4 martie 2015

Impozitarea pensiilor in Proiectul de lege privind Codul Fiscal

Daca va fi adoptat de Parlament pâna la 01 06 2015, Noul Cod Fiscal ar putea intra in vigoare de la 01 01 2016.
Suma neimpozabila din pensie este de 1050 lei in anul 2016 si creste cu 50 lei in fiecare an, pâna la 1200 lei in anul 2019.
Tot din 2019 scade cota de impozitare de la 16% la 14%.
Se intrevad astfel mariri ale pensiei nete, le lânga actualizarile anuale prevazute de L 263/2010.

Cotele de impozitare
Art. 63. - (1) Cota de impozit este de 16% şi se aplică asupra venitului impozabil corespunzător fiecărei surse din fiecare categorie pentru determinarea impozitului pe veniturile din:
a) activităţi independente;
 b) salarii şi asimilate salariilor;
c) cedarea folosinţei bunurilor;
d) investiţii;
e) pensii; 
f) activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură;
g) premii;
 h) alte surse.
(2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) cotele de impozit prevăzute expres pentru categoriile de venituri cuprinse în titlul IV.
 (3) Începând cu data de 1 ianuarie 2019, pentru veniturile prevăzute la alin. (1), cota de impozit este de 14%.

Venituri din pensii
Definirea veniturilor din pensii 
Art. 98. - Veniturile din pensii reprezintă sume primite ca pensii de la fondurile înfiinţate din contribuţiile sociale obligatorii făcute către un sistem de asigurări sociale, inclusiv cele din fonduri de pensii facultative şi cele finanţate de la bugetul de stat, diferenţe de venituri din pensii precum şi sume reprezentând actualizarea acestora cu indicele de inflaţie.
Stabilirea venitului impozabil lunar din pensii
 Art. 99 - (1) Venitul impozabil lunar din pensii se stabileşte prin deducerea din venitul din pensie, în ordine, a următoarelor:
 a) suma neimpozabilă lunară de 1.050 lei;
 b) deducerea specială pentru credite rescadențate, potrivit legii.
(2) Deducerea specială pentru credite se acordă şi în cazul moştenitorilor care au preluat contractele de credite rescadențate precum şi garanţilor care au preluat prin novaţie credite rescadențate şi care realizează venituri din pensii, în situaţia în care sunt îndeplinite condiţiile de acordare a facilităţii.
(3) Suma neimpozabilă lunară de 1.050 lei se majorează cu 50 lei în fiecare an fiscal, începând cu drepturile aferente luni ianuarie, până ce plafonul de venit neimpozabil ajunge la valoarea de 1.200 lei /lunar

Reţinerea impozitului din venitul din pensii 
Art. 102. - (1) Orice plătitor de venituri din pensii are obligaţia de a calcula lunar impozitul aferent acestui venit, de a-l reţine şi de a-l vira la bugetul de stat, potrivit prevederilor prezentului articol.
(2) Impozitul se calculează prin aplicarea cotei de impunere de 16% asupra venitului impozabil lunar din pensii.
(3) Impozitul calculat se reţine la data efectuării plăţii pensiei şi se virează la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se face plata pensiei.
 (4) Impozitul reţinut este impozit final al contribuabilului pentru veniturile din pensii.
(5) În cazul unei pensii care nu este plătită lunar, impozitul ce trebuie reţinut se stabileşte prin împărţirea pensiei plătite la fiecare din lunile cărora le este aferentă pensia.
(6) Drepturile de pensie restante se defalchează pe lunile la care se referă, în vederea calculării impozitului datorat, reţinerii şi virării acestuia.
(7) Veniturile din pensiile de urmaş vor fi individualizate în funcţie de numărul acestora, iar impozitarea se va face în raport cu drepturile cuvenite fiecărui urmaş.
(8) În cazul veniturilor din pensii şi/sau al diferenţelor de venituri din pensii stabilite pentru perioade anterioare, conform legii, impozitul se calculează asupra venitului impozabil lunar şi se reţine la data efectuării plăţii, în conformitate cu reglementările legale în vigoare la data plăţii şi se virează până la data de 25 a lunii următoare celei în care s-au plătit.
(9) În cazul veniturilor din pensii şi/sau al diferenţelor de venituri din pensii, sume reprezentând actualizarea acestora cu indicele de inflaţie stabilite în baza hotărârilor judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile / hotărârilor judecătoreşti definitive și executorii, impozitul se calculează separat faţă de impozitul aferent drepturilor lunii curente, prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului impozabil, impozitul reţinut fiind impozit final. Venitul impozabil din pensii se stabileşte prin deducerea din suma totală a sumei neimpozabile lunare, stabilită potrivit legislaţiei în vigoare la data plăţii . Impozitul se reţine la data efectuării plăţii, în conformitate cu reglementările legale în vigoare la data plăţii şi se virează până la data de 25 a lunii următoare celei în care s-au plătit.”
(10) Impozitul pe veniturile din pensii se reţine şi se virează integral la bugetul de stat

