25 septembrie 2012

Adăugat în:

Ingineriile financiare prin care SOV și Popa Nicolae au prăbușit FNI


După mai bine de 12 ani de la  prăbușirea FNI, partea  din Dosarul FNI referitoare la Sorin Ovidiu Vantu, care fusese disjunsă inexplicabil din dosarul lotului Maria Vlas, a fost trimisă, pe 24 septembrie 2012, în judecată, la Tribunalul București, de procurori ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ).
Dosarul  se referă doar la o parte din istoria prăbuşirii FNI, şi anume la modul în care Sorin Ovidiu Vîntu a scos ilegal de la FNI peste 7 milioane de dolari (la valoarea din 2000), bani din care SOV a cumpărat imobile şi şi-a finanţat afacerile.
Potrivit rechizitoriului, Vîntu l-a pus pe Nicolae Popa, înainte de prăbuşirea FNI, să delapideze din patrimoniul Fondului peste 13,7 milioane de lei, bani pe care i-a folosit pentru a cumpăra imobile şi pentru activităţile firmelor sale, apoi, prin diverse operaţiuni economice, a ascuns sumele obţinute.

Suma de 7.289.406 de dolari, stabilită la data prăbuşirii FNI, supusă procesului de spălare a banilor, urmează să fie confiscată de la Sorin Ovidiu Vîntu.
Potrivit probelor administrate în acest dosar, în perioada premergătoare prăbuşirii Fondului Naţional de Investiţii, respectiv decembrie 1999 - martie 2000, Sorin Ovidiu Vîntu l-a determinat pe Nicolae Popa, care avea calitatea de preşedinte-director general la SC Gelsor SA şi director executiv la SC Sov Invest SA, să delapideze din patrimoniul FNI sumele de 11.228.931,65 lei (112.289.316.546 lei vechi) şi diferenţa de 2.511.431 lei (25.114.313.560 lei vechi), rezultată din creşterea în timp, nereală, a valorii unităţii de fond, ceea ce întruneşte elementele constitutive ale instigării la delapidare.

Ingineria financiară a debutat   la 10 decembrie 1999 cînd în carnetul de investitor al lui Nicolae Popa au fost subscrise 1.758.461 de unităţi de fond pentru o sumă de 117.289.348.700 lei vechi (ROL), corespunzătoare unei valori a unităţii de fond de 66.700 lei vechi pe unitate de fond, în contul acestor subscrieri s-a depus în numerar suma de numai 5.000.032.100 ROL, echivalentul a 74.963 unităţi de fond. Restul de subscrieri, în număr de 1.683.498 de unităţi de fond, în sumă de 112.289.316.546 ROL, nu se regăsesc ca fiind încasate, au precizat procurorii.

Sumele de bani răscumpărate de pe carnetul de investitor al lui Nicolae Popa au fost utilizate în întregime de către Sorin Ovidiu Vîntu pentru achiziţionare de imobile, retrageri de numerar sau pentru activităţile curente ale societăţilor aflate în coordonarea sa, deşi acesta cunoştea faptul că nu a subscris sumele necesare pe acest carnet în vederea răscumpărării, mai scriu procurorii.

Retragerile frauduloase din fond, pe carnetul de investitor al lui Popa Nicolae

-16 decembrie 1999 au fost răscumpărate 108.585 unităţi de fond, în valoare de 7.400.067.750 ROL, contravaloarea acestora fiind virată în contul lui Sorin Ovidiu Vîntu. În aceiaşi zi, din contul lui Vîntu s-au făcut două plăţi, de 6.000.000.000 ROL, respectiv 1.343.775.000 ROL. 
- 22 decembrie 1999 au fost răscumpărate 146.735 de unităţi de fond, în valoare de 9.999.990.250 ROL, contravaloarea acestora fiind virată în contul deschis la Pater SA pe numele lui Vîntu, valoarea fiind de 10.000.000.000 ROL. În aceeaşi zi au fost răscumpărate 40.352 de unităţi de fond, în valoare de 2.749.988.800 ROL, contravaloarea acestora fiind virată în contul deschis la Pater SA pe numele lui Vîntu.
-1 februarie 2000 au fost răscumpărate 260.545 de unităţi de fond, în valoare de 20.004.645.100 ROL, contravaloarea acestora fiind virată în contul 2511.R.ROL.224 deschis la BRS-SMB pe numele SC Gelsor SA, acţionar majoritar al societăţii la acea dată fiind Sorin Ovidiu Vîntu, care deţinea 93%. În aceiaşi zi, din acest cont a fost făcut un virament de aceeaşi valoare în contul lui Vîntu, deschis la aceeaşi bancă.

- 2 februarie 2000 au fost răscumpărate 260.425 de unităţi de fond, în valoare de 19.995.431.500 ROL, contravaloarea acestora fiind virată în contul deschis la BRS-SMB pe numele Gelsor SA.
- 24 februarie 2000 au fost răscumpărate 795.205 unităţi de fond, în valoare de 65.000.056.700 ROL, contravaloarea acestora fiind virată în contul deschis la BRS-SMB pe numele lui Vîntu. 
- 1 martie 2000 au fost răscumpărate 603.545 de unităţi de fond, în valoare de 50.377.901.150 ROL, contravaloarea acestora fiind virată în contul deschis la BRS-SMB pe numele Gelsor SA.

-3 martie 2000 au fost răscumpărate 599.943 de unităţi de fond, în valoare de 50.077.242.210 ROL, contravaloarea acestora fiind virată în contul deschis la BRS-SMB pe numele Gelsor SA, au precizat procurorii.

-16.03.2000, Popa Nicolae a răscumpărat de pe carnetul nr.40.102.000486 unităţi de fond F.N.I. în valoare de 10.019.019.750 ROL, din care 10.000.086.622 ROL au fost viraţi de către SOV INVEST-F.N.I. în contul lui Vîntu Sorin Ovidiu deschis la B.R.S. 
- 28.03.2000 se răscumpără un număr de 110.559 unităţi de fond, în valoare de 10.022.173.350 ROL, contravaloarea acestora fiind virată în contul deschis la BRS-SMB pe numele lui Vîntu Sorin Ovidiu.
- 29.03.2000 se răscumpără un număr de 22.101 unităţi de fond, în valoare de 2.003.455.650 ROL contravaloarea acestora fiind virată în contul deschis la BCR sector 5 pe numele lui Vîntu Sorin Ovidiu", au precizat procurorii Parchetului instanţei supreme.

"Analiza coroborată a probelor demonstrează însă că inculpatul Vîntu Sorin Ovidiu a cunoscut în permanenţă despre comiterea faptelor de delapidare de către condamnatul Popa Nicolae şi a acţionat cu intenţie directă pentru a putea beneficia în mod concret de sumele de bani provenite din săvârşirea acestei infracţiuni, pentru ca apoi, prin multiple operaţiuni economice şi juridice, să ascundă banii astfel obţinuţi", mai arată procurorii.

De asemenea, din luna aprilie 2003 şi până în prezent, cunoscând că suma de 23.572.104 ROL, echivalentul a 6.765.234 de dolari la data prăbuşirii Fondului Naţional de Investiţii provine din înşelăciune comisă în frauda investitorilor la FNI, a dobândit, deţinut şi folosit bunuri imobile, faptă ce întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de spălare a banilor, au mai precizat procurorii.

Preluare din articolul publicat de Adevărul