23 mai 2015

Generalul SRI care a scandalizat simtirile magistratilor

La sfârsitul lunii aprilie a.c.  generalul  Dumitru Dumbrava, seful Directiei Juridice a SRI( de ce o fi nevoie de un general la Directia Juridica?) a acordat un interviu pe juridice.ro in care, la intrebarea reporteritei, a dat un raspuns riscant despre coruptia din Justitie si SRI.  Riscant nu din motivele aiuritoare pe care le invoca asociatiile magistratilor, doar s-a dovedit ca exista coruptie destula si  printre magistrati, ci chiar pentru credibilitatea SRI. Daca este adevarat ca, de la o vreme,  SRI urmareste cursul sesizarilor sale pentru fapte de coruptie, pâna se da o solutie definitiva, s-ar putea interpreta ca si SRI este complice la lasarea in nelucrare de catre Parchete a dosarelor de coruptie care ii priveau pe Basescu si pe acolitii sai  din PDL. 
Monitorizarea faptelor de coruptie din rândul magistratilor nu inseamna amestec in actul de justitie cum fortat interpreteaza domnii din asociatiile magistratilor. Sondajele arata ca justitiabilii apreciaza priponirea politicienilor, magistratilor, oamenilor de afaceri si  capitalistilor. Nicidecum nu le trece prin minte sa invoce amestecul SRI pentru a cere anularea hotarârilor care li se par nedrepte. 


Iata fragmentul de interviu care i-a oripilat pe magistrati. 

Alina Matei: Fenomenul corupţiei se află în atenţia Serviciului Român de Informaţii. Corupţia nu a fost şi nu este o noutate, însă extinderea corupţiei în medii precum cel juridic creează o problemă de percepţie a imaginii Justiţiei. Cum identifică SRI silueta manifestării corupţiei?
Dumitru Dumbravă: Fenomenul corupţiei, ca ameninţare la adresa securităţii naţionale, a intrat relativ recent în portofoliul SRI. Încercăm să ne convingem că este doar o etapă, determinată de persistenţa acestui fenomen social şi, mai ales, de consecinţele grave pe care le generează, dată fiind amploarea sa deosebită, cu forme variate şi complexe manifestate la toate nivelurile societăţii.
Angajarea SRI în această luptă, până la urmă, de asanare morală a societăţii s-a făcut ca structură de suport a autorităţilor judiciare cu atribuţii în materie şi mă bucur că, în prezent, nivelul de încredere şi calitate a cooperării a atins o cotă de neimaginat într-un trecut nu prea îndepărtat. Saltul evoluţiei în acest demers a fost făcut odată cu adoptarea unui concept integrat în combaterea corupţiei, focalizând secvenţial instrumentele investigative pe toată lungimea lanţului trofic judiciar. Concret, dacă în urmă cu câţiva ani consideram că ne-am atins obiectivul odată cu sesizarea PNA, de exemplu, dacă ulterior ne retrăgeam din câmpul tactic odată cu sesizarea instanţei prin rechizitoriu, apreciind (naiv am putea spune acum) că misiunea noastră a fost încheiată, în prezent ne menţinem interesul/atenţia până la soluţionarea definitivă a fiecărei cauze. Această manieră de lucru, în care suntem angrenaţi alături de procurori, poliţişti, judecători, lucrători ai DGA ori ai altor structuri similare a scos la iveală punctual şi aspecte care ţin de corupţia sistemului judiciar, în limite care nu trebuie tolerate, dar nici exagerate. Important este, în opinia mea, că sistemul judiciar îşi dezvoltă anticorpii necesari vindecării acestei patologii.
Să nu uităm că, înainte de orice, procurorii sunt cei care instrumentează diferitele fapte de corupţie săvârşite de către magistraţi, iar nişte judecători îi condamnă.
Alina Matei: Te-ai aştepta de la oameni care au făcut şcoli de Drept şi care sunt de ani de zile în sistemul de Justiţie să nu fie tentaţi de nişte răsaduri de flori, excursii sau bani. Dar, de ce nu? Care este scopul menţiunii din comunicatele DNA, DIICOT cum că procurorii beneficiază de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informaţii? Nu este presupusAre efect de calmare sau de atenţionare că suntem cu ochii şi, mai ales, cu urechile şi pe voi?
Dumitru Dumbravă: Am vorbit puţin înainte de o anumită patologie şi încep uneori să cred că săvârşirea unor fapte de corupţie este o boală care macină societatea românească, după ce decimează conştiinţele unor oameni îndeobşte educaţi, absolvenţi de drept, care s-ar putea revendica unei elite. Da, aţi amintit de răsaduri, excursii… Eu îmi amintesc de un Ipad, telefoane mobile… Uneori este vorba despre funcţii înalte sau materiale de construcţii – în funcţie de creativitatea mituitorului, miza aflată în joc şi rezistenţa magistratului supus unei astfel de presiuni.
SRI acordă sprijin DNA, DIICOT şi structurilor locale ale Ministerului Public, fie informativ, fie tehnic, sens în care suntem, pe bună dreptate, menţionaţi în acele comunicate. De aici şi până la a considera că suntem cu ochii pe toţi actorii sistemului judiciar e cale lungă şi, oricum, este mai mult o percepţie care, este drept, poate avea şi efecte disuasive.
Realitatea este că, în foarte puţine cazuri de corupţie în sistemul judiciar, SRI pleacă de la un anumit magistrat corupt. Am spune mai degrabă că, aplecându-ne asupra fenomenului, am determinat analitic câteva pattern-uri infracţionale care apar ca nişte anomalii în sistem. Acestea fac obiectul efortului nostru investigativ, iar schemele infracţionale sunt apoi decriptate pas cu pas, identificând actorii şi partiturile jucate de aceştia, fie că este vorba de poliţişti, de procurori, judecători și, de ce nu, SRI-işti.
Un lucru nu încetează să mă uimească de fiecare dată. Sunt momente în care toate ecranele televiziunilor de ştiri se îngălbenesc de breaking-news-uri. Ei bine, pe acest fond, maladiv, hepatic, sunt unii care privesc şi-şi numără banii primiţi drept mită, crezându-se imuni la reacţia autorităţilor. Vestea proastă pe care le-o dau este că statul român şi-a dezvoltat sistemul imunitar, iar SRI este unul dintre anticorpii bine dezvoltaţi şi echipaţi pentru însănătoşirea societăţii şi eliminarea corupţiei.
În altă ordine de idei, aceste comunicate trebuie privite ca o recunoaştere a muncii desfăşurate în tăcere, cu profesionalism şi dedicare de către personalul Serviciului. Dat fiind că situaţiile în care un ofiţer SRI poate să vorbească despre ceea ce face pentru ţară nu sunt multe, aceste comunicate reprezintă, în fapt, o minimă recompensă pentru aceia care, ani la rând, îşi dedică viaţa asigurării liniştii cetăţenilor.
Tot interviul Aici.