Contributia de asigurari sociale de sanatate
Cotele de contribuţii de asigurări sociale de sănătate
Art. 155 - (1) Cotele de contribuţii de asigurări sociale de sănătate sunt următoarele:
 a) 5,5% pentru contribuţia individuală;
b) 5,2% pentru contribuţia datorată de angajator;
(2) Cotele prevăzute la alin. (1) se pot modifica numai prin lege.

Art. 159 - (1) Pentru persoanele fizice cu venituri din pensii baza lunară de calcul a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate o reprezintă numai partea de venit care depăşeşte nivelul de 740 lei.
(3) În situaţia în care veniturile bază de calcul prevăzute la alin. (1) și (2) sunt mai mari decât valoarea a de 5 ori câştigul salarial mediu brut prevăzut la art. 138 alin. (3), contribuţia individuală de asigurări sociale de sănătate se calculează în limita acestui plafon.

28 februarie 2015

Din „binefacerile” sociale ale prezumtivului guvern Predoiu, al lui Johannis si al noului PDL Pensii ocupationale pentru viitorii pensionari militari

Elena si Catalin

Povara pentru fondul de pensii creste de la 10,5% in prezent la 16% pentru angajati, in timp ce pentru angajatori creste de 15,2% la 16% .

„Sistemul fiscal national se va redimensiona si reaseza prin: Generalizarea cotei unice de 16% pentru toate tipurile de taxe și impozite:
  16% CAS plătit de angajat
 16% CAS plătit de angajator
 16% impozit pe profit
 16% impozit pe venit
 16%impzit pe dividende ”
In plus, profesiile liberale platesc CAS doar pentru 3 salarii medii pe economie.

In domeniul pensiilor, nu avem nicio noutate. Noul PDL, al lui Predoiu, a preluat teoria fostului PNL, reprezentat de fostul ministru al Muncii, Mariana Câmpeanu, cu conturile individuale de economisire

„Măsurile de atingere ale acestora sunt:
Pilon 1- Pensia publică
Singura modalitate de a echilibra structural sistemul de pensii este creşterea bazei de contribuabili prin creșterea numărului de salariați și implicit, reducerea numărului de pensionari.

Modalitatea de a realiza acest lucru este prin: creşterea ratei de ocupare a persoanelor vârstnice prin: a. locuri de muncă subvenţionate pentru pensionari;
b. susţinerea antreprenoriatului pentru persoane peste 50 ani;
c. subvenţionarea programelor de formare profesională şi recalificare pentru persoane vârstnice;
d. introducerea serviciului de consiliere înainte de pensionare pentru asigurarea unei “evoluări line” către pensionare;
- creşterea treptată şi egalizarea vârstei de pensionare pentru bărbaţi şi femei;
- reducerea numărului pensionărilor anticipate;
-preluarea de către bugetul de stat a prestaţiilor de asigurări sociale noncontributive – ajutorul de deces, biletele de tratament balnear, bilete odihnă, a indemnizaţiei de însoţitor, acordată invalizilor de gradul I;
- preluarea pensiilor de invaliditate de bugetul asigurărilor de sănătate, model utilizat de unele state membre.”

