Decizia CCR nr.1038/2012 de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate a art. 1-3 din Legea nr.119/2010

Decizia Nr.1038 din 05.12.2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1-3 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, precum şi a legii în ansamblul său
ACT EMIS DE: Curtea Constitutionala
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 51 din 23 ianuarie 2013

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1-3 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea  unor măsuri în domeniul pensiilor, precum şi a legii în ansamblul său, excepţie ridicată de Flavia Eudochia Leşe în Dosarul nr. 6.772/100/2010 al Tribunalului Maramureş - Secţia I civilă, de Mariana Bărbuţă în Dosarul nr. 58.559/3/2010  al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi de Aurel Bonciog în Dosarul nr. 45.818/3/2010 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală, conflicte de muncă şi asigurări sociale.Aceste excepţii de neconstituţionalitate constituie obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 302D/2012, 374D/2012  şi 676D/2012.Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 27 septembrie 2012 şi au fost consemnate în încheierea de la acea  dată, când, având nevoie de timp pentru a delibera, Curtea a amânat pronunţarea la data de 18 octombrie  2012, iar apoi, având în vedere imposibilitatea constituirii legale a completului de judecată, la 13noiembrie 2012, 22 noiembrie 2012, 27 noiembrie 2012 şi 5 decembrie 2012.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:Prin Încheierea din 13 decembrie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 6.772/100/2010, Tribunalul Maramureş - Secţia I  civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1-3 din Legea nr. 119/2010  privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, precum şi a legii în ansamblul său.Excepţia a fost ridicată de Flavia Eudochia Leşe cu prilejul soluţionării contestaţiei formulate împotriva deciziei de pensionare.Prin Încheierea din 25 ianuarie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 58.559/3/2010, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţio-nalitate a dispoziţiilor  art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 119/2010.Excepţia a fost ridicată de Mariana Bărbuţă cu prilejul soluţionării contestaţiei formulate împotriva deciziei de pensionare.Prin Încheierea din 10 ianuarie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 45.818/3/2010, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a  civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală, conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat  Curtea  Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi art. 3 din Legea nr. 119/2010.Excepţia a fost ridicată de Aurel Bonciog cu prilejul soluţionării recursului formulat împotriva Sentinţei civile nr. 6.652 din 24 iunie 2011, pronunţată de Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a civilă, conflicte de muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr. 45.818/3/2010.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că dispoziţiile actului normativ criticat, care  prevăd recalcularea pensiilor de serviciu aflate în plată prin determinarea punctajului mediu anual şi a cuantumului fiecărei pensii, utilizând algoritmul de calcul prevăzut de Legea nr. 19/2000, sunt retroactive, întrucât aduc atingere unor drepturi câştigate potrivit legislaţiei anterioare Legii nr. 119/2010. În sprijinul celor arătate, invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 375/2005. În continuare, arată că prevederile Legii nr. 119/2010 aduc atingere şi dreptului de proprietate privată, pensia reprezentând un „bun“ în sensul art. 1 din Primul Protocol la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Pentru ca stăpânirea unui bun să poată fi calificată drept posesie,  trebuie să existe atât elementul material - corpus, cât şi elementul psihologic - animus sibi habendi. Or, prin prevederile  art. 3 din Legea nr. 119/2010 se aduce atingere elementului material. În sensul celor arătate invocă şi cele reţinute de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Decizia nr. 29 din 12 decembrie 2011.Tribunalul Maramureş - Secţia I civilă, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi Curtea  de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală, conflicte de muncă şi asigurări  sociale consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor  celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate  asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1-3 din Legea nr. 19/2010 privind stabilirea unor  măsuri în domeniul pensiilor, precum şi legea în ansamblul său, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441   din 30 iunie 2010.Textele de lege au următoarea redactare:–Art. 1: „Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, următoarele categorii de pensii, stabilite pe baza
 legislaţiei anterioare, devin pensii în înţelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte
 drepturi de  asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare:

a)pensiile militare de stat;b)pensiile de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor;c)pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea;d)pensiile de serviciu ale personalului diplomatic şi consular;e)pensiile de serviciu ale funcţionarilor publici parlamentari;f)pensiile de serviciu ale deputaţilor şi senatorilor;g)pensiile de serviciu ale personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă;h)pensiile de serviciu ale personalului Curţii de Conturi.“;

