26 feb. 2015

Au reînceput sa sune trompetele de adunare a recrutilor in flancul Estic al NATO

Grybauskaite

Arta pe strazile din Vilnius
Presedintele Lituaniei, tara baltica, 3 milioane locuitori, care se invecineaza cu enclava ruseasca Kaliningrad, a anuntat reluarea temporara a serviciului militar obligatoriu.
Consiliul National de Aparare de la Vilnius (echivalentul CSAT-ului romanesc) a anuntat marti ca va reintroduce serviciul militar obligatoriu, potrivit portalului lituanian de stiri Delfi. „Trebuie sa intarim capcitatea de aparare a tarii”, a declarat presedintele Dalia Grybauskaite. „In noile circumstante geopolitice, armata trebuie sa fie pregatita pentru aparare chiar si in timp de pace”.
Masura trebuie sa fie aprobata si de parlamentul Lituaniei, Seimas, iar daca va trece de legiuitori, prima incorporare va avea loc in septembrie. Serviciul militar obligatoriu va fi mentinut pentru cinci ani si intre 3.000 si 3.500 de tineri vor fi luati la oaste in fiecare an. Sunt exceptatii studentii, tatii singuri si persoanele cu probleme de sanatate.

Pe culmea unui deal,  sute de mii de cruci crestine sunt inaltate spre cer, ca marturie a credintei si a identitatii nationale lituaniene.
Dealul Crucilor, o curiozitate pentru turisti, este o colina mica lânga localitatea Siauliai din nordul Lituaniei.





25 feb. 2015

MASTER PLANUL de AUTOSTRAZI, propus de Rus, cu care va merge la negocieri la CE.

-Coridorul IV-European, Transcarpati, se face pe traseul initial, inclusiv Pitesti-Sibiu. Comisia Europeana n-ar fi acceptat scoaterea din Proiect a acestui tronson.
-Dispare tronsonul Tg.Mures-Fagaras al Autostrazii Transilvaniei. Autostrada Transilvaniei este deviata de la Turda prin Alba Iulia-Sebes, se suprapune cu A1-Transcarpati pe tronsonul Sebes-Sibiu-Vestem, si continua separat pâna  la Fagaras, unde revine in proiectul initial spre Brasov-Comarnic-Bucuresti.
-Iasi este legat prin 2 Autostrazi cu Transilvania. Autostrada Montana, prin Tg.Neamt, spre Tg. Mures si Autostrada Moldova, prin Bacau pâna la Brasov.
-Autostrada Oltenia, de la Pitesti la Craiova.


24 feb. 2015

SCMD, cand nu are de lucru, sindicalizeaza pentru Dinca - Gogosaru

Dupa ce in privinta PROIECTULUI  Legii pensiilor militare organizatia a promovat propuneri straine  de interesul disponibilizatilor, iata-l pe domnul Dogaru angajându-se, alaturi de revolutionarul de serviciu, Dinca Gogosaru, in batalia pentru drepturile unor asa zisi revolutionari, cca 14 000 aparuti din senin dupa anul 1997.Ultimul lot de revolutionari era format din foste cadre militare provenite din Garzile Patriotice ale lui Ceausescu, cadre carora un Secretar de stat al Guvernului Boc, acum aflat dupa gratii, le-a descoperit spiritul revolutionar intârziat.
Guvernul Ponta a blocat plata indemnizatiilor pentru asemenea „revolutionari” prin OUG Nr.95 din 29.12.2014.
Domnul Dogaru a  comunicat un Protest catre Avocatul Poporului amenintator pentru Guvernul Ponta, aparând cu deosebire cadrele militare care s-au pricopsit cu certificate de revolutionari. Cere AP  sa atace OUG 95/2014 la CCR. Nostim este ca seful SCMD crede ca Ordonanta, deja intrata in vigoare, este doar un proiect.
Art.5, alin (5) al OUG prevede:
(5) De prevederile prezentei Legi nu beneficiază Luptătorii cu Rol Determinant şi Luptătorii Remarcaţi prin Fapte Deosebite care în decembrie 1989 au acţionat ca angajaţi, în exercitarea sarcinilor de serviciu.


Savuros, dialogul lui Dinca Gogoase cu Premierul, din fata DNA!