„Pensia publică bazată pe noi principii 
Partidul Național Liberal propune pentru creşterea sustenabilităţii sistemului public de pensii şi reducerea efectelor directe ale îmbătrânirii populaţiei și ale migraţiei forţei de muncă, schimbarea principiilor care Guvernează sistemul public de pensii, de la un sistem de tip P-Y-G la un sistem de conturi individuale de economisire prin investiţii prudenţiale, centrat pe principiul contributivității, al responsabilității individuale şi al definirii şi garantării beneficiilor.”

Pilon 2 - Pensii private obligatorii
Pilon III – Pensii private facultative
Pilon IV- Sistem pensii ocupaţionale.

„PNL susţine introducerea sistemului facultativ de pensii ocupaţionale, prin statutul profesional şi/sau contractul colectiv de muncă aplicabil, bazat pe contribuția asiguratului și a angajatorului (inclusiv a statului, acolo unde angajatorul este statul), bazat pe beneficii definite, cu componentă de asigurare de viaţă, pornind de la specificul unor profesii sau domenii de activitate (sistemul de apărare, ordine publică, dar şi profesii unde prin negociere colectivă se constituie o schemă de pensii, în vederea fidelizării salariaţilor). În acest fel pot fi eliminate nedreptățile create beneficiarilor pensiilor speciale din legea pensiilor publice şi se crează posibilitatea pentru stimularea pe termen lung a profesiilor cu grad mai mare de uzură dar şi crearea unei resurse de lichidităţi pentru investiţii.”



Pilon V – Sistem asigurări sociale complexe pentru agricultori si persoane care obtin activităţi ocazionale. 

Programul de Guvernare al PNL poate fi citit AICI

26 februarie 2015

Au reînceput sa sune trompetele de adunare a recrutilor in flancul Estic al NATO

Grybauskaite

Arta pe strazile din Vilnius
Presedintele Lituaniei, tara baltica, 3 milioane locuitori, care se invecineaza cu enclava ruseasca Kaliningrad, a anuntat reluarea temporara a serviciului militar obligatoriu.
Consiliul National de Aparare de la Vilnius (echivalentul CSAT-ului romanesc) a anuntat marti ca va reintroduce serviciul militar obligatoriu, potrivit portalului lituanian de stiri Delfi. „Trebuie sa intarim capcitatea de aparare a tarii”, a declarat presedintele Dalia Grybauskaite. „In noile circumstante geopolitice, armata trebuie sa fie pregatita pentru aparare chiar si in timp de pace”.
Masura trebuie sa fie aprobata si de parlamentul Lituaniei, Seimas, iar daca va trece de legiuitori, prima incorporare va avea loc in septembrie. Serviciul militar obligatoriu va fi mentinut pentru cinci ani si intre 3.000 si 3.500 de tineri vor fi luati la oaste in fiecare an. Sunt exceptatii studentii, tatii singuri si persoanele cu probleme de sanatate.

Pe culmea unui deal,  sute de mii de cruci crestine sunt inaltate spre cer, ca marturie a credintei si a identitatii nationale lituaniene.
Dealul Crucilor, o curiozitate pentru turisti, este o colina mica lânga localitatea Siauliai din nordul Lituaniei.





25 februarie 2015

MASTER PLANUL de AUTOSTRAZI, propus de Rus, cu care va merge la negocieri la CE.

-Coridorul IV-European, Transcarpati, se face pe traseul initial, inclusiv Pitesti-Sibiu. Comisia Europeana n-ar fi acceptat scoaterea din Proiect a acestui tronson.
-Dispare tronsonul Tg.Mures-Fagaras al Autostrazii Transilvaniei. Autostrada Transilvaniei este deviata de la Turda prin Alba Iulia-Sebes, se suprapune cu A1-Transcarpati pe tronsonul Sebes-Sibiu-Vestem, si continua separat pâna  la Fagaras, unde revine in proiectul initial spre Brasov-Comarnic-Bucuresti.
-Iasi este legat prin 2 Autostrazi cu Transilvania. Autostrada Montana, prin Tg.Neamt, spre Tg. Mures si Autostrada Moldova, prin Bacau pâna la Brasov.
-Autostrada Oltenia, de la Pitesti la Craiova.


