Apararea nationala si Siguranta cetateanului, in progranul prezidential Romania Inainte

 Din cei 11 candidati, doar Crin Antonescu a iesit cu un program in 16 puncte de exercitare a functiei de presedinte. Ceilalti spera sa fie alesi doar din considerente emotional-speculative.

Crin Antonescu isi pune magistratii in cap. Proiect Pl-x 103/2025

Pl-x 103/08.04.2025

Propunere legislativă pentru modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu

Maine, coalitia va depune in Parlament o lege privind. pensiile de serviciu ale magistratilor.

Vom vedea maine, dar se pare ca , din ce spune Crin, legea se va aplica numai viitorilor pensionari magistrati.

Proiectul legii de modificare a legilor privind pensiile magistratilor si ale personalului auxiliar din instante si parchete

PARLAMENTUL ROMÂNIEI 

SENAT                                                             CAMERA DEPUTAȚILOR 

Lege pentru modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu

Art. I - Legea  nr. 282/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal publicată în Monitorul Oficial nr. 950 din 20 octombrie 2023 se modifică după cum urmează:

• Titlul se modifică şi va avea următorul cuprins:

Legea  nr. 282/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu

• ART. IV se modifică și va avea următorul cuprins:

”Începând cu data de 1 ianuarie 2026, prin derogare de la prevederile art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, precum şi personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1) din aceeaşi lege se pot pensiona şi pot beneficia de pensia de serviciu dacă îndeplinesc condiţia de vechime de minimum 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, precum şi condiţia de vârstă de cel puţin 48 de ani. Această vârstă de pensionare creşte conform Anexei nr. 3 din Legea nr. 303/2022, cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege. La calculul acestei vechimi se aplică în mod corespunzător dispoziţiile art. II.”

Art. II - Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1102 din 16 noiembrie 2022 se modifică și se completează după cum urmează:

• La articolul 211 după alineatul 1 se introduce un alineat nou, alin. (1¹) cu următorul cuprins:

”( 1¹)  Atingerea vârstei de 65 ani se realizează prin creşterea vârstei standard de pensionare conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 3.”

• Alineatele (1) și (4) ale art. 211 se modifică și vor avea următorul cuprins:

”(1) Judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, precum şi personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1), cu o vechime de cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, se pot pensiona la împlinirea vârstei standard de pensionare de 65 de ani şi pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 65% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.

”(4) Persoanele care au o vechime de cel puţin 25 de ani numai în funcţiile enumerate la alin. (1) se pot pensiona la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de sistemul public de pensii şi pot beneficia de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupaţie. În acest caz, pensia de serviciu este egală cu 65% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data eliberării din funcţie, raportate la un judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad profesional. De această pensie de serviciu pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcţie din motive neimputabile acestora. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net aferent venitului brut din ultima lună de activitate înainte de data eliberării din funcţie, raportate la un judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad profesional. Prevederile alin. (3) se aplică în mod corespunzător şi persoanelor prevăzute de prezentul alineat.”

• După Anexa nr. 2 se introduce o nouă Anexă, Anexa nr. 3 cu următorul cuprins:

ANEXA nr. 3

Anul pensionării	Vârsta standard la data pensionării	Vechime  în specialitate
2026	48 ani	25 ani
2027	48 și 06 luni	25 ani
2028	49 ani	25 ani
2029	49 ani și 06 luni	25 ani
2030	50 ani	25 ani
2031	51 ani	25 ani
2032	52 ani	25 ani
2033	53 ani	25 ani
2034	54 ani	25 ani
2035	55 ani	25 ani
2036	56 ani	25 ani
2037	57 ani	25 ani
2038	58 ani	25 ani
2039	59 ani	25 ani
2040	60 ani	25 ani
2041	61 ani	25 ani
2042	62 ani	25 ani
2043	63 ani	25 ani
2044	64 ani	25 ani
2045	65 ani	25 ani

Art. III - Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.197 din 14 decembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

    1. La articolul 68^5, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

    "ART. 68^5 - (1) Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea prevăzut la art. 3 alin. (2), personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică prevăzut la art. 3^1, precum şi tehnicienii criminalişti din cadrul parchetelor, cu o vechime de cel puţin 25 de ani în specialitate, pot beneficia de pensie de serviciu la împlinirea vârstei standard de pensionare conform eşalonării prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege, în cuantum de 65% din baza de calcul reprezentată de media salariilor de bază brute lunare realizate, inclusiv sporurile cu caracter permanent, corespunzătoare ultimelor 48 de luni consecutive de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.