D.D: De trei ani de zile vă rugăm să ne primiți să stăm de vorbă.
V.P: Nu sunt 20.000 de revoluționari.
D.D: Dați-vă cuvântul că primiți o delegație de 5-6 persoane.
V.P: Nu sunt 20.000, nu primesc 20.000
D.D: Nu a spus nimeni de 20.000
D.D: Având în vedere că dvs sunteți în prima linie, am o mare rugăminte: tot ce s-a întâmplat cu OUG 25 e cea mai mare ticăloșie.
V.P: Nu e cea mai mare ticăloșie.
D.D: Nu știți despre ce este vorba
V.P: Ba știu
D.D: Au scos luptătorii remarcați prin fapte deosebite din Revoluție și au instituit  un titlu aberant.
V.P: Atunci suntem la DNA, depuneți plângerile
D.D: Noi am depus
V.P: Păi și noi am depus
D.D: Nu noi suntem vinovați. De ce nu lăsați legea 341 să funcționeze?
V.P: Pentru că ar însemna să punem în plată 20.000 de oameni. După 97 au mai apărut încă 14 mii de revoluționari. Ne vedem cu domnul Pop la Parlament. Când e în comisie, vin și eu la comisie.

19 feb. 2015

E prea mult ca si SRI sa fie condus de un minoritar... format la Scoala Soros


Nu stiu daca a fost generozitate, snobism, cosmopolitism sau prostie, din partea unor români, votul impotriva unui conational si in favoarea unui neamt, ce-i drept...de cetatenie româna, pentru accederea la cea mai inalta demnitate in stat, dar, e cert ca acum incep sa culeaga ce au semanat.

Iata ca neamtul nu a gasit un român neaos,  pe care sa-l propuna la conducerea celui mai important serviciu de informatii al tarii. Vreti alta dovada ca neamtul nu prea are incredere in români?

Aceasta nu este o functie politica pentru a ne permite sa ne expunem la taraba interesele majore ale tarii, intr-un moment de maxima tensiune la granitele estice ale tarii.
 În timpul studiilor la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca, Eduard Hellvig, propusul lui Johannis, a obținut o bursă a Fundației Soros pentru o Societate Deschisă, fundatie despre care nu e cazul sa mai amintim ce interese a aparat in România.
Chiar daca nominalizarea lui Eduard Hellvig este rezultatul unor negocieri cu premierul Ponta, ar fi de dorit ca majoritatea parlamentara sa nu valideze excesul de alogeni in functiile importante ale statului. Greu de realizat, pentru ca, de data aceasta, ungurii din Parlament vor vota cu ambele mâini un soros-ist.
Dupa basizarea din timpul lui Maior,  o conducere soros-ista ii mai lipsea SRI-ului. Se scria ca, dupa intrarea UDMR-istilor la guvernare, SRI- ul a fost obligat sa-si desfiinteze Divizia de Aparare a Integritatii Teritoriale. Ce divizie isi va mai desfiinta acum?
Somn usor români, diasporenii vegheaza pentru voi!

UPDATE
Desi numele nu este românesc, potrivit CV-ului de ministru, domnul Hellvig este de nationalitate româna, nascut in  Salaj, limba sa materna fiind româna. Cunoaste engleza, maghiara si putina germana.

16 feb. 2015

De acord cu preemtiunea domnului G-ral Mircea Chelaru in legatura cu baza de calcul a pensiei militare


Lege, Ordine, Respect, Demnitate - mesaj pentru presedintele Johanescu.


In dezbaterea care a avut loc la Parlament, in organizarea Federatiei Militarilor din România, s-a remarcat interventia  domnului General Chelaru care a propus ca modificarea legislativa prin care sa se reintroduca pensiile militare sa se reduca la 6 articole intercalate in Statutul cadrelor militare.

Nu ne-a spus care sunt celelalte 5 puncte, dar sunt de acord cu articolul care ar reglementa baza de calcul si procentul de pensie militara.

„Pensia militarului este 80% din solda actualizata a ultimului grad si din solda actualizata a celei mai inalte functii din intreaga cariera militara”

Propuneri asemanatoare se gasesc si pe acest blog, exprimate de fostul admin Lupus, in martie 2013, prin articolul:


Domnul G-ral este mai generos; nu pune conditia ca militarul sa fi detinut acea functie cel putin un an.
Sunt de retinul si propunerile lui Lupus pentru includerea in baza de calcul a soldei de merit si a sporului pentru conditiile de munca. 



Pentru cei care doresc sa reasculte discursul domnului Chelaru, repostez inregistrarea video, in care domnia sa apare de la min 55.

15 feb. 2015

Consilieri prezidentiali si parlamentari la dezbaterile pe Proiectul Legii Pensiilor Militare

La Palatul Parlamentului a avut loc în ziua de 13 februarie 2015.