24 februarie 2015

SCMD, cand nu are de lucru, sindicalizeaza pentru Dinca - Gogosaru

Dupa ce in privinta PROIECTULUI  Legii pensiilor militare organizatia a promovat propuneri straine  de interesul disponibilizatilor, iata-l pe domnul Dogaru angajându-se, alaturi de revolutionarul de serviciu, Dinca Gogosaru, in batalia pentru drepturile unor asa zisi revolutionari, cca 14 000 aparuti din senin dupa anul 1997.Ultimul lot de revolutionari era format din foste cadre militare provenite din Garzile Patriotice ale lui Ceausescu, cadre carora un Secretar de stat al Guvernului Boc, acum aflat dupa gratii, le-a descoperit spiritul revolutionar intârziat.
Guvernul Ponta a blocat plata indemnizatiilor pentru asemenea „revolutionari” prin OUG Nr.95 din 29.12.2014.
Domnul Dogaru a  comunicat un Protest catre Avocatul Poporului amenintator pentru Guvernul Ponta, aparând cu deosebire cadrele militare care s-au pricopsit cu certificate de revolutionari. Cere AP  sa atace OUG 95/2014 la CCR. Nostim este ca seful SCMD crede ca Ordonanta, deja intrata in vigoare, este doar un proiect.
Art.5, alin (5) al OUG prevede:
(5) De prevederile prezentei Legi nu beneficiază Luptătorii cu Rol Determinant şi Luptătorii Remarcaţi prin Fapte Deosebite care în decembrie 1989 au acţionat ca angajaţi, în exercitarea sarcinilor de serviciu.


Savuros, dialogul lui Dinca Gogoase cu Premierul, din fata DNA!

D.D: De trei ani de zile vă rugăm să ne primiți să stăm de vorbă.
V.P: Nu sunt 20.000 de revoluționari.
D.D: Dați-vă cuvântul că primiți o delegație de 5-6 persoane.
V.P: Nu sunt 20.000, nu primesc 20.000
D.D: Nu a spus nimeni de 20.000
D.D: Având în vedere că dvs sunteți în prima linie, am o mare rugăminte: tot ce s-a întâmplat cu OUG 25 e cea mai mare ticăloșie.
V.P: Nu e cea mai mare ticăloșie.
D.D: Nu știți despre ce este vorba
V.P: Ba știu
D.D: Au scos luptătorii remarcați prin fapte deosebite din Revoluție și au instituit  un titlu aberant.
V.P: Atunci suntem la DNA, depuneți plângerile
D.D: Noi am depus
V.P: Păi și noi am depus
D.D: Nu noi suntem vinovați. De ce nu lăsați legea 341 să funcționeze?
V.P: Pentru că ar însemna să punem în plată 20.000 de oameni. După 97 au mai apărut încă 14 mii de revoluționari. Ne vedem cu domnul Pop la Parlament. Când e în comisie, vin și eu la comisie.

19 februarie 2015

E prea mult ca si SRI sa fie condus de un minoritar... format la Scoala Soros


Nu stiu daca a fost generozitate, snobism, cosmopolitism sau prostie, din partea unor români, votul impotriva unui conational si in favoarea unui neamt, ce-i drept...de cetatenie româna, pentru accederea la cea mai inalta demnitate in stat, dar, e cert ca acum incep sa culeaga ce au semanat.

Iata ca neamtul nu a gasit un român neaos,  pe care sa-l propuna la conducerea celui mai important serviciu de informatii al tarii. Vreti alta dovada ca neamtul nu prea are incredere in români?