19 mai 2015

Lectia de limba româna, publicitate pentru concertele lui Enrique Iglesias

Cu sloganurile „Antena 3 e aici!” si „Jos Basescu” Gâdea a facut reclama pentru concertele Iglesias de la Cluj si Bucuresti. Sicofantii basisti au luat foc.
Sa ascultam Bailando(dansând) pentru care Enrique este dat in judecata ca a plagiat.


17 mai 2015

Componentele soldei functiei de baza care intra in baza de calculare a pesiei militare

Potrivit art. 28 din Proiect, dintre componentele soldei functiei de baza se elimina soldele de grad  pentru a calcula media soldelor functiei de baza/salariilor functiei de baza corespunzatoare functiilor indeplinite in 6 luni consecutive din ultimii 5 ani de activitate, actualizate la data deschiderii dreptului de pensie, la alegerea beneficiarului pensiei. La media obtinuta se adauga solda ultimului grad detinut la trecerea in rezerva si astfel se obtine totalul bazei de calcul, la care se aplica procentele de pensie prevazute in articolele  29 si 31. Urmeaza apoi majorarea cu sporurile pentru pensia suplimentara si OMM.  
Sa vedem care sunt componentele soldei functiei de baza/salarilui functiei de baza.

http://www.armyacademy.ro/biblioteca/CARTI/adm_publica/floristeanu/a4.pdf








12 mai 2015

Doar pensionarii militari neinformati vor ramâne cu pensiile nerecalculate timp de trei ani.

