Fiecare dintre noi, în urmă cu un an, a început o transformare. De comportamente, rutine și obiceiuri, dar și de priorități. Mai avem, totuși, cale lungă în față. Mai avem nevoie de energie și de putere, dar și de o minte flexibilă care să ne fie aliat.
”Momentul prin care trecem este echivalentul unui război modern. Încă avem luptători în linia întâi, victime colaterale, comitete de criză, morți. Spre deosebire de alte războaie, nu avem însă experiență anterioară și nici tactici pe care să le putem urma. Iar războaiele sunt întotdeauna traumatizante”.
După un an de examinări, consultații și analize acesta este diagnosticul pe care dr. Anne Pleșuvescu îl pune fără să ezite PACIENTULUI 2020. Unul cu grave probleme de sănătate, care, pe parcursul mai multor luni, a trebuit să facă față deselor șocuri: sanitare, economice, financiare și emoționale. Un pacient dificil, pentru care pe fișa de observație, la secțiunea cauze care au condus la acutizarea stării, dr Pleșuvescu a scris: provocări și nesiguranță, iar la recomandări imediate: răbdare. Și asta deoarece, explică ea, războaiele curăță și rearanjează lucrurile și dau lecții la nivel de conștiință de masă: ”În general, fiecare dintre noi își dorește să se întoarcă la confortul rutinei vieții anterioare, în care gradul de predicții asupra a ceea ce urma să se întâmple era destul de mare. Iluzia controlului era prezentă. Aveam, într-o mai mică sau mai mare măsură, senzația că ne controlăm viețile. Sigur, era o utopie și atunci și acum. Dar faptul că viața noastră s-a schimbat dramatic la nivel de înțelegere a realității, cumva, ne-a adus mai aproape de adevăr”.
Așadar, pandemia ne face să înțelegem mult mai clar că singura constantă în viețile noastre este inconstanța și ne oferă dovada că, în fapt, capacitatea noastră de a controla lucrurile este foarte mică: ”Duritatea cu care aceste lecții au venit în viață ne debalansează la nivel mental. E ca atunci când un medicament foarte puternic, menit să ne vindece, e prescris accidental de la începutul tratamentului, în doză mare. Dacă nu suntem obișnuiți cu medicamentul, acesta ne poate răpune”.
Cu o lungă experiență în lucrul cu mintea umană, dr. Pleșuvescu ne avertizează însă că, atunci când ne încăpățânam să deținem controlul într-o lume care este imposibil de controlat, ne vom consuma toată energia mentală doar pentru acest lucru și avem șanse puține să reușim. Singura modalitate de a parcurge cu bine această etapă, continuă ea, este să ne învățăm mintea să înceteze să se mai opună. ”Probabil că multe dintre teoriile despre succes care până acum erau valabile ar fi indicat să fie rescrise. A schimba valori și principii în scurt timp este un lucru extrem de dificil și poate fi făcut doar de o minte flexibilă. Mintea noastră va deveni un aliat dacă va învăța să se îndoaie ca o salcie în fața furtunii, nu dacă va sta dreaptă și rigidă ca un brad îmbătrânit”, consideră dr. Pleșuvescu, Trainer&Executive Coach, founder Innerchords.
Iar pentru asta avem nevoie, în primul rând, de o curățenie generală la nivel mental. ”Dacă vom învăța să aplicăm antidoturi pentru principalele otrăvuri ale minții, vom resimți mai puține șocuri sau chiar niciunul” – este cea mai simplă rețetă pe care dr. Anne Pleșuvescu o recomandă pentru a atenua șocul pe care l-a produs în fiecare noi această furtună – economică, socială, emoțională – numită pandemie. Mai mult, descoperirea celui mai bun și corect antidot este și mai importantă, dacă vrem să găsim în noi puterea de a ne întoarce teferi mental la cei care am fost înainte. Pentru că, mai devreme sau mai târziu, pericolul va trece, iar noi vom reveni la multe dintre vechile rutine, mai ales la cele care presupun adunări, întâlniri – e în natura noastră să fim în contact unii cu ceilalți și ”nimic nu poate împiedica acest lucru câtă vreme rămânem oameni”.