Aceasta nu este o functie politica pentru a ne permite sa ne expunem la taraba interesele majore ale tarii, intr-un moment de maxima tensiune la granitele estice ale tarii.
 În timpul studiilor la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca, Eduard Hellvig, propusul lui Johannis, a obținut o bursă a Fundației Soros pentru o Societate Deschisă, fundatie despre care nu e cazul sa mai amintim ce interese a aparat in România.
Chiar daca nominalizarea lui Eduard Hellvig este rezultatul unor negocieri cu premierul Ponta, ar fi de dorit ca majoritatea parlamentara sa nu valideze excesul de alogeni in functiile importante ale statului. Greu de realizat, pentru ca, de data aceasta, ungurii din Parlament vor vota cu ambele mâini un soros-ist.
Dupa basizarea din timpul lui Maior,  o conducere soros-ista ii mai lipsea SRI-ului. Se scria ca, dupa intrarea UDMR-istilor la guvernare, SRI- ul a fost obligat sa-si desfiinteze Divizia de Aparare a Integritatii Teritoriale. Ce divizie isi va mai desfiinta acum?
Somn usor români, diasporenii vegheaza pentru voi!

UPDATE
Desi numele nu este românesc, potrivit CV-ului de ministru, domnul Hellvig este de nationalitate româna, nascut in  Salaj, limba sa materna fiind româna. Cunoaste engleza, maghiara si putina germana.

16 februarie 2015

De acord cu preemtiunea domnului G-ral Mircea Chelaru in legatura cu baza de calcul a pensiei militare


Lege, Ordine, Respect, Demnitate - mesaj pentru presedintele Johanescu.


In dezbaterea care a avut loc la Parlament, in organizarea Federatiei Militarilor din România, s-a remarcat interventia  domnului General Chelaru care a propus ca modificarea legislativa prin care sa se reintroduca pensiile militare sa se reduca la 6 articole intercalate in Statutul cadrelor militare.

Nu ne-a spus care sunt celelalte 5 puncte, dar sunt de acord cu articolul care ar reglementa baza de calcul si procentul de pensie militara.

„Pensia militarului este 80% din solda actualizata a ultimului grad si din solda actualizata a celei mai inalte functii din intreaga cariera militara”

Propuneri asemanatoare se gasesc si pe acest blog, exprimate de fostul admin Lupus, in martie 2013, prin articolul:


Domnul G-ral este mai generos; nu pune conditia ca militarul sa fi detinut acea functie cel putin un an.
Sunt de retinul si propunerile lui Lupus pentru includerea in baza de calcul a soldei de merit si a sporului pentru conditiile de munca. 



Pentru cei care doresc sa reasculte discursul domnului Chelaru, repostez inregistrarea video, in care domnia sa apare de la min 55.

15 februarie 2015

Consilieri prezidentiali si parlamentari la dezbaterile pe Proiectul Legii Pensiilor Militare

La Palatul Parlamentului a avut loc în ziua de 13 februarie 2015.

„Dezbaterea publică privind proiectul-
                                                       Legea pensiilor militare de stat”



11 februarie 2015

Alta discuție despre proiectul Legii pensiilor militare. Din nou sunt discriminati cei pensionați înainte de 2011

-S-au facut unele adaugiri contradictorii cu tehnica de redactare a Proiectului Dusa.  De exemplu  alin (2),(3),(4) si (5) ale art. 111 referitoare la pensiile recalculate/revizuite.
-Cine ar putea accepta ca actualizarea pensiilor sa se faca fata de inflatie, ca in Legea 263/2010, dar si in functie de soldele activilor?

INFORMARE - proiectul Legii pensiilor militare de stat

În data de 10.02.2015, orele 10, la sediul Serviciului Român de Informaţii, din strada Nerva Traian nr. 5, sector 3, Bucureşti a avut loc întâlnirea între reprezentanţii şi specialiştii din structurile întregului sistem de apărare, ordine publică şi siguranţa naţională, pe de –o parte, şi liderii organizaţiilor sindicale ale poliţiştilor şi personalului contractual din Ministerul Afacerilor Interne, ale funcţionarilor publici cu statut special din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, ale cadrelor militare disponibilizate şi în rezervă şi retragere, pe de altă parte, pentru a discuta prevederile noului proiect de lege a pensiilor militare de stat pe care vi-l anexăm alăturat.

