea transatlantică. De asemenea, căutăm să
 evităm riscurile de securitate care însoțesc investițiile chineze în rețelele de 
telecomunicații 5G.
România și Statele Unite recunosc că securitatea energetică este securitate 
națională. Subliniem opoziția noastră față de Nord Stream 2 și alte proiecte care îi fac
 pe aliații și partenerii noștri dependenți energetic față de Rusia. Resursele de gaze
 naturale din România au potențialul de a crește prosperitatea statelor noastre, precum 
și de a întări securitatea energetică a Europei. România și Statele Unite vor analiza
 modalități de îmbunătățire a climatului investițional în domeniul energiei în 
beneficiul ambelor țări. Mai mult, încurajăm puternic colaborarea strânsă a industriilor
 noastre pentru a sprijini obiectivele României în domeniul energiei nucleare civile.
Excelentul nostru parteneriat în domeniul aplicării legii și al luptei împotriva 
corupției se bazează, în mod ferm, pe un angajament reciproc față de 
statul de drept și o justiție independentă, care sunt puternic susținute de poporul
 român. Mai mult, subliniem că buna guvernare constituie baza securității și prosperității
noastre comune.
România și Statele Unite evidențiază cu mândrie creșterea substanțială a schimburilor
comerciale dintre cele două țări, precum și interesul nostru comun pentru crearea unui
 climat investițional care să ofere transparență, predictibilitate și stabilitate. Prin
urmare, ne angajăm să ne consolidăm, pe mai departe, relația comercială și să
încurajăm creșterea investițiilor în ambele țări.
Statele Unite își reiterează sprijinul pentru eforturile României de a deveni 
eligibilă pentru intrarea în Programul Visa Waiver în conformitate cu cerințele
legislației SUA."

19 august 2019

Categorie: , Comentarii: 45

Tine-mă, neică, de s'tramp


In anul 1939, la Târgul Internaţional de la New York, Maria Tănase cânta o melodie adaptată „Tine, Leano, cu Roosevelt!”, tocmai când preşedintele Roosewelt, aflat în campanie electorală, vizita Pavilionul românesc.  Românii din expoziţie se tăvăleau de râs de fonetică în limba română a titlului melodiei „Tine, Leano, curu' zvelt” , iar americanii credeau că marea cântăreaţă cântă ceva despre preşedintele lor, Roosevelt.
Dacă marea cântăreaţă l-ar însoţi pe Iohannis in vizita pe care, începând de astăzi, i-o  face lui Donald Trump, la Washington, probabil că i-ar cânta o melodie cu titlul „Tine-, neică, de s'tramp!”, Ca să n-adorm în cerdac.

16 august 2019

Categorie: , , Comentarii: 104

Decizia nr. 20/2019 a ICCJ privind suspendarea și abrogarea dispozițiilor care prevedeau acordarea indemnizațiilor la iesirea la pensie


Cupon care circulă pe FB. Beneficiarul este născut în județul Neamț și domiciliază în Buc, Sect. 3

Decretul nr. 1089/2009 pentru eliberarea din funcție a unui procuror


Domnul colonel magistrat (r) Stoica Gheorghe, procuror militar la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial București, se eliberează din funcție ca urmare a pensionării.
PREȘEDINTELE ROMÂNIEI

Traian Basescu

****************************
ICCJ a respins sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj, apreciind că nu e cazul să dea o îndrumare în sensul interpretării dispozițiilor privind art. 11 din OUG nr. 90/2017 în coroborare cu art. 44 din Legea-cadru nr. 153/2017, instanțele având la dispoziție principii de drept,  reglementări exprese dar și decizii anterioare ale ICCJ care să le permită dezlegarea unei asemenea chestiuni de drept. 
ICCJ respinge sesizarea dar invederează că instanțele au la indemână dispozițiile din art.66 din Legea nr. 20/2000 care prevăd că pot fi abrogate și normele de drept suspendate.