„Dezbaterea publică privind proiectul-
                                                       Legea pensiilor militare de stat”



11 feb. 2015

Alta discuție despre proiectul Legii pensiilor militare. Din nou sunt discriminati cei pensionați înainte de 2011

-S-au facut unele adaugiri contradictorii cu tehnica de redactare a Proiectului Dusa.  De exemplu  alin (2),(3),(4) si (5) ale art. 111 referitoare la pensiile recalculate/revizuite.
-Cine ar putea accepta ca actualizarea pensiilor sa se faca fata de inflatie, ca in Legea 263/2010, dar si in functie de soldele activilor?

INFORMARE - proiectul Legii pensiilor militare de stat

În data de 10.02.2015, orele 10, la sediul Serviciului Român de Informaţii, din strada Nerva Traian nr. 5, sector 3, Bucureşti a avut loc întâlnirea între reprezentanţii şi specialiştii din structurile întregului sistem de apărare, ordine publică şi siguranţa naţională, pe de –o parte, şi liderii organizaţiilor sindicale ale poliţiştilor şi personalului contractual din Ministerul Afacerilor Interne, ale funcţionarilor publici cu statut special din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, ale cadrelor militare disponibilizate şi în rezervă şi retragere, pe de altă parte, pentru a discuta prevederile noului proiect de lege a pensiilor militare de stat pe care vi-l anexăm alăturat.

Facem precizarea că, atât Federaţia Sindicatelor Naţionale ale Poliţiştilor şi Personalului Contractual din România cât şi Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual din M.A.I. a susţinut şi susţine în continuare modificarea art. 28 alin. 1 din proiect, în sensul că:

„Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute corespunzătoare funcţiilor îndeplinite în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, actualizate la data deschiderii dreptului la pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a)-c.

