Faceți căutări pe acest blog

2 ian. 2019

Salarii și pensii incredibil de mari, în timp ce multe hotărâri judecătorești sunt anulate pe banda rulantă sau sunt descalificate de CEDO


Magistrați, activiști ong.

Casa Națională de Pensii a anunțat că a plătit în luna noiembrie 2018 aproape 9200 pensii speciale pentru magistrați, grefieri, personal navigant din aviația civilă, parlamentari și personal parlamentar, auditori ai Curții de Conturi, personal diplomatic și consular.
Magistraţii pensionari au cele mai mari pensii speciale: în medie, peste 17.100 de lei în luna noiembrie, potrivit datelor Casei de Pensii, pe care Economica.net le-a comparat. Acestora li s-ar fi cuvenit, de fapt, pensii medii de numai 2.700 de lei în noiembrie, în baza contribuţiei plătite la sistemul public de pensii. Diferenţa de peste 14.000 de lei le-a fost plătită de la bugetul de stat, alimentat din banii plătiţi de toţi contribuabilii din România.

Legiuitorul nu a mai avut curajul să se atingă de pensiile magistraților după scandaloasa Decizie nr. 20/2010 a CCR, care a spus că dreptul de pensie al magistraților derivă din Constitușie, deși, tot poporul știe că dreptul de pensie specială pentru magistrați a fost stabilit prin lege.
Astfel că, pensiile magistraților nu au fost recalculate în 2010 prin Legea 119/2010, după decizia CCR menționată, nu au fost limitate la salariul net conform OUG nr. 59/2017 și OUG 114/2018.

30 dec. 2018

OUG nr. 114/2018 a plafonat şi indexarea pensiilor militare deschise după 15 sept. 2017

Vedeţi art. 84 !
Majorarea anuală a cuantumului pensiei militare în plată cu rata medie a inflaţiei cunoscută la începutul anului, nu şi cu creşterea salariului mediu pe economie, a fost redenumită indexare, aşa cum era cunoscută de legile anterioare, pentru a nu mai fi confundată cu actualizarea pensiilor militare desfiinţată prin OUG nr. 59/2017.
Noua ordonanţă modifică conţinutul articolelor nr. 59 şi 60 in Legea 223/2015, inlocuind textele introduse în lege prin OUG nr. 59/2017 şi OUG nr. 96/2018.  S-a renunţat la eşalonarea indexării până la sfârşitul fiecărui an în care este posibilă indexarea



29 dec. 2018

E jale dacă art. 60 al L 223/2015, modificat prin OUG Nr. 114/2018, se aplică și pensiilor militare stabilite anterior OUG nr.59/2017

UPDATE
Ordonanța de urgență  are numărul 114/2018 și a fost publicată în MO nr, 1116 din 29 12 2018.(vedeți pag nr. 29 și 30) Articolele 41 și 84, cele care interesează pensionarii militari, au rămas neschimbate, în forma în care au fost publicate mai jos.

http://www.monitoruloficial.ro/emonitornew/emonviewmof.php?fid=MS43ODQ3MTAwNTg4NTY1RSszMA==
http://www.monitoruloficial.ro/emonitornew/emonviewmof.php?fid=MS43ODQ3MTAwNTg4NTY1RSszMA==

Până la publicarea ordonanței în MO, luăm de bun textul publicat astăzi in media, text care este destul de asemănător cu textul din draftul ordonanței care a circulat săptămânile trecute și l-am publicat aici


Art. 84 -  din Ordonanța aprobată pe 21 12 2018

Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
1. Articolul 59 se modifică și va avea următorul cuprins:
”Art. 59 - (1) Cuantumul pensiilor militare de stat aflate în plată la 31 decembrie a anului anterior, se indexează, din oficiu, începând cu 1 ianuarie a anului în curs, cu ultima rată medie anuală a inflației, indicator definitiv, cunoscut la această dată și comunicat de Institutul Național de Statistică. 
(2) Cuantumul pensiilor militare de stat nu se indexează dacă rata medie anuală a inflației menționată la alin. (1) înregistrează valori negative.”
2. Articolul 60 se modifică va avea următorul cuprins:
”Art. 60 - (1) La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul a pensiei.
(2) Dacă în urma indexării pensiei militare de stat stabilită potrivit alin. (1) rezultă un cuantum al pensiei nete mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei, se acordă acest cuantum rezultat, fără a depăși suma rezultată din aplicarea ratei medii anuale a inflației, în condițiile art.59 alin. (1), asupra mediei soldelor/salariilor lunare nete în cauză.
(3) În cazul indexărilor succesive, cuantumul acordat nu poate depăși suma rezultată din aplicarea ratei medii anuale a inflației, în condițiile art. 59 alin. (1), asupra mediei soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul a pensiei la care se adaugă suma reprezentând intervenția ratei medii anuale a inflației, în aceleași condiții, din operațiunile de indexare anterioare. 
(4) Dispozițiile art. 59 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.”