    2. La articolul 68^5, alineatul (7) se modifică şi va avea următorul cuprins:

    "(7) Persoanele care îndeplinesc condiţiile de vârstă şi de vechime prevăzute la alin. (1) numai în funcţia de personal auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi parchetelor de pe lângă acestea, de personal de specialitate criminalistică şi de personal care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică, precum şi în cea de tehnician criminalist din cadrul parchetelor beneficiază de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au avut sau au o altă ocupaţie. În acest caz, cuantumul pensiei de serviciu este de 65% din baza de calcul reprezentată de media salariilor de bază brute lunare, inclusiv sporurile cu caracter permanent din ultimele 48 de luni consecutive de activitate, realizate de personalul auxiliar de specialitate aflat în activitate în condiţii identice de funcţie, vechime, grad sau treaptă şi nivel al instanţei ori parchetului sau INEC unde a funcţionat solicitantul înaintea eliberării din funcţia de personal auxiliar de specialitate. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net aferent venitului brut din ultima lună de activitate înainte de data eliberării din funcţie, raportate la personalul auxiliar de specialitate aflat în activitate în condiţii identice de funcţie, vechime, grad sau treaptă şi nivel al instanţei ori parchetului sau INEC."

ART. IV – La articolul 29 alineatul (2) din Legea nr. 361/2023 privind personalul Curţii Constituţionale publicată în Monitorul Oficial  nr. 1095 din 5 decembrie 2023 se modifică și va avea următorul cuprins:

”(2) Magistraţii-asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat acestora, cu o vechime de cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, se pot pensiona la împlinirea vârstei standard de pensionare de 65 de ani şi pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 65% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării. Această vârstă de pensionare creşte conform Anexei nr. 3 din Legea nr. 303/2022, cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. Prevederile art. 211 şi 213 din Legea nr. 303/2022, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv dispoziţiile tranzitorii ale art. II - V din Legea nr. 282/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu se aplică în mod corespunzător în măsura în care nu contravin prevederilor prezentei legi.”

ART. V - În vederea aplicării prevederilor prezentei legi, la propunerea instituțiilor implicate, normele metodologice existente se actualizează.  

ICCJ s-a pronuntat in chestiunea prealabila privind calculul supraimpozitarii pensiilor de serviciu si militare

Dupa Decizia CCR, care a declarat neconstitutional art. 101 din Codul Fiscal de instituire a unui impozit progresiv asupra componentei necontributive a pensiilor de serviciu si militare, a ramas fara obiect solutionarea chestiunii de drept privind modul cum casele de pensii au calculat supraimpozitul. Solutionarea cauzelor in care se reclama calculul gresit al supraimpozitului nu mai are niciun grad de dificultate dupa Decizia CCR. De aceea ICCJ a dat solutia ca rezolvarea chestiunii de drept in cauza este inadmisibila.

Indiferent cum a fost calculat, in baza deciziei CCR, toti cei care au avut retineri din pensie cu titlul de impozit progresiv, peste procentul de 10% din baza de impozitare prevazuta de art. 100 din Codul Fiscal, cu modificarile ulterioare, au dreptul la restituirea, prin lege sau prin hotarare judecatoreasca, a sumelor retinute in plus. 

Nu au drept de actiune cei care s-au pensionat dupa 15 09 2017, asa cum Tribunalul Bucuresti s-a pronuntat in actiunea calificata ca fiind lipsita de interes,  prezentata in topicul anterior.