Biroul Executiv



PARLAMENTUL  ROMÂNIEI

SENATUL ROMÂNIEI                                                          CAMERA DEPUTAŢILOR


LEGE
privind pensiile militare de stat


Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

Art. 1. – Dreptul la pensii şi asigurări sociale pentru militari, poliţişti şi funcţionari publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare este garantat de stat şi se exercită, în condiţiile prezentei legi, prin sistemul pensiilor militare de stat şi alte drepturi de asigurări sociale din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale, denumit în continuare sistemul pensiilor militare de stat.
Art. 2. - Principiile de bază ale sistemului pensiilor militare de stat, sunt următoarele:
a)       principiul unicităţii, potrivit căruia statul organizează şi garantează sistemul de pensii militare de stat bazat pe aceleaşi norme de drept, pentru toţi participanţii la acesta;
b)      principiul egalităţii, prin care se asigură tuturor participanţilor la sistemul de pensii militare de stat, un tratament nediscriminatoriu, între persoane aflate în aceeaşi situaţie juridică, în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege;
c)       principiul imprescriptibilităţii, potrivit căruia dreptul la pensie nu se prescrie;
d)      principiul incesibilităţii, potrivit căruia dreptul la pensie nu poate fi cedat, total sau parţial;
e)       principiul autonomiei, bazat pe organizarea, conducerea şi administrarea, de sine stătătoare a sistemului pensiilor militare de stat de către instituţiile din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;
f)        principiul recunoştinţei faţă de loialitatea, sacrificiile şi privaţiunile suferite de militari, poliţişti şi funcţionari publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi familiile acestora pe timpul carierei.
Art. 3. – În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie:
a) militar – este cadrul militar, astfel cum este definit de Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, soldatul şi gradatul profesionist, aşa cum sunt definiţi de Legea nr. 384/2006 privind statutul soldaţilor şi gradaţilor profesionişti, cu modificările şi completările ulterioare, militarul angajat pe bază de contract, jandarmul angajat cu contract, precum şi preotul militar aşa cum este definit de Legea nr. 195/2000 privind constituirea şi organizarea clerului militar;
b) poliţist – este funcţionarul public cu statut special, astfel cum este definit de Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare;
c) funcţionar public cu statut special – este funcţionarul public cu statut special, din sistemul administraţiei penitenciare încadrat în Ministerul Justiţiei sau în  unităţi subordonate acestuia, astfel cum este definit de Legea nr. 293/2004 privind statutul funcţionarului public cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, cu modificările şi completările ulterioare;
d) pensionar militar – este persoana definită la lit. a) - c), care beneficiază de pensie militară de stat în condiţiile prezentei legi;
e) vechimea în serviciu este perioada în care o persoană din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională s–a aflat în una dintre următoarele situaţii:
  1. a avut calitatea de cadru militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, în activitate;
  2. a avut calitatea de militar angajat pe bază de contract/jandarm angajat cu contract/poliţist de frontieră angajat cu contract/soldat şi gradat voluntar/soldat şi gradat profesionist;
  3. a îndeplinit serviciul militar ca militar în termen, militar cu termen redus, elev sau student al unei instituţii militare de învăţământ din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională pentru formarea cadrelor militare/poliţiştilor/funcţionarilor publici cu statut special, cu excepţia învăţământului liceal;
  4. a fost concentrată sau mobilizată ca rezervist;
  5. a fost în captivitate;
  6. a îndeplinit activităţi misionar pastorale, duhovniceşti şi religioase, în calitate de preot ori ca preot militar în instituţiile din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, prin încheierea unui contract invidual de muncă.
         f) vechime cumulată - perioadele de timp recunoscute ca vechime în serviciu, vechime în muncă, stagiu de cotizare sau perioade asimilate în vederea obţinerii unei pensii în condiţiile legii;
g) vechime efectivă – vechimea prevăzută la lit. f), care nu cuprinde sporurile acordate pentru activitatea desfăşurată în condiţii deosebite, speciale sau alte condiţii de muncă, respectiv grupa II si I de muncă;
h) stagiu potenţial - perioada de timp prevăzută de prezenta lege acordată la calculul pensiei de invaliditate, ca o creditare pentru vechimea nerealizată din cauza afecţiunilor invalidante;
i) stagiu de cotizare – perioada în care persoanele prevăzute la art. 3 lit. a), b), şi c) au datorat/plătit contribuţii de asigurări sociale de stat în sistemul public de pensii.
j) vârstă standard de pensionare - vârsta stabilită de prezenta lege, la care se poate obţine pensie pentru limită de vârstă, în condiţiile legii, precum şi vârsta din care se operează reducerile prevăzute de lege;
k) case de pensii sectoriale - casele de pensii care funcţionează în subordinea Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, care îndeplinesc atribuţiile prevăzute de prezenta lege şi funcţionează cu respectarea legislaţiei în vigoare privind protecţia informaţiilor clasificate în instituţiile din sistemul naţional de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională.
Art. 4. – Sistemul pensiilor militare de stat acoperă riscurile activităţii specifice sistemului de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, interzicerea sau restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi din Constituţia României, precum şi pierderile de venituri datorate invalidităţii, bătrâneţii sau decesului.
Art. 5. – (1) Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne şi Serviciul Român de Informaţii asigură aplicarea reglementărilor referitoare la pensiile militare de stat şi alte drepturi de asigurări sociale ale militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special, exercită controlul aplicării acestora şi pot iniţia propuneri de acte normative în domeniu, în condiţiile legii.
(2) Fondurile necesare pentru plata pensiilor militare de stat şi a altor drepturi de asigurări sociale cuvenite pensionarilor militari se asigură de la bugetul de stat prin bugetele instituţiilor prevăzute la alin. (1).
Art. 6 - Administrarea sistemului pensiilor militare de stat se realizează prin case de pensii sectoriale.
Art. 7. – (1) În sistemul pensiilor militare de stat evidenţa drepturilor de pensii militare de stat şi a drepturilor de asigurări sociale se realizează pe baza codului numeric personal, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Datele cu caracter personal actualizate pentru toţi cetăţenii români, cetăţenii Uniunii Europene, ai statelor membre ale Spaţiului Economic European, ai Confederaţiei Elveţiene şi pentru străinii care au înregistrat rezidenţa/şederea în România, pentru care casele de pensii sectoriale stabilesc drepturile de pensie şi întocmesc documentaţii de plată şi/sau efectuează plata pensiilor şi a altor drepturi de asigurări sociale, sunt furnizate acestora, gratuit, de către Ministerul Afacerilor Interne, prin Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date.
 (3) Datele prevăzute la alin. (2) sunt furnizate gratuit, la cererea caselor de pensii sectoriale, şi de oricare altă autoritate, instituţie publică sau altă instituţie care deţine astfel de informaţii.
Art. 8. – Cheltuielile, în sistemul pensiilor militare de stat, acoperă contravaloarea pensiilor militare de stat şi a altor drepturi de asigurări sociale, sumele necesare organizării şi funcţionării sistemului pensiilor militare de stat şi altor prestaţii prevăzute de lege.
Art. 9. – Condiţiile de muncă în care se desfăşoară activitatea militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special pot fi:
a) normale;
b) deosebite;
c) speciale;
d) alte condiţii.
Art. 10. – Reglementările privind locurile de muncă şi activităţile cu condiţii deosebite şi speciale stabilite pentru sistemul unitar de pensii publice se aplică şi militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special detaşaţi în afara instituţiei din care fac parte şi care îşi desfăşoară activitatea în condiţii similare.
Art. 11. – (1) Încadrarea locurilor de muncă în condiţii deosebite, speciale şi alte condiţii se realizează pe baza criteriilor şi metodologiei de încadrare prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 1294/2001 privind stabilirea locurilor de muncă şi activităţilor cu condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii, specifice pentru cadrele militare în activitate, cu modificările şi completările ulterioare, şi de Hotărârea Guvernului nr. 1.822/2004 privind stabilirea locurilor de muncă şi activităţilor cu condiţii deosebite, speciale şi alte condiţii, specifice pentru poliţişti, cu modificările ulterioare.
(2) Prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1294/2001 privind stabilirea locurilor de muncă şi activităţilor cu condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii aplicabile militarilor din cadrul Ministerului Justiţiei se aplică şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul penitenciar.
(3) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile, după caz, şi militarilor, poliţistilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare care au trecut în rezervă/retragere, respectiv au încetat raporturile de serviciu, până la data intrării în vigoare a  prezentei legi.
Art. 12. – În sistemul pensiilor militare de stat se acordă următoarele drepturi:
a) pensii militare de stat;
b) alte drepturi de asigurări sociale.
Art. 13. – Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special pot beneficia de o singură pensie militară de stat.