Decizia nr. 20/2019 privind examinarea sesizării formulate de Curtea de Apel Cluj - Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, în Dosarul nr. 704/117/2018, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept

...........
Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj - Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, în Dosarul nr. 704/117/2018, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: "interpretarea dispozițiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, aprobată cu completări prin Legea nr. 80/2018, cu modificările și completările ulterioare, având în vedere că, prin dispozițiile art. 44 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, au fost abrogate toate prevederile contrare acestei legi, inclusiv cele ce prevedeau acordarea indemnizațiilor la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă, și, pe cale de consecință, în ce măsură mai pot fi considerate suspendate ajutoarele sau, după caz, indemnizațiile menționate, ulterior datei de 1 iulie 2017, dată la care au fost abrogate aceste drepturi prin Legea-cadru nr. 153/2017".
........
X. Raportul asupra chestiunii de drept


44. Prin raportul întocmit, conform art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă, judecătorii-raportori au apreciat că nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile de admisibilitate a sesizării, prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, în sensul că nu este îndeplinită cerința de a fi vorba despre o veritabilă și reală problemă de drept, născută dintr-un text incomplet, neclar, susceptibil de interpretări contradictorii, și nici cerința caracterului de noutate.



XI. Înalta Curte de Casație și Justiție
........



51. Sesizarea de față a fost formulată într-un litigiu generat de solicitarea reclamantei privind acordarea și plata ajutorului financiar prevăzut de art. 20 alin. (1) și (2) din capitolul II al anexei nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010, actualizat cu rata inflației la momentul plății efective, și a dobânzii legale aferente, începând cu data trecerii în rezervă/retragere, 31 mai 2016, și până la data plății efective.
 52. Problema de drept generată de valorificarea unor venituri suplimentare în perioada de suspendare a acordării acestora prin acte normative succesive și ulterior abrogate nu este însă nouă, existând mai multe hotărâri ale instanței supreme, pronunțate atât în cadrul recursului în interesul legii, cât și în cadrul procedurii de dezlegare a unor chestiuni de drept prin hotărâri prealabile.



53. Astfel, prin Decizia nr. XXIII din 12 decembrie 2005, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite a admis recursul în interesul legi, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, și a statuat următoarele:
„În aplicarea dispozițiilor art. 411 alin. (1) din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, introdus prin Ordonanța Guvernului nr. 183/2000 stabilește:
Prima de concediu, pe lângă îndemnizația de concediu, respectiv o sumă egală cu indemnizația brută sau, după caz, salariul brut din luna anterioară plecării în concediu, pentru magistrați și personalul auxiliar, se acordă numai pentru anii 2001 și 2002, astfel cum a fost reglementată prin dispoziția legală menționată."

54. În motivarea acestei soluții, instanța supremă a reținut că efectele produse de actele normative de suspendare sau de amânare a punerii în aplicare a dispoziției legale referitoare la dreptul dobândit trebuie limitate numai la perioada cât a fost în vigoare actul normativ care a prevăzut dreptul respectiv. Orice altă interpretare ar însemna o prelungire a valabilității dispoziției de suspendare a aplicării unui text de lege și după momentul abrogării lui, "ceea ce ar fi de neconceput și inadmisibil".



56. De asemenea, prin Decizia nr. 5 din 5 martie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Suceava și, în consecință, a stabilit că:

....




Acțiunile având ca obiect acordarea ajutoarelor salariale de care beneficiază cadrele militare, polițiștii și funcționarii publici cu statut special la trecerea în rezervă sau direct în retragere formulate în temeiul art. 20 alin. (1) din capitolul II al anexei nr. VII din Legea-cadru nr. 284/2010 introduse în perioada de suspendare a exercițiului dreptului la acordarea de ajutoare/indemnizații sunt prematur formulate."


57. În motivarea acestei soluții, din analiza circumstanțelor specifice ale instituirii ajutoarelor salariale de care beneficiază cadrele militare, polițiștii și funcționarii publici cu statut special la trecerea în rezervă sau direct în retragere, instanța supremă a reținut că, pe fondul suspendării repetate prin acte normative reținute ca fiind constituționale, acestea nu au intrat niciodată în patrimoniul beneficiarilor avuți în vedere de Legea-cadru nr. 284/2010, ele având în continuare un conținut abstract, fiind condiționate în recunoașterea lor concretă de o nouă manifestare a legiuitorului, motiv pentru care nu pot fi considerate "bunuri" din această perspectivă.


58. În condițiile în care exercițiul dreptului la acordarea ajutoarelor prevăzute de art. 20 din capitolul II al anexei nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 a fost suspendat prin prevederi legale succesive, speciale și derogatorii, începând cu anul 2011 și până în anul 2017 inclusiv, aspect recunoscut de jurisprudența constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție și a Curții Constituționale, se apreciază că nu poate fi vorba nici de o speranță legitimă de valorificare efectivă a acestor drepturi.