–Art. 2: „(1) Pensiile de serviciu anticipate şi anticipate parţiale dintre cele prevăzute la art. 1 devin pensii pentru  limită de vârstă în înţelesul Legii nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare.(2) Pensiile anticipate de serviciu dintre cele prevăzute la art. 1 lit. c) şi f) devin pensii pentru limită de vârstă în înţelesul Legii nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare.(3) Pensiile de invaliditate şi pensiile de urmaş dintre cele prevăzute la art. 1 devin pensii de invaliditate, respectiv pensii de urmaş, în înţelesul Legii nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare.(4) Pensiile de serviciu, altele decât cele menţionate la alin. (1)-(3), dintre cele prevăzute la art. 1, devin pensii  pentru limită de vârstă în înţelesul Legii nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare.“;

–Art. 3: „(1) Pensiile prevăzute la art. 1, stabilite potrivit prevederilor legilor cu caracter special, cuvenite sau  aflate în plată, se recalculează prin determinarea punctajului mediu anual şi a cuantumului fiecărei pensii, utilizând algoritmul de calcul prevăzut deLegea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare.(2) În situaţia pensiilor dintre cele prevăzute la alin. (1), care au fost stabilite în baza legilor speciale, pensia din  sistemul public se determină considerându-se a fi îndeplinite condiţiile de acordare prevăzute de Legea nr. 19/2000,  cu modificările şi completările ulterioare.(3) În termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, se elaborează metodologia de recalculare a pensiilor prevăzute la art. 1, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.“Autorii excepţiei consideră că prevederile Legii nr. 119/2010 sunt contrare următoarelor texte din Constituţie:art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii civile, art. 44 privind dreptul de proprietate privată şi art. 136 lin. (5) referitor la dreptul de proprietate privată. De asemenea, invocă art. 1 din Primul Protocol la Convenţia pentru apărarea drepturilor mului şi a libertăţilor fundamentale şi art. 17 din convenţia amintită.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile de lege criticate au mai format obiect  al controlului de constituţionalitate în raport cu aceleaşi texte din Constituţie şi argumente asemănătoare celor invocate în  prezenta cauză. Astfel, prin deciziile nr. 871 şi nr. 873 din 25 iunie 2010, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, . 433 din 28 iunie 2010, Curtea a reţinut, în esenţă, că „pensiile de serviciu sunt compuse din două elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, şi anume: pensia contributivă şi un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributivă, să reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea specială“. Acordarea acestui supliment, neavând ca temei contribuţia la sistemul de asigurări sociale, „ţine de politica statului în domeniul asigurărilor sociale şi nu se subsumează dreptului constituţional la pensie, ca element constitutiv al acestuia“. Prin urmare, dobândirea dreptului la pensie specială „nu poate fi considerată ca instituind o obligaţie ad aeternum a statului de a acorda acest drept, singurul drept câştigat reprezentând doar prestaţiile deja realizate până la intrarea în vigoare a noii reglementări şi asupra cărora legiuitorul nu ar putea interveni decât prin încălcarea dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie. (...) Conformându-se dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie, textele de lege criticate afectează pensiile speciale doar pe viitor, şi numai în ceea ce priveşte cuantumul acestora. Celelalte condiţii privind acordarea acestora, respectiv stagiul efectiv de activitate în acea profesie şi vârsta eligibilă nu sunt afectate de noile reglementări. De asemenea, Legea privind stabilirea unor  măsuri în domeniul pensiilor nu se răsfrânge asupra prestaţiilor deja obţinute anterior intrării sale în vigoare, care constituie facta praeterita.“Cu acelaşi prilej, Curtea a statuat că „Partea necontributivă a pensiei de serviciu, chiar dacă poate fi încadrată, potrivit interpretării pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat-o art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, în noţiunea de «bun», ea reprezintă totuşi, din această perspectivă, un drept câştigat numai cu privire la prestaţiile de asigurări sociale realizate până la data intrării în vigoare a noii legi, iar suprimarea acestora pentru viitor nu are semnificaţia exproprierii.