Hotnews: Vezi documentul in formula adoptata vineri de Guvern


Art. 41, referitor la neacordarea ajutoarelor şi indemnizaţiilor la pensionare a rămas neschimbat. Se aplică în anii 2019-2021.

Să testăm de îndată dacă românii acceptă terfelirea Constituției și încălcarea drepturilor fundamentale.

 Interesează apărarea acestor valori nu oportunitatea politică a declansării măsurilor de apărare.
Nu ne interesează cine pierde sau cine câștigă politic dintr-o acțiune de pedepsire a celor care încalcă flagrant și sistematic Constituția, indiferent din care structură a statului fac parte. Dacă electoratul îi va apăra pe cei care terfelesc Constituția...asta e...își merită soarta. Dar acțiunea de sancționare trebuie dusă, în termeni legali, până la capăt.

Alegerile  parlamentare din anul 2016 au fost câștigate de PSD cu un program economic  și social, în realitate un program mai mult liberal, dar și cu promisiunea că va face dreptate până la capăt, cu referire la abuzurile impardonabile din justitia aliniată statului profund, condus de interese străine prin persoane importante din structurie de forță ale statului.
Chiar din ziua a doua de după alegeri președintele sas a anunțat că va intra în război cu PSD și cu guvernul format de acesta. Iohannis s-a autodeclarat „geaca roșie” a trupelor de activiști corporatiști scoși în stradă să impiedice „balaurul” care ataca interesele multinaționalelor în România. Naivii s-au alăturat miscării, plecând după fenta propagandistică a statului profund, care a reinventat   teoria marxistă a luptei de clasă sub forma luptei  împotriva clasei politice, dar clasa politică de stârpit este doar cea de stânga. Neoproletariatul este format din corporatiști conduși de ong-iști.
Neoproletariatul s-a mobilizat pentru a da lovitura de moarte ciocoilor de stânga în ziua de 10 august 2018. A suferit însă o înfrângere usturătoare în bătalia cu câteva sute de  jandarmi care apărau instituțiile conduse de "ciocoi".
Singurul rămas la vedere pe metereze este președintele Werner care apără rămășițele statului profund cu cea mai teribilă armă pe care o stăpânește: tărăgănarea programului de guvernare. 
Guvernul PSD și conducerea partidului aplică tactica văicărelii, în loc să acționeze legal, dar ferm, împotriva unui președinte abuziv, arogant și neiubitor de români
Conducerea PSD crede că măsurile de ridicare a nivelului de trai ar fi suficiente pentru a păstra încrederea electoratului. Degeaba ridică nivelul de trai dacă nu apără principiile statului de drept. Iși justifică inacțiunea prin sofisme de oportunitate, dând crezare propagandei care susține că un referendum de demitere l-ar întări pe Iohannis, în perspectiva obținerii unui nou mandat. Nu cred că electoratul mai suportă această batjocură permanentă pe plan intern și extern din partea unui președinte nesimțitor de România. In condițiile noii legi a refeendumului, pentru demiterea lui Iohannis sunt arhisuficiente intențiile actuale de vot pentru PSD și ALDE.
Chiar daca Iohannis va câștiga un astfel de referendum, actuala coaliție guvernamentală demonstrează propriului electorat că nu a rămas impasibilă la repetatele sfidări ale normelor constituționale. Altfel, demonstrează că nu știe să conducă această țară și va pierde mult chiar în fața propriului electorat.



28 dec. 2018

Preaîndosariatul l-a înregimentat şi pe generalul Ciucă în statul profund?

Iohannis a respins toate propunerile ministrului Les pentru funcţia de şef al Statului Major al Armatei, funcţie pe care până la 31 12 2018 era numit generalul Ciucă Nicolae.
CSAT ia decizii prin consens, astfel că a fost suficient ca Iohannis să respingă propunerile, pentru ca acest organism să nu-l poată aviza pe noul şef al Statului Major.
Cu de la sine putere, Iohannis a dispus de unul singur prelungirea mandatului pentru Ciucă.
Se pune întrebarea? Cine va contrasemna decretul Preaîndosariatului?
Decretul preşedintelui, pentru a fi publicat în MO, trebuie contrasemnat de premierul Dăncilă.
Oare, generalul Ciucă va accepta acest joc politic mizerabil practicat de Iohannis?
Se ştia că  unii şefi ai Serviciului Secret al Armatei fac parte din statul profund. Oare şi şeful Statului Major era înregimentat în acest stat subteran?