Ca si Legea 164/2001, Proiectul noii legi a pensiilor militare esaloneaza recalcularea pensiilor in plata pe durata mai multor ani, pentru ca impactul financiar, vizibil pentru specialisti, sa nu se manifeste in anul intrarii in vigoare a legii. Cine ar putea crede ca pensia medie a militarilor nu va creste, asa cum se spune in expunerea de motive, când procentul de pensie este mult mai mare decât cel din L 164/2001 si pensia nu mai este limitata la 100% din baza de calcul.
In Legea 164/2001 discriminarea pensionarilor aflati in plata, proveneau din sistemul comunist, nu?, a fost mult mai brutala.
-Recalcularea rezultata din actualizarea soldelor la luna aprilie 2001 a fost esalonata in rate bianuale pâna la mijlocul anului 2004.
-Procentul de pensie a fost stabilit pentru toti la minim, adica 60% si nu au beneficiat de vechimea suplimentara pentru grupele de munca.
-In limitarea pensiei la 100% din baza de calcul, intra si sporul pentru OMM.
-Pensia suplimentara a ramas in cuantumul existent in luna aprilie 2001.
Inlaturarea discriminarilor a inceput prin anul 2004 si a durat pâna in 2008, neinformatilor aplicându-li-se sporul pentru conditiile de munca abia prin Legea 119/2010.
Cine vrea sa se informeze mai mult poate sa citeasca HG 1188/2001 care a aprobat Metodologia de recalculare, in forma initiala, ceva asemanator cu cea pe care o asteptam si dupa intrarea in vigoare a noii legi.

In Proiectul final, spre deosebire de forma initiala din 2013, in care pensiile stabilite inainte de 2011 erau  excluse de la recalculare, s-au introdus câteva artificii care permit, totusi. in cel mult trei ani, recalcularea tuturor pensiilor militare stabilite inainte de intrarea in vigoare a L 263/2010.
Principalele artificii sunt introduse in articolul 111, dupa ce se da „sentinta” ca pensiile celor recalculati/revizuiti/reintregiti devin pensii militare in intelesul noii legi.

O prima posibilitate de recalculare este prevazuta la alin.(2) al art. 111,  in corelare cu art. 61 alin(1) lit. a) si alin.(2), dar ea depinde de o prima actualizare a soldelor activilor, masura dispusa dupa intrarea in vigoare a legii. Spuneam intr-un articol anterior ca actualizarea prevazuta in art. 61 valoreaza cât o recalculare. Aici, pensionarii revizuiti au un termen de 6 luni, de la data majorarii soldelor, in care trebuie sa depuna o cerere prin care isi aleg cele 6 luni din ultimii 5 ani de activitate, pentru media soldelor de functie care intra in baza de calcul. Daca nu depun aceasta cerere, actualizarea/recalculare se face din oficiu, lund in baza de calcul media soldelor de functie din ultimele 6 luni de activitate. Din oficiu sau la cerere, in privinta soldelor de functie, aceasta actualizare/recalculare se finalizeaza intr-un termen de 2 ani de la data majorarii soldelor activilor. Drepturile recalculate se platesc de la data majorarii soldelor activilor

O alta posibilitate de recalculare este cea mentionata in alin.(3) al aceluiasi art. 111, ea depinzând de o cerere de recalculare la care se ataseaza un document referitor la elementele componente ale bazei de calcul a pensiei militare, nu contributive, nevalorificate pâna la intrarea in vigoare a legii. Nu intâmplator se mentioneaza document nevalorificat si nu doar stagii nevalorificate, ca in alineatul urmator. Se extind posibilitatile de a beneficia de recalculare si pentru cei care nu mai au stagii de adaugat.
Recalcularea se face in termen de 2 ani de la depunerea documentelor si drepturile se platesc din luna urmatoare depunerii documentelor.