Un "ciucan" pensionat in anul 2023 a cerut instantei restituirea supraimpozitului retinut de CPS a MAI

 Dosar nr. ###/3/2025

R O M Â N I A TRIBUNALUL BUCUREŞTI SECŢIA A-VIII-A CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE SENTINŢA CIVILĂ Nr. ####/2025 Şedinţa publică de la 02 Aprilie 2025 Completul compus din: Pe rol judecarea cauzei Asigurări sociale privind pe reclamant ##### ###### ######### şi pe pârât #### DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE, având ca obiect pretenții IMPOZIT La apelul nominal făcut în şedinţa publică nu au răspuns părţile Procedura legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că este primul termen de judecată, acţiune scutită de taxă timbru, s-a solicitat soluţionarea cauzei în lipsă, după care: În temeiul art. 119 alin 4 din Regulamentul de Ordine interioară al Instanţelor Judecătoreşti tribunalul dispune lăsarea cauzei la o nouă strigare, la ordine, la sfârşitul intervalului fixat. La apelul repetat al cauzei nu au răspuns părţile Tribunalul ia act că s-a solicitat soluţionarea cauzei în lipsă şi verificându-şi din oficiu competenţa în temeiul art. 131 alin1 C.pr.civ rap. la art. 99 alin 2 din legea ######## pune în discuţia părţilor excepţia necompetenţei materiale a secţiei de litigii de muncă şi asigurări sociale a Tribunalului Bucureşti, excepţie pe care, după deliberări, o apreciază ca nefondată şi o respinge, reţinând că în cauză se solicită restituirea unor sume pretins reţinute incorect din pensia reclamantului, astfel că pricina este una de asigurări sociale iar nu una de contencios administrativ, cum susţine pârâta. Aşa stând lucrurile, tribunalul constată că este competent general, material şi teritorial să soluţioneze prezenta cauză. Tribunalul pune în discuţia părţilor excepţia netimbrării acţiunii, invocată de pârâtă prin întâmpinare, excepţie pe care, după deliberări, o apreciază ca nefondată şi o respinge având în vedere natura cauzei, respectiv una de asigurări sociale, cauzele de acest tip fiind scutite de taxă timbru. Tribunalul pune în discuţia părţilor excepţia lipsei de interes invocată de pârâtă prin întâmpinare şi faţă de actele şi lucrările dosarului reţine cauza spre soluţionarea excepţiei. INSTANŢA Asupra cauzei de faţă : Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. ###/3/2025 la 13.01.2025 reclamantul ##### ###### ######### a solicitat, în contradictoriu cu pârâta #### Sectorială de Pensii a MAI, pronunţarea unei hotărâri prin care să se dispună obligarea pârâtei la restituirea sumelor reţinute cu titlu de impozit progresiv din pensia sa, reţineri efectuate în aplicarea art. 101 C.fiscal, astfel cum acesta a fost modificat prin legea ######## precum şi la plata sumelor reprezentând actualizarea debitului principal cu rata inflaţiei şi cu dobânda legală, de la data reţinerii fiecărei sume şi până la data restituirii efective. ##### că este pensionar militar iar de la data de 1.01.2024 pensia sa a fost supusă unui impozit progresiv, aplicat în baza art. 101 C.fiscal, astfel cum acesta a fost modificat prin legea 282/2023 Că dispoziţiile anterior menţionate au fost declarate neconstituţionale prin Decizia pronunţată la 19.12.2024 de Curtea Constituţională, constatându-se că în aceste condiţii rămân aplicabile dispoziţiile Codului fiscal referitoare la cota de 10% aplicabilă fiecărei surse din fiecare categorie de venit impozabil. ##### că această decizie nu a fost publicată încă în Monitorul Oficial astfel încât acţiunea formulată este este pendinte la data la care ea va fi publicată Anexează înscrisuri. Pârâta a formulat întâmpinare prin care a arătat că reclamantul beneficiază de un drept de pensie plafonat conform dispoziţiilor art. 60 alin 1 din legea ######## astfel încât aplicarea diferitelor cote de impozitare nu a produs niciun efect asupra cuantumului pensiei acestuia A invocat pârâta excepţia necompetentei materiale a Secţiei a