“În prezenta cauză însă autorii excepţiei consideră că cele reţinute de Curtea Constituţională prin deciziile amintite se impune a fi reconsiderate având în vedere considerentele Deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 29 din 12 decembrie 2011 cu privire la recursurile în interesul legii declarate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie  şi de colegiile de conducere ale curţilor de apel Braşov, Cluj, Craiova şi Galaţi privind aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 119/2010,  raportat la art. 20 alin. (2) din Constituţie, art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţiaeuropeană a drepturilor mului şi art. 14 din Convenţie, referitoare la recalcularea pensiilor prevăzute de art. 1 din lege, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din 27 decembrie 2011.Curtea reţine însă că, prin decizia amintită, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a negat competenţa instanţei de contencios constituţional de a decide cu privire la constituţionalitatea şi convenţionalitatea unor dispoziţii de lege şi nici efectul definitiv şi general obligatoriu al deciziilor acestei instanţe. Astfel, a precizat că „deciziile şi considerentele deciziilor Curţii Constituţionale sunt  obligatorii în ceea ce priveşte constatările conformităţii sau neconformităţii atât cu Constituţia, cât şi cu Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului“. În continuare  a reţinut însă că, „dacă instanţa de contencios constituţional a constatat convenţionalitatea unei legi sau norme, o atare onstatare este una in abstracto (dat fiind caracterul de control obiectiv al legii exercitat de Curtea Constituţională), iar aceasta nu împiedică instanţele de drept comun să evalueze în concret, în fiecare cauză în parte, în raport cu circumstanţele  fiecărei speţe, dacă aplicarea aceleiaşi norme nu antrenează pentru reclamant consecinţe incompatibile cu Convenţia,  protocoalele ei adiţionale sau jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului“.Or, Curtea Constituţională reţine că prin Decizia din 7 februarie 2012, pronunţată în Cauza Frimu şi alţii contra României, ori  Decizia din 15 mai 2012, pronunţată în Cauza Abăluţă şi alţii contra României, paragrafele 13-20, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că, deşi art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţie garantează plata prestaţiilor sociale pentru  persoanele care au achitat contribuţii la bugetul asigurărilor sociale, acest lucru nu poate fi interpretat ca oferind dreptul la acordarea unei pensii într-un cuantum determinat.De asemenea, Curtea de la Strasbourg a amintit că statele părţi la Convenţie dispun de o marjă largă de apreciere pentru reglementarea politicii lor sociale. Astfel, dată fiind cunoaşterea directă a propriei societăţi şi a nevoilor sale, autorităţile naţionale  sunt, în principiu, cel mai bine plasatepentru a alege mijloacele cele mai adecvate în atingerea scopului stabilirii unui echilibru  între cheltuielile şi veniturile publice, iar Curtea respectă alegerea lor, cu excepţia cazului în care aceste mijloace se dovedesc  în mod evident lipsite de un temei rezonabil. În speţă, Curtea a subliniat că reforma sistemelor de pensii a fost fundamentată pe motivele obiective  invocate la adoptarea  Legii nr. 119/2010, şi anume contextul economic actual şi corectarea  inegalităţilor existente între diferitele sisteme de pensii.În această privinţă, Curtea a constatat că diminuarea pensiilor reclamanţilor a reprezentat o modalitate de a integra aceste  pensii în sistemul general prevăzut de Legea nr. 263/2010 şi a arătat că motivele invocate pentru adoptarea acestei legi nu pot fi considerate drept nerezonabile sau disproporţionate.De asemenea, Curtea a reţinut că reforma sistemului de pensii nu a avut un efect retroactiv şi nu a adus atingere drepturilor la prestaţii sociale dobândite în temeiul contribuţiilor la bugetul asigurărilor sociale, achitate în timpul anilor de serviciu, ci numai unei părţi din pensie, care era susţinută integral de la bugetul de stat şi care reprezenta un avantaj de care reclamanţii beneficiaseră mulţumită naturii profesiei lor.În ceea ce priveşte diferenţa de tratament, în raport cu alte categorii de pensionari, Curtea a constatat că o diferenţă este  discriminatorie, în sensul art. 14 din Convenţie, în cazul în care nu are nicio justificare obiectivă şi rezonabilă.Curtea a reţinut că faptul că alte categorii sociale se bucură în continuare de un mod de calculfavorabil al pensiilor lor ţine, de asemenea, de marja de apreciere a statului.Având în vedere aceste considerente, Curtea de la Strasbourg a reţinut că măsurile criticate de reclamanţi nu i-au determinat pe aceştia să suporte o sarcină disproporţionată şi excesivă, incompatibilă cu dreptul de proprietate şi nu au fost în mod nejustificat discriminaţi în raport cu alţi pensionari.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11  alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi¹,¹ A se vedea opinia separată de la Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010.CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1-3 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea  unor măsuri în domeniul pensiilor, precum şi a legii în ansamblul său, excepţie ridicată de Flavia Eudochia Leşe în Dosarul nr. 6.772/100/2010 al Tribunalului Maramureş - Secţia I civilă, de Mariana Bărbuţă în Dosarul nr. 58.559/3/2010 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi de Aurel Bonciog în Dosarul nr. 45.818/3/2010 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală, conflicte de muncă şi asigurări sociale.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 5 decembrie 2012.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Patricia Marilena Ionea