Când ignoranța e înlocuită de înțelepciune nu mai e loc pentru depresie
De la declanșarea pandemiei, creierul nostru este într-o permanentă stare de alertă, o atenție veșnic trează ce ne poate influența reacțiile și atitudinile. Specialiștii tot atrag atenția asupra acestui aspect, stresul continuu putând duce la o anumită fragilitate a minții, un avertisment ce are-n el și o doză de îngrijorare, generată de creșterea incidenței cazurilor de depresie. Dr. Pleșuvescu susține însă că și înainte de pandemie creierul nostru era în alertă. Societatea era construită într-un mod puțin armonios și ne punea în stres și înainte de pandemie. Acum stresul este mai mare pentru că pericolele s-au transformat, situațiile sunt diferite și, pe cale de consecință, și “armele” cu care eram obișnuiți să răspundem la pericol au devenit depășite peste noapte: ”Pe scurt, nu cred că suntem cu mult mai stresați decât înainte. La momentul actual, după un an de zile, creierul nostru a început să învețe deja să se adapteze la noii factori stresori. Ne întoarcem încet, încet la linia de bază a stresului. Dificultățile vin din faptul că mediul nostru s-a schimbat radical”.
Ce ne face atât de fragili în fața depresiei? Ce anume din backgroundul nostru mental ne-ar fi de ajutor în această situație? Ce ne așază, de fapt, pe fiecare dintre noi, într-o anumită poziție pe scala dintre optimism și pesimism; corect și greșit; empatic și nepăsător?
”Cu cât ne înțelegem mai mult mintea, cu atât vom reuși să eliminăm depresia din interiorul ei. Depresia apare ca urmare a neînțelegerii realității așa cum este ea de fapt. Auto-victimizarea, furia în exces, așteptările complet nerealiste sunt cauzele depresiei. Când ignoranța este înlocuită de înțelepciune nu mai este loc pentru depresie în mintea nimănui. Avem nevoie să acceptăm că stă în puterea noastră să îndepărtăm din minte și cele mai adânci atacuri depresive. Acest lucru va începe să se întâmple în momentul în care acceptăm că, în primul rând, trebuie să fim propriii noștri terapeuți, să ne îngrijim de minte așa cum ne îngrijim corpul”, a explicat Anne Pleșuvescu.
Nepăsarea față de celălalt, o boală doar acutizată de pandemie
Dar nu doar despre depresie s-a vorbit foarte mult în ultima vreme, ci și despre sensibilitatea emoțională, cu trimitere spre termenul de ”distanțare socială”. Chiar specialiștii OMS recomandau să evităm folosirea lui, pentru că poate fi perceput de creier ca o deconectare de la cei dragi și poate avea impact asupra sănătății mintale. Mai mult, ei recomandau utilizarea termenului de ”distanțare fizică”. Suntem chiar atât de fragili încât un singur cuvânt să poată induce o cădere emoțională?, am întrebat-o pe dr. Pleșuvescu.
Nu cuvintele ne răpun, a răspuns ea, ci lipsa de conștientizare a impactului pe care cuvintele le au asupra noastră. Nu ne omoară lipsa de conectare cu cei din jur, ci lipsa de conectare cu noi înșine. Această distanțare fizică s-a suprapus peste distanțarea mentală față de cei din jur, pe care o practicam înainte de pandemie de foarte mulți ani, chiar fiind în contact cu ceilalți. Practic, distanțarea fizică a acutizat o boală cronică pe care nu știam că o aveam: nepăsarea față de celălalt. ”Suntem ființe ultrasociale. Lipsa conectării cu cei din jur ne afectează teribil. Dacă această pandemie ne va face să conștientizăm acest aspect al lipsei de conectare cu cei din jur și al impactului pe care îl are asupra minții noastre, înseamnă că tocmai am descoperit un aspect pozitiv al pandemiei”, susține medicul.