VIII-a Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale apreciind că sumele a căror restituire se solicită reprezintă o creanţă fiscală. A invocat şi excepţia netimbrării acţiunii faţă de calitatea de litigiu de contencios administrativ a cauzei de faţă precum şi excepţia lipsei de interes. Pe fond a solicitat respingerea acţiunii ca nefondată. Excepţia necompetenţei materiale a Secţiei a VIII-a CMAS a Tribunalului Bucureşti şi excepţia netimbrării acţiunii au fost soluţionate în sensul respingerii la termenul din 2.04.2025, cu motivarea înscrisă în încheierea de şedinţă de la acea dată. Deliberând asupra excepţiei lipsei de interes invocată de pârâtă tribunalul reţine că Noţiunea de „interes” nu a fost definită în mod expres nici în Codul de procedură civilă din 1865, nici în actuala reglementare. Totuşi, în doctrină şi jurisprudenţă s-a considerat în mod unanim că prin „interes” se înţelege folosul practic, material sau moral, urmărit de cel care a pus în mişcare acţiunea civilă, respectiv oricare dintre formele procedurale ce intră în conţinutul acesteia. S-a subliniat, totodată, că prin instituirea acestei condiţii s-a urmărit evitarea acelor litigii lipsite de orice utilitate pentru parte. Cerinţa existenţei interesului trebuie întrunită nu doar cu prilejul promovării acţiunii, ci pe tot parcursul desfăşurării procesului, până la soluţionarea definitivă a acestuia, ori de câte ori se apelează la una sau alta din formele procedurale care alcătuiesc conţinutul acţiunii – cereri, excepţii, exercitarea căilor de atac, executarea silită. În cauza de faţă, tribunalul reţine că drepturile de pensie ale reclamantului s-au deschis la 31.07.2023, aşa cum rezultă din decizia de pensie #########.09.2023 anexată în copie la fila 10 dosar, fiind stabilit un cuantum brut al pensiei militare de 13.963 lei. Potrivit art. 60 alin 1 din Legea 223/2015: „La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei” Reţinând că pensia netă a reclamantului se determină prin scăderea din cuantumul brut al acesteia a impozitului reţinut, tribunalul observă că urmare a aplicării dispozițiilor art. 60 alin 1 din Legea 223/2015, cuantumul net al pensiei de care beneficiază reclamantul reprezintă aproximativ 60% din cuantumul brut al pensiei astfel că, în mod evident, cuantumul net al pensiei încasate de reclamant nu a fost şi nu este în nici un fel afectat de modalitatea de impozitare a pensiei brute. Drept urmare, reţinând şi faptul că prin decizia ######## Curtea Constituţională a reţinut, în considerentele 110, că „având în vedere cele reținute în cuprinsul prezentei decizii din perspectiva încălcării securității juridice, Curtea constată că, sub aspectul efectelor prezentei decizii, repararea prejudiciului patrimonial cauzat beneficiarilor pensiilor de serviciu aflate în plată se va realiza ex officio, indiferent dacă aceștia au promovat sau nu o acțiune în justiție, începând cu data introducerii impozitului progresiv în fondul activ al legislației, respectiv începând cu data de 1 ianuarie 2024, cu luarea în considerare, potrivit legii, a modificării plafonului neimpozabil prevăzut de art.101 din Codul fiscal” iar reclamantul nu poate obţine niciun folos practic din promovarea acţiunii de faţă, tribunalul urmează a admite excepţia lipsei de interes invocate de pârâtă şi va respinge acţiunea pentru acest motiv. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂŞTE Admite excepţia lipsei de interes Respinge acţiunea privind pe reclamant ##### ###### ######### (CNP #############) domiciliat în Bucureşti, #### ####### ####### ### #, ### ###, ### #, etj. 5, apt. 21, sect. 6 şi pe pârât #### DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE cu sediul în Bucureşti, #### ###### ######### ### #, sect. 4 ca lipsită de interes Cu apel în 30 zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusă la Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei conform art. 402 C.pr.civ, astăzi, 2.04.2025 Preşedinte,