59. În concluzie, Înalta Curte de Casație și Justiție a apreciat că acest argument se consolidează în contextul abrogării Legii- cadru nr. 284/2010 prin Legea-cadru nr. 153/2017, care nu mai stabilește asemenea drepturi, art. 66 din Legea nr. 24/2000 recunoscând posibilitatea abrogării chiar și în cazul normelor suspendate.
60. Mai mult decât atât, instanța supremă a reținut că, deși în întreaga perioadă în care Legea-cadru nr. 284/2010 a fost în vigoare, dispozițiile privitoare la aceste drepturi nu au fost abrogate în mod expres, nu se poate susține că acestea s-au născut efectiv în patrimoniul beneficiarilor avuți în vedere inițial, în condițiile în care valorificarea lor a fost în mod repetat suspendată și nicio altă dispoziție legală sau soluție de jurisprudență nu a diminuat efectul actelor normative reținute a fi suspendat exercițiul drepturilor pentru a concretiza o speranță legitimă pentru viitor.
64. Devine astfel evident că problema de drept la care face referire sesizarea, în contextul în care vizează consecințele suspendării unei norme cu efect asupra exercițiului dreptului ce făcea obiectul acesteia, imposibil de circumscris noțiunii de "speranță legitimă" asimilabilă noțiunii de "bun" susceptibil de valorificare, nu are caracter de noutate în sensul dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă.



66. Astfel cum s-a arătat în doctrină, pentru a fi justificată intervenția instanței supreme în scopul preîntâmpinării unei jurisprudențe neunitare, este necesar ca respectiva chestiune de drept să aducă în dezbaterea judiciară aspecte dificile și controversate de interpretare, generate de neclaritatea normei, de caracterul incomplet al acesteia, susceptibil de mai multe sensuri ori accepțiuni deopotrivă de justificate față de imprecizia redactării textului legal.



71. Astfel, solicitarea instanței de trimitere nu vizează interpretarea unei norme neclare, imprecise, lacunare, ci se referă la o dispoziție, cuprinsă în art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017, conform căreia "În anul 2018 nu se acordă ajutoarele sau, după caz, indemnizațiile la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă", nelămurirea titularului sesizării fiind dacă "mai pot fi considerate suspendate ajutoarele sau, după caz, indemnizațiile menționate, ulterior datei de 1 iulie 2017, dată la care au fost abrogate aceste drepturi prin Legea-cadru nr. 153/2017".



72. Dincolo de contradicția care subzistă în chiar conținutul sesizării (în ce măsură pot fi considerate suspendate în anul 2018 drepturi care au fost abrogate printr-o reglementare din anul 2017), rezolvarea problemei semnalate presupune, în realitate, o analiză a succesiunii actelor normative în timp, a regimului juridic aplicabil unor drepturi al căror exercițiu a fost mai întâi suspendat, iar apoi au fost abrogate, respectiv dacă în acest context, al abrogării unor drepturi, mai poate fi suspendat ulterior exercițiul lor.



73. Astfel, analiza instanței trebuie doar să facă distincția între norme care suspendă exercițiul unor drepturi și norme care abrogă drepturi subiective.



74. În cazul primei categorii de norme și al consecințelor produse pe planul dreptului subiectiv afectat, cu referire punctuală chiar la cele aduse în discuție prin prezenta cerere de hotărâre prealabilă, instanța supremă s-a pronunțat, așa cum s-a menționat anterior, în mai multe rânduri, arătând că, pe fondul suspendării repetate prin acte normative reținute ca fiind constituționale, aceste drepturi nu au intrat în patrimoniul beneficiarilor avuți în vedere de Legea-cadru nr. 284/2010, ele având în continuare un conținut abstract, fiind condiționate în recunoașterea lor concretă de o nouă manifestare a legiuitorului, motiv pentru care nu pot fi considerate bunuri din această perspectivă (Decizia nr. 5 din 5 martie 2018, Decizia nr. 35 din 4 iunie 2018). În același sens s-a statuat că lipsa caracterului actual al dreptului și inexistența unei "speranțe legitime" de valorificare efectivă a acestuia s-au consolidat în contextul abrogării Legii-cadru nr. 284/2010 prin Legea-cadru nr. 153/2017 (paragraful 83 din Decizia nr. 35 din 4 iunie 2018).