Ultimii recalculati, dupa 3 ani, vor fi cei neinformati, si am vazut ca sunt o multime, carora, din cauza ca nu isi vor exprima optiunea de calcul potrivit art 124,  pensie militara sau pensie civila, in lipsa altei prevederi, li se aplica regula generala, in sensul ca ramân in sistemul militar, unde ii introduce art. 111 alin.(1). Aceasta ipoteza cade in stuatia care, in primi trei ani dupa adoparea legii, are loc o majorare a soldelor activilor sau daca pensionarul introduce la CPS documente nevalorificate inainte de intrarea in vigoare a legii, care se refera la orice element  al bazei de calcul a pensiei militare.
Atentie pentru cei care isi exprima optiunea  conform art. 124.
Daca au stagii nevalorificate, este musai sa le alature cererii de recalculare, altfel risca sa nu le mai poata introduce ulterior in calculul pensiei militare.
Dupa cum sunt formulate alineatele (2) si (3) ale art.111 estimez ca exprimarea optiunii prevazute in art. 124 si depunerea de documente noi, nevalorificate, inainte de o majorare a soldelor activilor,  nu vor putea permite aplicarea art. 61 alin.(1) lit. a), actualizarea soldelor de functie si grad facându-se numai pâna la data deschiderii dreptului de pensie, asa cum scrie in art 28. Aducerea la zi a actualizarii soldelor de functie si grad, potrivit art.61,  urmeaza sa se produca abia dupa prima majorare a soldelor activilor.
Ar trebui ca in art.111 sa se introduca un paragraf in care sa se stipuleze ca actualizarea  soldelor,  in cazul unor astfel de recalculari,  sa mearga pâna la data intrarii in vigoare a legii, urmând ca art. 61 sa se aplice dupa prima majorare a soldelor activilor. Prevederea din art. 28 alin (1) referitoare la actualizarea soldelor pâna la data deschiderii dreptului de pensie  ii dezavantajeaza temporar, pâna la prima majorare a soldelor activilor, pe toti pensionarii aflati in plata, inclusiv pe cei pensionati dupa anul 2011, pe L 263/2010.
Sa urmarim cum evolueaza dezbaterile in Comisii si in Plen si apoi Metodologia de recalculare  a pensiilor, aprobata in  termen de 90 de zile( muuuult prea lung)  prin  Ordin comun al conducatorilor institutiilor din ANOPSN. 



Inca o gafa a initiatorului Legii pensiilor militare in Expunerea de motive

Adrian Nastase atragea atentia, recent, pe blogul sau, ca in Parlament nu mai exista juristi de calitate.
Constatam ca nici la Guvern nu mai exista juristi specializati in tehnica legislativa.
Altfel, cum s-ar explica multimea de observatii din Avizul Consiliului Legislativ si gafa de a da copy-paste de pe Expunerea de motive a Proiectului Dusa, document redactat in 2013 de specialistii din MApN, in conditiile in care s-au  adus câteva modificari esentiale acelui proiect.
De altfel, nici Consiliul Legislativ nu a observat inadvertentele din Expunerea de motive.
In forma finala a Proiectului, Guvernul a introdus art. 124 care da posibilitatea pensionarilor militari sa opteze pentru sistemul de calcul al Legii pensiilor militare sau pentru sistemul public de pensii- Legea 263/2010. Ca urmare a fost modificat si art. 126, nemaiabrogând nicio dispozitie a Legii 263/2010.
Modificare Proiectului impunea si modificare Expunerii de motive? De unde? Au pastrat motivarea de la Proiectul Dusa.

Secțiunea a -a Efectele proiectului de act normativ asupra legislației în vigoare
- Este necesará elaborarea/modificarea următoarelor acte normative:
a) Hotărârea Guvernului nr. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice – ca urmare a abrogării unor prevederi din Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, Hotărârea Guvernului nr. 233/2011 privind organizarea şi funcţionarea caselor de pensii sectoriale.

b) elaborate de norme metodologice privind aplicarea proiectului de act normativ, aşa cum sunt prevăzute în proiectul de lege.