Romanii nu sunt atat de antieuropeni in comparatie cu multi dintre rezervistii care comenteaza pe acest blog

 Agerpres scrie, astazi!

Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri, 28% dintre români ar vota cu liderul AUR, George Simion, 26% l-ar alege pe Crin Antonescu, susținut de PSD, PNL și UDMR, iar 23% l-ar prefera pe candidatul independent Nicușor Dan, conform unui sondaj național Flashdata.

Pe următoarele locuri în opțiunile electoratului s-ar situa: 

-candidatul independent Victor Ponta (9%), 

-lidera USR, Elena Lasconi (6%),

 -candidata PUSL, Lavinia Șandru (4,6%),

 -candidatul independent Daniel Funeriu (1,5%), 

-candidatul PNCR, Cristian Terheș (0,5%), 

-candidatul PLAN, Silviu Predoiu (0,2%), 

-candidatul independent Sebastian Popescu (0,1%).

Mai multe informatii cititi Agerpres

Problemele cu care se confrunta principalii 4 candidati... in prima saptamana de campanie

Sunt luati in vizor cei 4 barbati, Antonescu, Simion, Nicusor si Ponta, in ordinea sanselor de a ajunge in turul 2.

solid news.ro

Autor: Cozmin Gușă

Am intrat în prima săptămână de campanie oficială. V-am prezentat, zilele trecute, clasamentul credibil, reieșit din cercetările mai multor sondaje de opinie convergente, cu scenariile aferente. Azi mă opresc asupra unor probleme insurmontabile ale fiecăruia dintre primii patru candidați. Realizez, însă, doar un sumar concis, deci incomplet, dar poate fi suficient ca să vă ofer o perspectivă asupra derulării campaniei electorale.

În ordinea inversă a clasamentului, Victor Ponta. El are problema clară a lipsei rețelei de partid, ce i-ar asigura mobilizare sigură pentru vot, dar și reprezentanți în secțiile de votare. O să spuneți că așa a avut și Georgescu parte în campania trecută, însă cazul lui Ponta nu seamănă cu cel al lui Georgescu, la care mobilizarea a fost naturală, un val. El era „Mesia” cel nou venit să ne dea țara înapoi, iar în secțiile de votare, să știți că liberalii, cei care i-au motorizat financiar și campania electorală lui Georgescu, au avut sarcina de pază în multe județe, după cum, în final, s-a și văzut. La Victor Ponta, în schimb, PSD-ul pe care el se bazează, va da instrucțiuni clare de mobilizare pentru Crin Antonescu. Așadar, intrarea lui Victor Ponta în turul 2 depinde, astfel, de factorul Călin Georgescu, v-am explicat zilele trecute și nu mai revin acum.

Nicușor Dan n-are mesaj și nici credibilitate de prezidențiabil.  Încearcă să compenseze, însă, prin cheltuieli exorbitante în țară, dar mai ales în diaspora. Sute de orașe din Occidentul Colectiv sunt circulate de mașini cu panourile lui Nicușor, în română, dar și în limba țării gazdă, respectiv, mai mult de 50 de aeroporturi, folosite de către diaspora noastră, au panouri electorale cu Nicușor Dan, la plecări și la sosiri, menite să zgândăre orgoliul românilor noștri plecați. La cel mai sumar calcul pentru ambele operațiuni rezultă un total de cheltuieli de minimum 4-5 milioane de euro, bani pe care Nicușor Dan refuză să spună de unde anume i-a primit. Asta va genera un scandal în timpul campaniei, iar acest scandal venind la pachet cu eticheta de „sorosistul campaniei”, îi vor bloca lui Nicușor creșterea și îl vor ține în buza lui 20%, asta în cazul fericit pentru el. Astfel, el are șanse de tur 2, doar dacă se prăbușește Simion, și Ponta nu beneficiază de votul suveranist.

George Simion rămâne cu problema absenței lui Călin Georgescu din susținerea campaniei sale. Asta i-ar fi asigurat nu doar voturi în plus, dar și aparența de profesionalism politic cu care Georgescu a reușit să defileze în campania din 2024. Nereușind să evolueze cu această aparență de profesionalism prin împrumutul de la Georgescu, e limpede că George Simion va apela la populism și va juca cât poate de mult cartea victimizării. În acest fel, el e sigur că va deveni candidatul periferiei, iar asta îi va fi suficient ca să se califice în turul 2, dar, atenție, doar cu condiția ca Georgescu să nu se întoarcă contra lui. Însă, tot asta îi va fi net insuficient ca să învingă în finala previzibilă cu Antonescu sau în cea doar teoretică cu Ponta. Șansa lui Simion ar fi așadar doar o finală cu Nicușor Dan, la fel de improbabilă la rândul ei.