Moșu` vă arata cum se parcheaza masina

SCMD Arges dezinformează penibil USL-ul

In comunicatul prin care anunță că au purtat negocieri cu reprezentanții USL, spre rușinea lor, disponibilizații scriu, printre amenintările că se leagă în lanțuri, următoarele interpretări anapoda ale Legii 263/2010:

"S-a expus pe larg situatia noastra, decurgand din pierderea statutului de rezervist, transformarea in asistati social si arondarea ilegala a asistatilor social la fondul de pensii..."

Fraza de mai sus conține următoarele interpretări greșite:

-pierderea statutului de rezervist

-transformarea militarilor pensionari în asistați social

-arondarea asistaților sociali la fondul de pensii

1. In legătură cu statutul de rezervist, ar fi bine să nu uităm că acesta n-a fost niciodată acordat prin legiile de pensii, ci prin alte legi care sunt încă în vigoare.

2. Nu militarii pensionari sunt asistați social ci doar militarii care sunt trecuți în rezervă fără a avea drept de pensie. Nu e normal ca aceștia din urmă să aibă, temporar, un ajutor social?

Ca să înțeleagă cititorii de ce este greșită aceasta afirmație, redau textul de lege pe care atît disponibilizații din Argeș cît și domnul Dogaru continuă să-l interpreteze greșit. 

Art. 6 
(1) In sistemul public de pensii sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii: 

I. a) persoanele care desfasoara activitati pe baza de contract individual de munca, inclusiv soldatii si gradatii voluntari; 
b) functionarii publici; 
c) cadrele militare in activitate, soldatii si gradatii voluntari, politistii si functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare, din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale; 

II. persoanele care isi desfasoara activitatea in functii elective ......

III. persoanele care beneficiaza de drepturi banesti lunare, ce se asigura din bugetul asigurarilor pentru somaj, in conditiile legii, denumite in continuare someri; 

IV. persoanele care realizeaza, in mod exclusiv, un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel putin de 4 ori castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat si care se afla in una dintre situatiile urmatoare: 
a) administratori sau manageri care au incheiat contract de administrare ori de management; 
b) membri ai intreprinderii individuale si intreprinderii familiale; 
c) persoane fizice autorizate sa desfasoare activitati economice; 
d) persoane angajate in institutii internationale, daca nu sunt asiguratii acestora; 
e) alte persoane care realizeaza venituri din activitati profesionale; 

V. cadrele militare trecute in rezerva, politistii si functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare ale caror raporturi de serviciu au incetat, din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale, care beneficiaza de ajutoare lunare ce se asigura din bugetul de stat, in conditiile legii; 
Si analfet dacă ești, cînd ți se citește legea faci distincția între alin (1), punct I, lit. c) și punct.V

Formularea din punctul V lămurește și prostioară din comunicatul argeșenilor care spune că asistații social ar fi arondați la fondul de pensii. Legea spune clar că ajutoarele lunare se asigură din bugetul de stat.