CAPITOLUL II
Sistemul pensiilor militare de stat

Art. 14. – În sistemul pensiilor militare de stat se acordă următoarele categorii de pensii:
a) pensia de serviciu;
b) pensia de invaliditate;
c) pensia de urmaş.


9 feb. 2015

De ce este discriminatorie alegerea bazei de calcul pentru pensiile militare din ultimele 6 luni de activitate

Cele doua proiecte de lege a pensiilor militare care circula in prezent pe net reglementeaza includerea in baza de calcul a unei medii pentru funcția de baza aleasa din ultimii 5 sau 10 ani.
De regula, posibilitatea de a alege baza de calcul dintr-o perioada medie de activitate atenueaza  riscul de a transfera in pensie evenimente accidentale, care au diminuat temporar veniturile militarilor, sau  venituri nepermanente.
Ambele propuneri de legiferare au sesizat efectele negative pentru câteva categorii de militari precum si avantajele create pentru altele, merituoase sau nu, ale mediei ultimelor 6 luni de activitate pentru funcția de baza, așa cum a fost reglementată de L 164/2001.
Pe langa retrogradarea in functie, ca masura disciplinara, in ultimii ani de activitate pot interveni, independent de vointa militarului, si alte evenimente care pot determina diminuarea soldei, asa cum ar fi:
- in perioadele de reduceri masive ale efectivelor, au fost si militari care au preferat sa treaca pentru câțiva ani pe o funcție inferioară, uneori in alta garnizoana, in loc sa accepte disponibilizarea, cu o pensie anticipata.
-între anii 2010-2012 guvernul boc-basescu-blaga-berceanu-udrea au redus soldele cu 25%, ca măsura de austeritate pentru toți bugetarii. De ce sa fie transferate in pensie acele diminuări,  pentru toti militarii care s-au pensionat in anii 2010-2012, in situația in care baza de calcul ar fi o medie pentru ultimele 6 luni? Sunt de neînțeles si egoiste abordarile care susțin revenirea la baza de calcul  stabilita din ultima solda de funcție sau media pe ultimele 6 luni de activitate.

Alegerea bazei de calcul dintr-o perioada de 10 ani, sau chiar si de 5ani, da posibilitatea evitarii micsorarii pensiilor unor militari din motive care nu le sunt imputabile.

8 feb. 2015

Proiectul Legii pensiilor militare si soarta Legii 241/2013, reintregirea pensiilor unor militari