Ca sef al statului, Presedintele emite acte prin care isi manifesta vointa sa. Articolul 100 din Constitutie prevede ca “Presedintele, in exercitarea atributiilor sale, emite decrete” ,care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei. Nepublicarea atrage inexistenta decretului. Decretele emise de Presedintele Romaniei in exercitarea atributiilor sale se contrasemneaza de primul-ministru.


Legea nr. 346 din 21 iulie 2006
 (art. 12): şeful Statului Major al Apărării este militarul cu rangul de conducere cel mai înalt din armată. El este numit de Preşedintele României, la propunerea ministrului apărării naţionale, cu avizul primului-ministru, pentru o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de prelungire cu până la un an.
Iohannis nu are nici propunerea ministrului și nici avizul premierului pentru prelungirea mandatului lui Ciucă.

21 dec. 2018

Iliescu, G.V.Voiculescu și militari din MApN, acuzați de inducerea psihozei teroriste din decembrie 1989

Cine își va mai propune să facă vreo revoluție, ca Iliescu să plătească, pare să fie mesajul acuzațiilor din dosarul Revoluției. Este straniu că Petre Roman și Virgil Măgureanu au scăpat de acuzare, deși au fost și ei cercetați.

Generalul Iosif Rus, comandantul Aviației Militare în 1989
Stadiu Dosarul Revoluţiei

Biroul de informare şi relaţii publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, urmare a comunicatelor din datele de 8 februarie 201718 decembrie 20172 aprilie 2018 și 17 aprilie 2018, este abilitat să aducă la cunoștința opiniei publice următoarele:

Prin ordonanţa din 18.12.2018, procurorii din cadrul Secției parchetelor militare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în dosarul penal intitulat generic „Revoluţia Română din decembrie 1989”, au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de inculpaţii  Ion Iliescu (membru și președinte al C.F.S.N.), Gelu Voican Voiculescu (membru C.F.S.N. și fost vice prim-ministru al Guvernului României), Iosif Rus (fost comandant al Aviației Militare) și Emil (Cico) Dumitrescu (fost membru CFSN), sub aspectul săvârșirii infracțiunilor contra umanităţii  prev. de art. 439 lit. a, g, i şi k C.p.

Cercetările au vizat stabilirea situației de fapt în ceea ce privește exercitarea directă a prerogativelor puterii de stat și a luării deciziilor  cu caracter politic și militar de către grupul de decizie politico-militară al Consiliului Frontului Salvării Naționale ( C.F.S.N.), format din Ion Iliescu, Silviu Brucan, general locotenent Victor Atanasie Stănculescu, general maior(r) Nicolae Militaru (reactivat ulterior, înaintat în grad militar și numit ministru al apărării) și Gelu Voican Voiculescu.
Probatoriul administrat a relevat că întreaga forţă militară a României, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne – Departamentul Securităţii Statului, precum și Gărzile Patriotice, începând cu data de 22.12.1989, orele 16:00, s-au pus la dispoziţia Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi conducerii acestuia. Din acelaşi moment, grupul de decizie politico-militară al C.F.S.N. a luat deciziile importante cu caracter politic şi militar, urmărind accederea la puterea politică a unui grup preconstituit și legitimarea politică în fața poporului român.
Pentru atingerea acestor scopuri, începând cu seara zilei de 22.12.1989, ar fi  fost lansată o amplă şi complexă activitate de inducere în eroare (diversiuni şi dezinformări), coordonată de unii componenţi ai Consiliului Militar Superior (structură aflată în subordinea C.F.S.N.), acceptată şi asumată de factorii decizionali ai C.F.S.N.. Din Consiliul Militar Superior au făcut parte general locotenent Atanasie Victor  Stănculescu, general de armată Nicolae Militaru şi şefi de direcţii militare. La rândul lor, cei patru inculpaţi ar fi participat în mod direct la exercitarea de diversiuni şi dezinformări.
Cercetările vizează faptul că prin instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului ar fi fost create numeroase situaţii de foc fratricid, trageri haotice, ordine militare contradictorii etc..  În acest context, în  intervalul 22-30.12.1989 au fost trase aproximativ 12.600.000 de cartuşe.
Psihoza teroristă ar fi fost indusă cu intenţie prin diversiuni şi dezinformări şi a provocat, după 22.12.1989,  un număr de 862 de decese, 2150 răniri, lipsirea gravă de libertate a sute de persoane, vătămări psihice. Aceste consecinţe tragice au fost mult mai grave decât cele ale represiunii exercitate în intervalul 17-22.12.1989 (orele 12:00).
Totodată, aceste diversiuni şi dezinformări ar fi creat condiţiile condamnării  şi execuţiei cuplului prezidenţial Ceauşescu printr-un proces penal simulat.
Probatoriul administrat în cauză relevă că  inculpaţii Ion Iliescu şi Gelu Voican Voiculescu ar fi dezinformat în mod direct prin apariţiile televizate şi emiterea de comunicate de presă (contribuind astfel la instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului), ar fi participat la dezinformarea şi diversiunea exercitate pentru executarea cuplului Ceauşescu şi ar fi acceptat şi asumat politic acte diversioniste comise de unele cadre cu funcţii de conducere din M.Ap.N., fără a interveni pentru stoparea lor.
Totodată, inculpatul Iosif Rus, în calitate de comandant al Aviaţiei Militare, ar fi intervenit în noaptea de 22/23.12.1989, fără drept şi în deplină cunoştinţă de cauză, asupra planului de apărare a Aeroportului Internaţional Otopeni şi ar fi contribuit astfel la moartea a 48 de persoane (40 de militari şi 8 civili), precum şi la rănirea gravă a altor 15 persoane. La  23.12.1989 a emis ordinul diversionist de schimbare a cocardelor tricolore ale elicopterelor aparţinând Regimentului 61 Boteni, fapt ce ar fi dus la deschiderea focului fratricid, implicit la rănirea unor persoane. A emis şi alte ordine militare, conduite care în afara rezultatelor concrete enunţate ar fi contribuit la agravarea psihozei teroriste.
De asemenea, inculpatul Emil (Cico)  Dumitrescu, prin apariţiile sale televizate din  22 decembrie 1989 precum şi prin activitatea de conducere şi coordonare în cadrul Comandamentului militar instaurat la etajul XI al Televiziunii Române începând cu data de 22 decembrie 1989, ar fi contribuit în mod direct la manifestarea fenomenului diversionist existent în intervalul  22 – 30 decembrie 1989.
Urmarea imediată a acestor conduite a fost complexă, a presupus producerea unor rezultate multiple asupra unui număr mare de persoane şi ar fi generat o stare de pericol pentru existenţa unei părţi însemnate a populaţiei  civile de pe întregul teritoriu al  României.
Ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale a fost comunicată inculpaţilor.