Ce credibilitate pot avea asemenea oameni într-o negociere serioasă?

Proiect de lege de modificare a dispozițiilor Legii 263/2010 privind majorarea anuala a valorii punctului de pensie și aplicarea indicelui de corectie pentru cei care au iesit la pensie după 2011

L E G E
pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de  pensii publice
Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Art. I - Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, se modifică și se completează după cum urmează:
1. La articolul 102, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
” (2) Valoarea punctului de pensie se majorează anual cu 100% din rata medie anuală a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat.”
2. La articolul 102, după alineatul (2), se introduce un nou alineat, alineatul (2.1), cu următorul cuprins:
”(2.1) Începând cu anul 2013, indicatorii prevăzuți la alin. (2), utilizați la stabilirea valorii punctului de pensie pentru anul următor, sunt cei  definitivi,  cunoscuți în  anul curent pentru anul calendaristic anterior, comunicați de Institutul Național de Statistică.”
3. La articolul 102, alineatele (3) și (4) se modifică și vor avea următorul cuprins:
”(3) În situaţia în care unul dintre indicatorii prevăzuţi la alin. (2) are valoare negativă, la stabilirea valorii punctului de pensie se utilizează indicatorul cu valoare pozitivă.
(4) În situaţia în care indicatorii prevăzuţi la alin. (2) au valori negative, se păstrează ultima valoare a punctului de pensie.”
4. Articolul 170 se abrogă.


Art. II - În anul 2013 valoarea punctului de pensie este de 762,1 lei.
Art. III – (1)  Pentru persoanele înscrise la pensie începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, la punctajul mediu anual determinat în condițiile art. 95 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică un indice de corecție calculat ca raport între 43,3% din câștigul salarial mediu brut  preliminat, corespunzător anului precedent celui în care se deschide dreptul de pensie, comunicat de  Comisia Națională de Prognoză, conform Ordonanţei Guvernului nr. 22/2007 privind organizarea şi funcţionarea Comisiei Naţionale de Prognoză, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,  nr. 699 din 19 octombrie 2009, cu modificările şi completările ulterioare, și valoarea punctului de pensie în vigoare la data înscrierii la pensie, actualizată cu rata medie anuală a inflației pe anii 2010 şi 2011.
(2) Indicele de corecție se aplică o singură dată, la deschiderea inițială a drepturilor de pensie.
(3) Punctajul mediu anual rezultat în urma aplicării indicelui de corecție reprezintă punctajul mediu anual realizat de asigurat, care se utilizează la determinarea cuantumului pensiei.”
Art. IV – (1) Indicele de corecție prevăzut la art. III din prezenta lege, determinat pentru drepturile inițiale de pensie care se deschid în cursul anului 2013 este 1,05 şi se aplică și punctajelor medii anuale calculate pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis începând cu luna ianuarie 2011.
(2) În situația persoanelor prevăzute la alin. (1), indicele de corecție se aplică asupra punctajului mediu anual cuvenit sau aflat în plată  în luna intrării în vigoare a prezentei legi.


Proiectul a fost pus în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Muncii

Schimbari in domeniul salariilor si pensiilor in proiectul legii bugetului asigurarilor sociale pe 2013

Expunere de motive

 Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2013 

Secţiunea a 2-a 

Motivul emiterii actului normativ 

1. Descrierea situaţiei actuale :  

       Bugetul asigurărilor sociale de stat ca parte componentă a sistemului bugetar se 

aprobă anual prin lege. 