Facem precizarea că, atât Federaţia Sindicatelor Naţionale ale Poliţiştilor şi Personalului Contractual din România cât şi Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual din M.A.I. a susţinut şi susţine în continuare modificarea art. 28 alin. 1 din proiect, în sensul că:

„Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute corespunzătoare funcţiilor îndeplinite în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, actualizate la data deschiderii dreptului la pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a)-c.

Biroul Executiv



PARLAMENTUL  ROMÂNIEI

SENATUL ROMÂNIEI                                                          CAMERA DEPUTAŢILOR


LEGE
privind pensiile militare de stat


Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

Art. 1. – Dreptul la pensii şi asigurări sociale pentru militari, poliţişti şi funcţionari publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare este garantat de stat şi se exercită, în condiţiile prezentei legi, prin sistemul pensiilor militare de stat şi alte drepturi de asigurări sociale din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale, denumit în continuare sistemul pensiilor militare de stat.
Art. 2. - Principiile de bază ale sistemului pensiilor militare de stat, sunt următoarele:
a)       principiul unicităţii, potrivit căruia statul organizează şi garantează sistemul de pensii militare de stat bazat pe aceleaşi norme de drept, pentru toţi participanţii la acesta;
b)      principiul egalităţii, prin care se asigură tuturor participanţilor la sistemul de pensii militare de stat, un tratament nediscriminatoriu, între persoane aflate în aceeaşi situaţie juridică, în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege;
c)       principiul imprescriptibilităţii, potrivit căruia dreptul la pensie nu se prescrie;
d)      principiul incesibilităţii, potrivit căruia dreptul la pensie nu poate fi cedat, total sau parţial;
e)       principiul autonomiei, bazat pe organizarea, conducerea şi administrarea, de sine stătătoare a sistemului pensiilor militare de stat de către instituţiile din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;
f)        principiul recunoştinţei faţă de loialitatea, sacrificiile şi privaţiunile suferite de militari, poliţişti şi funcţionari publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi familiile acestora pe timpul carierei.
Art. 3. – În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie:
a) militar – este cadrul militar, astfel cum este definit de Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, soldatul şi gradatul profesionist, aşa cum sunt definiţi de Legea nr. 384/2006 privind statutul soldaţilor şi gradaţilor profesionişti, cu modificările şi completările ulterioare, militarul angajat pe bază de contract, jandarmul angajat cu contract, precum şi preotul militar aşa cum este definit de Legea nr. 195/2000 privind constituirea şi organizarea clerului militar;
b) poliţist – este funcţionarul public cu statut special, astfel cum este definit de Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare;
c) funcţionar public cu statut special – este funcţionarul public cu statut special, din sistemul administraţiei penitenciare încadrat în Ministerul Justiţiei sau în  unităţi subordonate acestuia, astfel cum este definit de Legea nr. 293/2004 privind statutul funcţionarului public cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, cu modificările şi completările ulterioare;
d) pensionar militar – este persoana definită la lit. a) - c), care beneficiază de pensie militară de stat în condiţiile prezentei legi;
e) vechimea în serviciu este perioada în care o persoană din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională s–a aflat în una dintre următoarele situaţii:
  1. a avut calitatea de cadru militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, în activitate;
  2. a avut calitatea de militar angajat pe bază de contract/jandarm angajat cu contract/poliţist de frontieră angajat cu contract/soldat şi gradat voluntar/soldat şi gradat profesionist;
  3. a îndeplinit serviciul militar ca militar în termen, militar cu termen redus, elev sau student al unei instituţii militare de învăţământ din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională pentru formarea cadrelor militare/poliţiştilor/funcţionarilor publici cu statut special, cu excepţia învăţământului liceal;
  4. a fost concentrată sau mobilizată ca rezervist;
  5. a fost în captivitate;
  6. a îndeplinit activităţi misionar pastorale, duhovniceşti şi religioase, în calitate de preot ori ca preot militar în instituţiile din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, prin încheierea unui contract invidual de muncă.
         f) vechime cumulată - perioadele de timp recunoscute ca vechime în serviciu, vechime în muncă, stagiu de cotizare sau perioade asimilate în vederea obţinerii unei pensii în condiţiile legii;
g) vechime efectivă – vechimea prevăzută la lit. f), care nu cuprinde sporurile acordate pentru activitatea desfăşurată în condiţii deosebite, speciale sau alte condiţii de muncă, respectiv grupa II si I de muncă;
h) stagiu potenţial - perioada de timp prevăzută de prezenta lege acordată la calculul pensiei de invaliditate, ca o creditare pentru vechimea nerealizată din cauza afecţiunilor invalidante;