Otrăvurile care ne îmbolnăvesc mintea și corpul
Problemele omenirii sunt același de când scriem istorie și, probabil cu mult înainte de atunci. Dar, așa cum susținea încă de la începutul acestei articol dr Pleșuvescu, dacă vom învăța să aplicăm antidoturi pentru principalele otrăvuri ale minții, vom resimți mai puține șocuri sau chiar niciunul. Din punctul ei de vedere, furia, lăcomia, invidia, încăpățânarea, egoismul, ura și individualismul sunt doar câteva din otrăvurile care ne îmbolnăvesc cel mai mult mintea și corpul. Însă, revine ea, tot de când ne știm avem multe soluții la aceste probleme: iubire necondiționată, generozitate, compasiune, moralitate: ”Este greu de înțeles de ce ne încăpățânam să nu aplicăm aceste rețete clare și vechi de peste 2500 de ani care ne pot duce într-o zonă de anduranță mentală și armonie interioară. Câtă vreme vom lăsa ca biologia noastră să învingă lupta cu propria conștiința vom continua să batem pasul pe loc și să suferim mai ales în acest context de pandemie. Suntem ca niște prizonieri într-o închisoare în care ușa este deschisă. Preferăm să stăm înăuntru și să suferim doar pentru că afară ni se pare periculos pentru că nu cunoaștem regulile de acolo”.
Ca urmare, campania de vaccinare este o undă consistentă de optimism și speranță, dacă alegem să o privim ca atare, a subliniat ea. Dar, din păcate, a continuat, neîncrederea, lipsa de iubire și înțelegerea față de celălalt, răutățile și lăcomiile pe care le vedem manifestându-se la tot pasul, ne pot determina pe unii dintre noi să privim și această campanie ca pe ceva nociv. ”Vaccinul va fi pentru fiecare dintre noi binecuvântare sau chin în concordanță cu ceea ce mintea noastră va crede despre el”, a subliniat dr. Pleșuvescu.
Antidotul
Iată care sunt, conform dr. Pleșuvescu, cele mai periculoase otrăvuri care ne întunecă mințile:
Furia, una dintre cele mai importante otrăvuri ale minții, poate apărea în toate formele ei atenuate: nerăbdare, frustrare, enervare etc și atunci ne va determina să facem multe alegeri comportamentale greșite pentru că, în prezența furiei, mintea noastră este bulversată, puțin capabilă să ia decizii bune. Răbdarea este antidot pentru furie. Ați văzut oameni răbdători care sunt conflictuali sau pripiți în decizii? Iubirea este un alt antidot pentru furie. Când iubești pe cineva ești întotdeauna mai dispus să tolerezi și să ierți.
Lăcomia, invidia și neîncrederea în celălalt vin din atașamentul pe care îl avem față de oamenii și de lucrurile care ni se pare că ne generează plăcere sau o stare de bine. Când nu obținem ceea ce ne propunem, suferim. Antidotul pentru acestea este înțelepciunea. Cu cât vom înțelege că toți căutăm aceleași lucruri: să evităm durerea și să ne generăm stări de bine, vom realiza că, în fapt, nimeni nu încearcă să ne facă să suferim în special pe noi. Toți oamenii sunt preocupați în primul rând de sine și de reducerea propriei suferințe.
”În acest context de pandemie, lecțiile despre înțelepciune și răbdare sunt la orice pas. E foarte important să avem răbdare unul cu celălalt, să ne protejăm și să ne ajutăm reciproc pentru că, dacă privim cu înțelepciune situația dată, vom înțelege repede că nu este suficient ca doar eu să mă vaccinez, să mă vindec sau să mă protejez pentru ca pandemia să se oprească. Într-o lume de vindecați cum aș mai putea fi bolnav?! Natura încearcă să regleze incapacitatea noastră de a ne deschide unii față de ceilalți punându-ne să rezolvăm o ecuație despre supraviețuire care are ca soluție compasiunea și iubirea. Eu cred că vom reuși!”, a încheiat ea.
O încredere deplină în oameni și puterea minții umane, în virtutea căreia, rugată să prescrie doar 3 medicamente care să ne ajute să trecem cu bine peste 2021, a enumerat: SPERANȚĂ, (din nou) RĂBDARE și CURAJ.
Acest articol este preluat din ediția nr. 270 a Revistei CARIERE
Pentru abonare, click aici
de 