      În conformitate cu prevederile Legii nr.500/2002 privind finanţele publice, cu 

modificările  şi completările ulterioare, prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe 

anul 2013 se prevăd şi autorizează, pentru anul  bugetar, veniturile şi cheltuielile bugetare, 

precum şi reglementările specifice exerciţiului bugetar. 

       Prin sistemul asigurărilor sociale se asigură finanţarea măsurilor de ocrotire, de 

protecţie  şi de ajutorare a cetăţenilor activi, a pensionarilor  şi a membrilor de familie  şi 

constau în acordarea de către stat de pensii, indemnizaţii, ajutoare, trimiteri la odihnă, la 

tratament balnear şi alte drepturi, în perioada în care se găsesc, temporar sau definitiv, în 

incapacitate de muncă din cauză de accident de muncă sau boală profesională sau în alte 

cazuri când ajutorarea este necesară. 

2. Schimbări preconizate : 

           Propunerile care au stat la baza construcţiei bugetului asigurărilor sociale de stat pe 

anul 2013 au în vedere prognoza indicatorilor macroeconomici pentru anii 2013-2016.  

     Unul din obiectivele importante ale construcţiei bugetare pe anul 2013 este aplicarea 

prevederilor Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările  şi 

completările ulterioare. 

      La construcţia bugetară în domeniul asigurărilor sociale de stat şi al asigurărilor pentru 

şomaj pe anul 2013  s-au avut în vedere următoarele: 

• majorarea cu 4% a valorii punctului de pensie în anul 2013, respectiv la 762,1 lei; 

• acordarea, pentru persoanele care au desfăşurat activităţi în condiţii deosebite de 

muncă, dupa data de 1 aprilie 2001 şi care s-au înscris la pensie anterior intrării în 

vigoare a Legii nr.263/2010, majorării cu 25% a punctajelor lunare realizate în 

perioadele respective; 

• majorarea punctajului mediu anual realizat de persoanele care au ieşit la pensie 

începând cu data de 1 ianuarie 2011 cu un indice de corecţie de 1,05; 

• încadrarea cheltuielilor bugetare în cadrul fiscal-bugetar din strategia fiscal-bugetară

a Guvernului pentru perioada 2013-2016; 

• creşterea câştigului salarial mediu brut în anul 2013 la 2.223 lei, faţă de 2.077 lei 

estimat pentru anul 2012 şi 1.980 lei înregistrat în anul 2011;

Ecouri la o propunere de folosire a unor disponibilizati in combaterea evaziunii fiscale

Articolul" N-ar putea fi combatuta evaziunea fiscala cu disponibilizații din Armata, MAI și SRI?", de pe acest blog, a fost postat parțial, la comentarii, și pe blogul lui Voiculescu, cel care a lansat public ideea transferului de specialiști din Armată la ANAF, pentru combaterea evaziunii fiscale, deși din mediile guvernamentale a reieșit că problema a fost dezbătută la inițiativa altor oficiali.

Propunerea nu s-a prea bucurat de atenția cititorilor blogului, astfel că, într-o săptămînă,  a fost vizualizată abia de vreo 600 de cititori. 

Să fie un semn că disponibilizații sunt mai interesați de revenirea la cuantumul pensiei din 2010 sau de revenirea la o lege a pensiilor militare decît de completarea veniturilor într-o unitate bugetară de combatere a evaziunii fiscale?

Surpriza vine de la o informare cu caracter de -uz intern- a domnului Mircea Dogaru, președintele SCMD, către filialele SCMD, informare publicată, totuși, pe site-ul  Filialei Satu Mare, din care redau, mai jos, doar citatul din care rezultă că lucrurile se mișcă.