11 mai 2015

Expunerea de motive a Proiectului Legii pensiilor militare incalca o decizie a CCR

Spuneam ca Expunerea de motive la Proiectul guvernamental al Legii pensiilor militare este formulata dezechilibrat, generalizând situatia câtorva mii de pensionari, ale caror drepturi au fost micsorate prin recalcularea potrivit Legii 119/2010, in detrimentul  celor peste 80% cu pensiile marite,  pe care ii lasa sa inteleaga ca vor reveni la cuantumul din 2010, inainte de a li se aplica si lor recalcularea potrivit noii legi, in termenul de 2-3 ani.
Principala idee a motivarii, nerespectarea de catre Legea 119/2010 a principiului cuantumului mai avantajos, reglementat de art. 180 alin.(7), ridicata ca exceptie de neconstitutionalitate de un  rezervist, a fost respinsa printr-o Decizie a CCR .
Mai multe puteti citi AICI

Iata pe scurt motivarea CCR:
În ceea ce privește criticile de neconstituționalitate aduse dispozițiilor art.7 alin.(1) din Legea nr.119/2010 și celor ale art. 180 alin.(7) din Legea nr.19/2000, Curtea s-a pronunțat prin Decizia nr.1.268 din 27 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.826 din 22 noiembrie 2011, reținând că dreptul ca, în urma recalculării, să fie păstrat în plată cuantumul pensiei cel mai avantajos „a fost prevăzut de Legea nr.19/2000 numai pentru pensiile din sistemul public de pensii, respectiv cele întemeiate pe sistemul contributiv, întrucât numai în acest caz cuantumul pensiei poate fi considerat ca fiind un drept câștigat”. Prin urmare, Curtea a reținut că „nu se poate vorbi despre o identitate de situații între prevederile Legii nr. 19/2000 și dispozițiile de lege criticate ale Legii nr.119/2010, astfel că tratamentul juridic diferit nu poate dobândi semnificația unei încălcări a principiului egalității în drepturi a cetățenilor ori a principiului neretroactivității legii civile”.


Initiatorii proiectului n-or fi stiut de Decizia CCR, daca au consumat atâta energie pentru a redacta acest lung fragment al Expunerii de motive?
„În cazul pensiilor militare de stat, legiuitorul, odată cu trecerea acestora la sistemul public de pensii, nu a prevăzut menţinerea în plată a pensiei de serviciu existente ca măsură de protecţie a celor care, fără voia lor, urmau să suporte consecinţele recalculării pensiilor aflate în plată, deşi există precedent în acest sens în legislaţia asigurărilor sociale. Astfel, în art. 180 alin. (7) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, abrogată de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, se prevedea că In situaţia în care cuantumul pensiilor stabilit conform alin. (6) este mai mic decât cel stabilit în baza legislaţiei anterioare, se păstrează în plată cuantumul avantajos.”

Acest text de lege din Legea nr. 19/2000 ar fi trebuit să li se aplice beneficiarilor pensiilor militare de stat, în mod firesc, în virtutea faptului că art. 1 din Legea nr. 1 19/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevede că pensiile de serviciu, stabilite pe baza legislaţiei anterioare, devin pensii în înţelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.”


6 mai 2015

Legea pensiilor militare, proiect initiat de Guvern, a fost inregistrata la Senat

Puteti citi  PROIECTUL AICI. Are indicativul B218/2015 sau L212/2015



Expunerea de motive AICI.




Se pare ca, spre deosebire de Expunerea de motive la Proiectul Dusa, aici si-au ascuns mai bine intentia de a readuce pensiile stabilite inainte de 2011 in cuantumul avut in decembrie 2010, pentru ca, ulterior, abia peste câtiva ani, sa le actualizeze si sa le recalculeze potrivit algoritmului din viitoarea lege. Vezi articolele 61, 111 si  124 din Proiect.


Expunerea de motive este redactata atât de dezechilibrat incât, se poate aprecia ca, intreaga motivare se adreseaza doar celor câtorva mii de revizuiti cu pensiile micsorate si beneficiari ai Legii 241/2013.

Adevarul este ca acestia au fost atât de galagiosi in plan revendicativ si in spatiul virtual, in frunte cu SCMD si,mai târziu, ANCMRR, incât guvernantilor li s-au intiparit in memorie doar jelaniile lor.

Cca 90% dintre cei pensionati anterior anului 2011 au fost atât de multumiti si de pasivi in ultimii 2-3 ani incât, acum, risca sa piarda, pe o perioda de 2-3 ani, maririle primite prin recalcularea pe L 119/2010 si  indexarile din anii 2013-2015, revenind la cuantumul din 2010, ca si beneficiarii L 241/2013, daca nu se adauga in art.111 sintagma „pensiile recalculate, revizuite, reintregite devin pensii militare in  intelesul acestei legi, in cuantumul aflat in plata la data intrarii in vigoare a legii”.