75. În privința normelor abrogatoare, ele presupun încetarea eficacității dispozițiilor normative pentru viitor și pot dispune o abrogare directă sau expresă ori abrogarea tacită (când actul normativ nou, fără a conține vreo dispoziție abrogatoare, conține doar dispoziții incompatibile cu cele cuprinse în actul normativ vechi).



76. Or, nicio dificultate de determinare a efectelor abrogării nu există cu referire la datele speței deduse spre analiză în cadrul sesizării prealabile, câtă vreme prin art. 44 alin. (1) pct. 9 din Legea-cadru nr. 153/2017 s-a dispus abrogarea expresă a Legii-cadru nr. 284/2010, iar conform art. 64 alin. (3) din Legea nr. 24/2000, "abrogarea unei dispoziții sau a unui act normativ are caracter definitiv".



77. De asemenea, faptul că dispoziția din Legea-cadru nr. 284/2010 referitoare la drepturile de natura celor pretinse în cauză avusese efectele suspendate în timp, prin acte normative succesive, trebuie interpretat cu referire la art. 66 alin. (3) din Legea nr. 24/2000, menționată anterior, din care rezultă că și astfel de norme pot face obiect al abrogării.



78. Față de consecințele pe care le produce un act normativ care scoate din circuitul juridic, pentru viitor, textele de lege care fac obiectul acestuia, trebuie observat în ce măsură un act normativ ulterior (în speță, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017) poate suspenda drepturi care făceau obiect de reglementare al actului abrogat (recte, Legea-cadru nr. 284/2010, abrogată prin Legea-cadru nr 153/2017).



79. Așadar, rezolvarea chestiunii de drept sesizate nu presupune decât aplicarea corectă a regulilor referitoare la succesiunea legilor în timp și la efectul suspensiv sau abrogator al unor norme, cu referire punctuală la măsura în care abrogarea unor drepturi mai poate constitui temei ulterior pentru suspendarea exercițiului acelorași drepturi.















Categorie: , Comentarii: 12

Iohanis cel Nesimțitor. Lipsa de reacție îi va aduce un pasiv de 10 procente în noiembrie

Lucrul bine făcut este acela când esți surd, MUT si orb la tot ce se întămplă în jurul tău. Doar persoana ta contează!
Eu nu mi-am dorit și nu-mi mai trebuie un asemenea președinte invalid.

13 august 2019

Categorie: , Comentarii: 152

Acesta pare a fi draftul Ordonanței pe care Consiliul Consultativ de pe lângă ministrul Leș l-a redactat pe 08 08 2019

Proiectul are grave neconcordanțe și probleme de tehnică legislativă.
 -Actualul art. 60 din Legea 223/2015, alineatele 1-4, așa cum a fost modificat și completat prin OUG 59/2017 și OUG 114/2018, se referă numai la pensiile militare stabilite după data de 15 sept 2017. 
 Niciuna din prevederile acestui articol nu se aplică pensiilor militare stabilite, potrivit acestei legi, anterior datei de 15 sept 2017 și nici pensiilor militare recalculate la 01 01 2016. 
Dacă modificările introduse prin acest proiect se referă numai la actualizarea pensiilor în plată la data de 15 septembrie, trebuia creat un articol nou. Ce se întâmplă în acest caz cu actualizarea pensiilor stabilite după 15 sept 2017? Lipsa de reglementare creează noi discriminări. 
Ori se abrogă alineatele 1-4 introduse prin Ordonanțele 59 și 114, ori se extind acele reglementări și în cazul actualizării.
-Nu cred că este cazul să reintroducem noțiunea de soldă de funcție la maxim. În baza de calcul intră solda de funcție în coeficienții avuți în cele 6 luni alese sau din oficiu.
-Punctul 7 din proiect este o aiureală care contrazice flagrant alineatul 2 din Expunerea de motive.
Cum să propui recalcularea pensiilor prin introducerea în baza de calcul a valoriilor din anul 2022 pentru soldele de funcție dacă, în prezent, nici soldele de funcție ale militarilor în activitate nu au ajuns la acele valori?
E suficient să se prevadă actualizarea pensiilor militare, în termenii de la punctul 4, pentru ca majorările  să se producă etapizat, până în anul 2022, conform creșterilor soldelor de funcție prevăzute în art 38, modificat ulterior, al L 153/2017. 







Populare

Un produs Blogger.