 

vineri, 18 ianuarie 2013

INFORMARE

1.    " Ieri, 17.01.2013, am avut, fiind insotit de finantisti, a sasea discutie de lucru din ultimele doua saptamani, cu dl. ministru al Apararii Nationale. Nu am negociat nimic, pentru ca nu mai avem ce negocia. Domnul ministru, in deplin acord cu domnii Radu Stroe si Corneliu Dobritoiu, este hotarat sa rezolve rapid, dar strict legal, toate problemele care constituie obiectivele noastre prioritare. In acest scop i-am pus la dispozitie si ii vom pune, in continuare, documente si documentare. Am pus la dispozitie si specialisti si vom pune in continuare. Problema fiind clara din punct de vedere juridic, atit in privinta ordonantelor cat si a Proiectului de lege, ii rog pe presedintii de filiale sa tina legatura cu vicepresedintii  coordonatori de zona si sa puna la dispozitia acestora, rapid, liste cu nume, prenume, datele de contact ale celor mai buni specialisti pe care ii au, indiferent de provenienta (MAN, MAI, alte structuri) in domeniul finante-contabilitate, oameni care au experienta si atestate in domeniu, dar care au si timpul si conditiile necesare de sanatate pentru a face fata unui efort sustinut pe termen scurt, daca vor fi contactati."................

PRESEDINTE,

Col. (r) dr. Dogaru Mircea

Motor de barca furat in Bucuresti, gasit tocmai la Tulcea

Cum? Proprietarul motorului a avut inspirația să dea anunțul furtului pe site-ul  www.obiecte-furate.ro.
Mai multe amănunte în articolul "obiecte-furate.ro/povesti-de-succes/"

14 ani de la Batalia de le Costesti, Valcea, și ocuparea orașului Rm Valcea de către mineri

La loc comanda în privinta tichetelor de calatorie pentru pensionari

Guvernul a adoptat astăzi o ordonanță privind tichetele de calatorie gratuită pentru pensionari, veterani și văduve de război.

1. ORDONANȚĂ privind abrogarea art. II din Legea nr. 211/2012 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 8/2011 pentru modificarea și completarea legislației cu privire la eliberarea, gestionarea și monitorizarea documentelor de călătorie acordate pensionarilor, veteranilor de război și văduvelor de război

Această Ordonanță a fost adoptată ca urmare a dificultăților apărute în implementarea Legii nr. 211/2012, nefiind identificate instituțiile responsabile care să aibă ca obiect de activitate decontarea biletelor de călătorie utilizate. Prin abrogarea articolului din titlu, până la data de 1 ianuarie 2015, pensionarii, veteranii și văduvele de război beneficiază în continuare de facilitățile acordate pe baza tichetelor de călătorie gratuite sau taloanelor speciale de călătorie, conform normelor legale în vigoare. După 1 ianuarie 2015, conform Legii nr. 211/2012, vor intra în vigoare legitimațiile de călătorie de tip card.

Cititi și

http://www.plano10.com/2012/01/tichetele-de-calatorie-pentru.html

Guvernul a amanat adoptarea OUG de majorarea a valorii punctului de pensie cu 4%

"Cabinetul Ponta nu a mai aprobat ordonanţa deoarece ar fi contravenit prevederilor legale câtă vreme sumele nu sunt prinse într-un buget aprobat legal.

Potrivit prim-ministrului Victor Ponta, bugetul ar putea fi adoptat cel mai devreme pe 23 ianuarie. După acea dată va exista temei legal pentru indexare. În aceste circumstanţe, pensionarii vor primi pensiile mărite în luna martie, Guvernul căutând soluţii ca în luna martie să fie acordată majorarea atât de pe luna ianuarie, cât şi pe februarie."

Rtv

UPDATE
Un ministru a anunțat pe RTV că luni vor depune în Parlament un proiect de modificare a art. 102 din Legea 263/2010, cel  care reglementează majorarea anuală a valorii punctului de pensie. Mai spunea demnitarul că indicatorii reali pentru anul precedent, funcție de care se majorează valoarea punctului de pensie, sunt cunoscuți abia prin luna septembrie. Cei actuali, vehiculați de Statistică, sunt doar estimativi. Legea 263 trebuie pusă în acord cu realitatea, zicea acel domn.
Mi-amintesc că articolul cu indexările din Legea 19/2000, a suferit cele mai multe modificări, vreo 10, după cum se schimbau guvernările.