UPDATE, 08 05 2015
Prin corelarea mai multor texte din acest Proiect, nu stiu daca aceasta a fost intentia ori initiatorii au gresit, s-ar parea ca militarii pensionati inainte de anul 2011 nu  trebuie  sa mai astepte indeplinirea conditiilor din alin.(2)-((3) ale art. 111 pentru recalcularea pensiei potrivit noii legi.
Potrivit alin (1) al art. 111, la data intrarii in vigoare a legii pensiile recalculate/revizuite devin pensii militare in sensul acestei legi.
De la data intrarii in vigoare a legii,  si militarii pensionati inainte de anul 2011 sunt pensionari militari in sensul definit de art.3 litera d).
Ca atare beneficiaza de dispozitiile art. 124, adica printr-o simpla cerere pot opta pentru recalcularea pensiei in baza acestei legi, nu in baza L 263.
Cererea se poate depune chiar din prima zi de dupa intrarea in vigoare a legii.
Sa vedem daca aceste dispozitii vor fi mentinute in forma actuala. 
Daca da, asteptam Normele metodologice de aplicare a legii.

Camera Deputatilor adopta astazi legea speciala pentru pensiile grefierilor si criminalistilor

Camera Deputatilor este Camera Decizionala, Pensia grefierilor va fi 80% din media salariilor din ultimele 6 luni.
Discutie savuroasa pe un post de televiziune intre M. Dogaru si ministrul delegat in relatia cu Parlamentul, Liviu Pop, pe tema proiectului legii  pensiilor militare.
Invitat sa comenteze in calitate de initiator al legii de modificare a statutului grefierilor, domnul Pop a repetat in emisiunea de la orele 11, Antena 3, spre stupefactia domnului Dogaru, aflat in studio, ca Guvernul, in speta ministrii Oprea si Dusa, lucreaza si la Proiectul legii pensiilor militare...ca masura de indreptare a abuzurilor guvernarii Boc-Basescu.
Domnul Dogaru a sarit ca ars, atragându-i atentia ministrului ca Proiectul pentru militari este deja inregistrat la Parlament si ca deja a fost aprobat de Guvern. Ministrul a ignorat interventia sefului SCMD.

 Foto de pe contul facebook al lui Liviu Pop

Proiectul Legii pensiilor pentru grefieri, in forma adoptata de Senat, AICI

2 mai 2015

Consiluil Legislativ a avizat Proiectul guvernamental la Legii pensiilor militare

Scoala de ceramica „M&M Biscu-Horezu”
In data de 22 aprilie 2015, Guvernul a trimis spre avizare Consiliului Legislativ proiectul Legii pensiilor militare. Avizul si observatiile Consiliului au fost comunicate Guvernului inca din 23 04 2015
Din avizul la B123/2015 rezulta ca proiectul guvernamental este similar cu Proiectul B123 inregistrat la Senat. Similar nu inseamna identic.
La proiectul B 123, Consiliul Legislativ a facut o serie de 30 observatii ce tin de tehnica legislativa. Se recomanda reformularea art.28 si 124 , fiind apreciate neclare.
Aceleasi observatii vor fi fost trimise si la Proiectul Guvernului.
Probabil ca Proiectul GUVERNULUI va fi trimis la Senat dupa indreptarea textului, potrivit observatiilor Consiliului Legislativ.
Multa superficialitate la Guvern in redactarea proiectelor de lege!

Cititi Avizul Consiliului Legislativ AICI, emis pe 29 aprilie 2015, publicat pe site-ul Senatului, la initiativa legislativa B123/2015.

UPDATE
Dupa inregistrarea proiectului guvernamental la Senat, existând deja avizul Consiliului Legislativ, Biroul Permanent al Senatului il va trimite de indata la Comisiile permanente pentru aviz si intocmirea Raportului, fara sa mai astepte trecerea termenului de 60 de zile.

In lipsa punctului de vedere al Guvernului,  care nu va sosi vreodata, initiativa B123/2015 nu va putea fi trimisa la comisiile permanente ale Senatului mai devreme de 60 de zile de la data sesizarii Guvernului.

Un produs Blogger.

 

© 2013 huhurez.com. All rights resevered. Designed by Templateism

Back To Top