i) stagiu de cotizare – perioada în care persoanele prevăzute la art. 3 lit. a), b), şi c) au datorat/plătit contribuţii de asigurări sociale de stat în sistemul public de pensii.
j) vârstă standard de pensionare - vârsta stabilită de prezenta lege, la care se poate obţine pensie pentru limită de vârstă, în condiţiile legii, precum şi vârsta din care se operează reducerile prevăzute de lege;
k) case de pensii sectoriale - casele de pensii care funcţionează în subordinea Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, care îndeplinesc atribuţiile prevăzute de prezenta lege şi funcţionează cu respectarea legislaţiei în vigoare privind protecţia informaţiilor clasificate în instituţiile din sistemul naţional de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională.
Art. 4. – Sistemul pensiilor militare de stat acoperă riscurile activităţii specifice sistemului de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, interzicerea sau restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi din Constituţia României, precum şi pierderile de venituri datorate invalidităţii, bătrâneţii sau decesului.
Art. 5. – (1) Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne şi Serviciul Român de Informaţii asigură aplicarea reglementărilor referitoare la pensiile militare de stat şi alte drepturi de asigurări sociale ale militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special, exercită controlul aplicării acestora şi pot iniţia propuneri de acte normative în domeniu, în condiţiile legii.
(2) Fondurile necesare pentru plata pensiilor militare de stat şi a altor drepturi de asigurări sociale cuvenite pensionarilor militari se asigură de la bugetul de stat prin bugetele instituţiilor prevăzute la alin. (1).
Art. 6 - Administrarea sistemului pensiilor militare de stat se realizează prin case de pensii sectoriale.
Art. 7. – (1) În sistemul pensiilor militare de stat evidenţa drepturilor de pensii militare de stat şi a drepturilor de asigurări sociale se realizează pe baza codului numeric personal, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Datele cu caracter personal actualizate pentru toţi cetăţenii români, cetăţenii Uniunii Europene, ai statelor membre ale Spaţiului Economic European, ai Confederaţiei Elveţiene şi pentru străinii care au înregistrat rezidenţa/şederea în România, pentru care casele de pensii sectoriale stabilesc drepturile de pensie şi întocmesc documentaţii de plată şi/sau efectuează plata pensiilor şi a altor drepturi de asigurări sociale, sunt furnizate acestora, gratuit, de către Ministerul Afacerilor Interne, prin Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date.
 (3) Datele prevăzute la alin. (2) sunt furnizate gratuit, la cererea caselor de pensii sectoriale, şi de oricare altă autoritate, instituţie publică sau altă instituţie care deţine astfel de informaţii.
Art. 8. – Cheltuielile, în sistemul pensiilor militare de stat, acoperă contravaloarea pensiilor militare de stat şi a altor drepturi de asigurări sociale, sumele necesare organizării şi funcţionării sistemului pensiilor militare de stat şi altor prestaţii prevăzute de lege.
Art. 9. – Condiţiile de muncă în care se desfăşoară activitatea militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special pot fi:
a) normale;
b) deosebite;
c) speciale;
d) alte condiţii.
Art. 10. – Reglementările privind locurile de muncă şi activităţile cu condiţii deosebite şi speciale stabilite pentru sistemul unitar de pensii publice se aplică şi militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special detaşaţi în afara instituţiei din care fac parte şi care îşi desfăşoară activitatea în condiţii similare.
Art. 11. – (1) Încadrarea locurilor de muncă în condiţii deosebite, speciale şi alte condiţii se realizează pe baza criteriilor şi metodologiei de încadrare prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 1294/2001 privind stabilirea locurilor de muncă şi activităţilor cu condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii, specifice pentru cadrele militare în activitate, cu modificările şi completările ulterioare, şi de Hotărârea Guvernului nr. 1.822/2004 privind stabilirea locurilor de muncă şi activităţilor cu condiţii deosebite, speciale şi alte condiţii, specifice pentru poliţişti, cu modificările ulterioare.
(2) Prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1294/2001 privind stabilirea locurilor de muncă şi activităţilor cu condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii aplicabile militarilor din cadrul Ministerului Justiţiei se aplică şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul penitenciar.
(3) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile, după caz, şi militarilor, poliţistilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare care au trecut în rezervă/retragere, respectiv au încetat raporturile de serviciu, până la data intrării în vigoare a  prezentei legi.
Art. 12. – În sistemul pensiilor militare de stat se acordă următoarele drepturi:
a) pensii militare de stat;
b) alte drepturi de asigurări sociale.
Art. 13. – Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special pot beneficia de o singură pensie militară de stat.