Când am publicat proiectul Dusa al Legii pensiilor militare, in noiembrie 2013, am crezut ca este o greseala, o neadaptare la modificarile intervenite deja in legislatia pensiilor, neincluderea in art.125, printre actele normative abrogate, a Legii 241/2013, care abia intrase in vigoare in luna octombrie 2013.
Citind proiectul in ansamblul sau, am constatat ca,  prin art. 110, legea reintregirii este  practic preluata in noua reglementare, cuantumul pensiei reintregite devenind, fara recalculare, pensie militara. 
Nerecalcularea pensiilor aflate in plata la data de 01 01 2011 este logica juridica a pastrarii dispozitiilor Legii 241/2013, referitoare la cuantumul pensiei in noua lege. Legea 241/2013 este suportul juridic al cuantumului pensiei militare pentru beneficiarii reintregiti in octombrie 2013.
In cazul in care toate pensiile aflate in plata la data adoptarii noii legi ar fi fost recalculate potrivit dispozitiilor art. 28 si urmatoarelor din proiect, nu se mai justifica pastrarea Legii 241/2013.
Care sunt consecintele abrogarii Legii 241/2013 fara ca noua lege sa prevada recalcularea cuantumului pensilor aflate in plata, asa cum se scrie pe alte site-uri ca au propus unii niste amendamente? Si, culmea, se spune ca nu stiu ce comisii ale institutiilor militare ar fi acceptat amendamentele.
Consecinta ar fi ca, de la data intrarii in vigoare a noi legii, pensiile reintregite potrivit legii 241/2013 devin pensii militare, dar in cuantumul recalculat/revizuit de Legea 119/2010 si OUG nr.1/2011. Iata cum... chiar ar merita jurista Caloianu  si cei din conducerea SCMD, care au propus amendamentele, sa primeasca cuantumul pensiei contributive, punctajul de pensie inmultit cu valoarea la zi a punctului de pensie, si dupa adoptarea noii legi. Cum sa mai si ceri sa ti se restituie diferenta dintre cuantumul reintegit si cuantumul revizuit, daca soliciti abrogarea Legii  241/2013?
Asociatiile rezervistilor ar trebui sa se lase de maruntisurile prostesti si sa se concentreze pe impunerea a doua obiective:
-Noua lege sa prevada recalcularea tuturor pensiilor aflate in plata. Astfel, Legea 241/2013 ar deveni caduca.
-Actualizarea pensiilor functie de soldele activilor.
  

4 feb. 2015

Ordinul MAI nr. 489/2005 de aplicare a HG nr.1822/2004 privind condițiile de munca pentru politisti

Ordinul MAI nr.489/20.10.2005
pentru aprobarea Normelor de încadrare a poliţiştilor
în condiţii de muncă deosebite, speciale şi alte condiţii

Având în vedere prevederile art.6 din Hotărârea Guvernului 1822 din 08,11,2004 privind stabilirea locurilor de muncă şi activităţilor cu condiţii deosebite şi alte condiţii, specifice pentru poliţişti:
În temeiul dispoziţiilor art.9 alin.(4) din Ordonanţa de Urgenţă nr.63/2003 privind organizarea şi funcţionarea M.A.I, cu modificările şi completările ulterioare, aprobată prin Legea nr 604/2002 emit următorul:

ORDIN

Art.1 - Se aprobă normele de încadrare a poliţiştilor în condiţii de muncă deosebite, speciale şi alte condiţii, prevăzute în anexa care face parte din prezentul ordin.
Art.2 - Prezentul ordin intră în viguare la data de 15.02.2005.

Ministerul Administraţiei şi Internelor
Vasile Blaga


ANEXĂ
la Ordinul ministrului administraţiei
şi internelor nr.489 din 20.01.2005


NORMELE DE ÎNCADRARE A POLIŢIŞTILOR
ÎN CONDIŢII DE MUNCĂ DEOSEBITE,
SPECIALE ŞI ALTE CONDIŢII


CAPITOLUL I
DISPOZIŢII GENERALE

Art.1 - În sensul prezentelor norme, termenii sau expresiile de mai jos au următorul înţeles:
a. - activitate - ansamblul de acte fizice şi/sau intelectuale efectuate în scopul obţinerii unui anumit rezultat.
b. - funcţie - expresia sintetică şi generalizată a ansamblului de sarcini, îndatoriri şi responsabilităţi de serviciu, desfărşurate permanent, corespunzătoare unei anumite categorii de activităţi, respectiv rolul (de conducere sau execuţie) ce revine unei sau unor persoane în structura instituţiei.
c. - compartiment de muncă - element component al structurii organizatorice constituit dintr-un grup stabilit de persoane subordonate nemijlocit unei autorităţi unice care desfăşoară activităţi relativ omogene şi unele complementare, exercitând atribuţii cu caracter permanent prevăzute în regulamentele de organizare şi funcţionare.
d. - formaţiune - parte componentă a unei unităţi/subunităţi în care sunt dispuşi poliţişti pentru îndeplinirea unor misiuni.