20 dec. 2018

In 2017, pensiile militare au fost înghețate, domnule ministru Leș

Cu asemenea ministri e greu să porți un dialog rațional, dacă nici teama de a deveni  ridicoli nu-i oprește să debiteze în public lucruri neadevărate, ușor de combătut de rezerviștii care, din singurii beneficiari ai unor pensii  neintegrate sistemului public de asigurări sociale au ajuns la coada actualului sistem de pensii așa zis speciale. Chiar și ziarele care au prezentat studiul comparativ au constatat că media cuantumului pensiilor militare este de trei mai mică decât media cuantumului celorlalte pensii speciale.
Domnul Leș, nu a înțeles nimic din situația prezentată de domnul general Gropan la recenta întâlnire pe care  a avut-o cu Liga pentru apărarea drepturilor pensionarilor militari. Ințelegem de ce domnul Gropan a tras următoarea concluzie, după întâlnirea din 14 decembrie a.c.
„Cea mai importanta concluzie care se poate trage este ca daca oamenii politici au puterea. cel putin sa mimeze aplecarea catre dialog si intelegere - chiar daca sterile fara rezultate concrete si palpabile, COLEGII NOSTRII MAI TINERI, cadrele militari INCA in activitate au ridicat un zid urias in calea dialogului cu fostii lor profesori, comandanti, sefi, colegi, subordonati si nu de putine ori parinti sau rude.”



Nu trebuie să faceți mare lucru, domnule ministru, ca să nu mai existe diferențe enorme între pensiile a doua cadre militare  care au ieșit la pensie în perioade diferite, situație de care vorbiți și în emisiunea distinsului Radu Tudor!

Abrogați art. VII din OUG nr. 59/2017, dată de guvernul PSD, și lăsați ca actualizarea pensiilor militare să se facă așa cum era prevăzut  inițial în Legea pensiilor militare adoptată de guvernul Ponta în anul 2015.
Dacă nu faceți nimic pentru abrogarea acelui articol din OUG 59/2017, pensia unui militar pensionat inainte de 2010 va fi sub jumătatea pensiei unui militar cu aceeași vechime și același grad care se  pensionează în anul 2022, la încheierea majorărilor soldelor de funcție conform art. 38 din Legea 153/2017.
Este destul de simplu de înțeles: 


-în timp ce soldele de funcție ale personalului în activitate cresc la valorile din L 153/2017, solda de funcție care intră în baza de calcul a pensiei militare deschise până în anul 2017, inclusiv,  este echivalată la valoarea istorică din decembrie 2009. 



Ministrul Mosteanu a fost prelucrat de sistem

Predictibilitatea legii pensiilor militare, la fel cum zic si magistratii,  ar impune intinderea reformei pe o perioada de 10 ani, glasuiest...