CAPITOLUL II
Sistemul pensiilor militare de stat

Art. 14. – În sistemul pensiilor militare de stat se acordă următoarele categorii de pensii:
a) pensia de serviciu;
b) pensia de invaliditate;
c) pensia de urmaş.


9 februarie 2015

De ce este discriminatorie alegerea bazei de calcul pentru pensiile militare din ultimele 6 luni de activitate

Cele doua proiecte de lege a pensiilor militare care circula in prezent pe net reglementeaza includerea in baza de calcul a unei medii pentru funcția de baza aleasa din ultimii 5 sau 10 ani.
De regula, posibilitatea de a alege baza de calcul dintr-o perioada medie de activitate atenueaza  riscul de a transfera in pensie evenimente accidentale, care au diminuat temporar veniturile militarilor, sau  venituri nepermanente.
Ambele propuneri de legiferare au sesizat efectele negative pentru câteva categorii de militari precum si avantajele create pentru altele, merituoase sau nu, ale mediei ultimelor 6 luni de activitate pentru funcția de baza, așa cum a fost reglementată de L 164/2001.
Pe langa retrogradarea in functie, ca masura disciplinara, in ultimii ani de activitate pot interveni, independent de vointa militarului, si alte evenimente care pot determina diminuarea soldei, asa cum ar fi:
- in perioadele de reduceri masive ale efectivelor, au fost si militari care au preferat sa treaca pentru câțiva ani pe o funcție inferioară, uneori in alta garnizoana, in loc sa accepte disponibilizarea, cu o pensie anticipata.
-între anii 2010-2012 guvernul boc-basescu-blaga-berceanu-udrea au redus soldele cu 25%, ca măsura de austeritate pentru toți bugetarii. De ce sa fie transferate in pensie acele diminuări,  pentru toti militarii care s-au pensionat in anii 2010-2012, in situația in care baza de calcul ar fi o medie pentru ultimele 6 luni? Sunt de neînțeles si egoiste abordarile care susțin revenirea la baza de calcul  stabilita din ultima solda de funcție sau media pe ultimele 6 luni de activitate.

Alegerea bazei de calcul dintr-o perioada de 10 ani, sau chiar si de 5ani, da posibilitatea evitarii micsorarii pensiilor unor militari din motive care nu le sunt imputabile.

Un produs Blogger.

 

© 2013 huhurez.com. All rights resevered. Designed by Templateism

Back To Top