CAPITOLUL II
PROCEDURI ŞI CRITERII DE ÎNCADRARE
ÎN CONDIŢII DE MUNCĂ

Art.2 - (1) Locurile de muncă şi activităţile ce dau dreptul poliţiştilor la sporul de vechime în serviciu pentru stabilirea pensiei, în sensul Legii nr.179/2004 privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale poliţiştilor, sunt cele prevăzute în anexă la Hotărârea Guvernului nr.1822/2004, privind stabilirea locurilor de muncă şi activităţilor cu condiţii deosebite, speciale şi alte condiţii, specifice pentru poliţişti.
(2) Beneficiază de încadrare în condiţii deosebite, speciale şi alte condiţii, poliţiştii care desfăşoară efectiv activităţi sau lucrează în locuri de muncă prevăzute în anexă la Hotărârea Guvernului nr.1822/2004, ce constituie atribuţii cu caracter permanent potrivit fişei postului coroborate cu prevederile Regulamentului de Organizare şi Funcţionare referitoare la atribuţiile specifice compartimentului din care face parte.
(3) Încadrarea poliţiştilor în codiţii deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii se face prin dispoziţie de personal emisă de şeful unităţii în a cărei competenţă se află, odată cu numirea în funcţie.
(4) În categoria poliţiştilor care desfăşoară activităţi de reprezentare şi apărare a M.A.I. în faţa autorităţilor publice, se includ poliţiştii care, conform dispoziţiilor legale în vigoare şi atribuţuţiilor din fişa postului, angajează şi îşi asumă responsabilităţi în numele unităţii în care este încadrat (ordonatorii de credite, contabili şefi, consilierii juridici, ataşaţii de afaceri interne).

Art.3 - (1) Pentru perioadele de timp în care poliţiştii sunt încadraţi concomitent în condiţii de muncă diferite, aceştia beneficiază de drepturile cele mai avantajoase stabilite potrivit prevederilor legale.
(2) Activităţile desfăşurate sub acoperire pe termen lung (care presupun infiltrări în organizaţii criminale) sunt cele care se desfăşoară potrivit prevederilor art. 17 şi 18 din Legea 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate. În aceste situaţii dispoziţia de personal pentru încadrarea în alte condiţii de muncă se emite la terminarea misiunii.
(3) Poliţiştii beneficiază de încadrarea în condiţii deosebite potrivit Capitolului I punctul 1 şi 2 din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 1822/2004 numai în baza buletinelor de măsurători/de determinare prin expertizare din care să rezulte că valoarea noxelor depăşeşte limita maximă admisă potrivit prevederilor din Normele Generale de Protecţie a Muncii.

Art.4 - (1) Timpul efectiv de muncă în care poliţiştii au lucrat în condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii se stabileşte prin totalizarea perioadelor lucrate în aceleaşi condiţii de muncă.
(2) Perioadele de timp în care poliţiştii sunt în incapacitate temporară de muncă (spitalizare, concediu medical, program redus) în concediu de odihnă şi concediu de odihnă suplimentar se consideră ca fiind lucrate în condiţiile locului de muncă în care şi-au desfăşurat activitatea la data apariţiei acestor situaţii.
(3) Orice alte perioade de timp în care poliţiştii erau încadraţi în locuri de muncă şi activităţi cu condiţii deosebite, speciale sau alte condiţii şi s-au aflat în situaţia concediului de sarcină şi lăuzie, concediului pentru creşterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani şi în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea vârstei de 3 ani, concediului pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani, iar în cazul copilului cu handicap, pentru afecţiuni intercurente până la împlinirea vârstei de 18 ani, concediului de studii, absenţe nejustificate de la program, învoiri plătite, concedii fără plată, suspendarea din funcţie, pe timpul punerii la dispoziţie (rămas neîncadrat), cât urmează o instituţie specifică de învăţământ, cursuri de pregătire sau perfecţionare, nu se iau în calcul la stabilirea timpului efectiv lucrat în condiţiile de mai sus.
(4) Evidenţa perioadelor se păstrează pe formularul prevăzut în anexa nr.1 din prezentele norme. ACestea se consemnează în dispoziţia de zi pe unitate şi transmit compartimentelor de resurse umane.

Art.5 - (1) Evidenţa perioadelor de timp în care poliţiştii lucrază în condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii se păstrează pe forumularul prevăzut în anexa nr.2 din prezentele norme.
(2) Formularul menţionat la alineatul (1) se întocmeşte şi se completează în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentelor norme sau de la chemarea/rechemarea ori transferul în cazul M.A.I, după caz. Actualizarea fişelor prin înscrierea schimbărilor intervenite, pe linia atribuţiilor funcţionale ale fiecărui poliţist se face ori de câte ori este cazul, în termen de maxim 15 zile, de către compartimentul evidenţă personal (lucrătorul desemnat).
(3) Înscrierea datelor se face pe baza dispoziţiei de personal emisă atât la începutul lucrului în locurile de muncă şi/sau în activităţile cu condiţii deosebite, speciale şi alte condiţii, cât şi cu ocazia modificării raporturilor de serviciu. Dispoziţia cuprinde obligatoriu data de la care cel în cauză beneficiază de încadrare şi baza legală.
(4) Timpul lucrat în locuri de muncă şi activităţi cu condiţii deosebite şi condiţii speciale se evidenţiază în ani, luni şi zile.

Art.6 - (1) Punctul I.7 al "fişei matricole" din anexa nr.6 a Ordinului M.A.I. nr 300/2004 privind activitatea de management resurse umane în unităţile M.A.I, se încheie la încetarea raporturilor de serviciu ale poliţistului cu expresia "se certifică exactitatea acestor date", se semnează de şeful unităţii şi al structurii de management resurse umane şi se aplică ştampila.
(2) La mutarea/transferul poliţiştilor în alte unităţi ale ministerului şi la încetarea raporturilor de serviciu ale poliţistului se certifică exactitatea datelor înscrise până la ziua plecării prin semnătura şefului unităţii şi a şefului structurii management resurse umane, aplicându-se ştampila unităţii.
(3) Pentru poliţiştii transferaţi în alte structuri din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, se eliberează adeverinţe privind condiţiile de mucă deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii în care şi-au desfăşurat activitaea potrivit modelului prevăzut în anexa nr.3 din prezentele norme.
(4) Persoanelor care şi-au desfăşurat activitatea în M.A.I. în calitate de poliţist li se eliberează la cerere în vederea deschiderii drepturilor de pensie (sau recalculării pensiei), adeverinţe privind condiţiile în care şi-au desfăşurat activitatea. Adeverinţele eliberate pentru a fi utilizate în sistemul de pensii specific apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale se întocmesc pe formularul prevăzut în anexa nr.3 din prezentele norme, iar cele eliberate pentru sistemul public de pensii se întocmesc pe formularul prevăzut în anexa nr.4 din prezentele norme.

Art.7 - Poliţiştii detaşaţi la alte unităţi de poliţie, care îşi desfăşoară activitatea în condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii, beneficiază de încadrare în condiţii de muncă pe baza adeverinţelor eliberate de acele unităţi de poliţie. Punctele I.6 şi I.7 din "fişa matricolă" din anexa nr.6 a Ordinului M.A.I. nr.300/2004 privind activitaea de management resurse umane în unităţile M.A.I. se completează la terminarea detaşării de către lucrătorii din structurile de management resurse umane ale unităţii.

Art.8 - (1) Poliţiştii care lucrază în condiţii deosebite sau condiţii speciale prevăzute în Lega nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, beneficiază de încadrare în aceste condiţii de muncă.
(2) Poliţiştii detaşaţi la alte instituţii din afara M.A.I. beneficiază de încadrare în condiţii deosebite/condiţii speciale de muncă dacă acestea au fost stabilite potrivit prevederilor Legii nr 19/2000 cu modificările şi completările ulterioare. Operarea în documentele de evidenţă personal se face pe baza adeverinţelor eliberate de unităţile unde au fost detaşaţi.
(3) Poliţiştii detaşaţi la Parchetul Naţional Anticorupţie, care desfăşoară activităţi de poliţie judiciară, beneficiază de încadrarea în condiţii speciale de muncă. Operarea în documentele de evidenţă se face la terminarea perioadei de detaşare, în baza unei adeverinţe eliberată de către această instituţie.

CAPITOLUL III
DISPOZIŢII FINALE

Art.9 - Formularele pentru evidenţa timpului lucrat în condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii, precum şi cele pentru evidenţa perioadelor de timp care nu se iau în calcul la stabilirea timpului lucrat în asemenea condiţii, întocmite pentru poliţişti în baza prevederilor Ordinului M.A.I. nr.283/2002 se vor utiliza în continuare.

Art. 11. - Fişa matricolă prevăzută în anexa nr 6 din Ordinul MAI 300/2004 privind activitatea de management resurse umane în unităţile M.A.I. se modifică pentru poliţişti, în mod corespunzător şi în conformitate cu prevederile prezentelor norme.

Art.12 - (1) Şefii unităţilor de poliţie şi Direcţia Management Resurse Umane vor lua toate măsurile pentru îndeplinirea prezentelor norme.
(2) În cadrul activităţilor de control, sprijin şi îndrumare se verifică modul de aplicare a prezentelor norme.

Art. 13 - Anexele 1-4 fac parte integrantă din prezentele norme. 
  • 3

    #2 
    iav

      Motivat, veniturile magistratilor pot fi reduse prin lege, a stabilit recent CJUE

       Oare, consilierii lui Nicușor și Bolojan nu au citit  Decizia CJUE,  pentru ca aceștia să decidă mai hotarât reducerea pensiilor pentru mag...