Crin Antonescu are avantajul organizatoric de a avea susținerea partidelor ce guvernează, dar acest avantaj este în realitate cuantificat ca un dezavantaj electoral pentru candidatul Antonescu, iar cu cât mai multe mitinguri și întâlniri cu activele de partid îi va organiza echipa sa de campanie, ce apare flască și demotivată, cu atât acest dezavantaj va spori prin amorsarea oprobriului public. În plus, dacă nu apare rapid o sinergie în colaborarea structurilor pesedisto-liberalo-udemeriste, nu se va putea fructifica nici măcar avantajul organizatoric, iar creșterea înregistrată în ultimele săptămâni în dreptul lui Crin se va bloca. Șansa lui Antonescu este să ajungă în turul 2 cu Simion sau Nicușor, pe care îi va bate destul de ușor. Meciul este însă mult mai greu dacă se va intra în scenariul, doar teoretic azi, al finalei Antonescu-Ponta, ce depinde, așa cum vă spuneam, de jocul statului subteran în cazul Călin Georgescu.

Marea problemă a campaniei de prezidențiale din 2025 este, din nou, lipsa dezbaterii programelor electorale, politice, prezidențiale, între principalii patru candidați. Antonescu și Ponta par că ar vrea dezbatere, dar nu li se oferă cadrul, iar Simion și Nicușor e limpede că fug de dezbateri ca dracul de tămâie. Una sau două dezbateri finale cu toți cei 11 candidați ar fi ceva cvasi-inutil în ultima săptămână de campanie, doar prilej de spectacol ieftin, cu multă chiloțăreală la pachet.

Veniră 20 000 de olteni in Bănie.... să pună președinte de Românie!

-LOV: : Ponta e suveranist cum sunt eu soroșistă, Nicușor Dan, zeul crivățului din calorifer

-Senatorul udemerist, Antal, s-a adresat mulțimii cu... "frați olteni"!

Inceput de campanie electorala in Banatul de Munte

Marian Neacsu:Crin, nici nu stii cât de mare poti sa fii!

Ciolacu: Am ales un trimis special din randul Diasporei; Diaspora poate sa voteze pe cine vrea, dar sa vorbeasca si ea,  impreuna cu noi, vocea Romaniei.

 

Ponta, promisiuni de campanie electorala pentru militari

Cateva observatii la cele afirmate de Victor Ponta:

-Legea 223/2015 a fost eleborata, timp de 2 ani, sub ministeriatul lui Mircea Dusa, decedat in anul 2022. 

-Guvernul Ponta a trimis proiectul in Parlament, fara dispozitii de recalculare pentru pensiile in plata, asa cum furasera startul si cativa parlamentari indrumati de domnul Mircea Dogaru, presedinte SCMD. Nu este intamplator ca Victor Ponta a preluat acum mesajul SCMD.

-Legea nr. 223/2015 nu mai poate fi reluata in forma din 2015, fara a fi abdatata, asa cum corect afirmase si domnukl Ponta intr-o interventie anterioara acestui mesaj. Nu mai poate fi eliminata corelarea cuantumului net al pensiei militare cu venitul net din baza de calcul, respectiv plafonarea la 58,5%, variabila functie de politica fiscala.

-Singura modificare obligatorie care s-ar impune actualei legi este reintroducerea actualizarii pensiilor militare, pentru diminuarea inegalitatilor create de cele trei ordonante mentionate si de domnul Ponta.

-De asemenea, s-ar impune, pentru corelare cu celelalte pensii de serviciu, calculul contributiv al pensiei militare dupa ce beneficiarii au implinit varsta standard de pensionare potrivit L 223/2015 cu modificarile si completarile ulterioare, cu pastrarea cuantumului mai avantajos, respectiv cel contributiv sau cel procentual din baza de calcul. S-ar elimina stigmatizarea intalnita des in opinia publica, potrivit careia pensiile militare nu sunt calculate si contributiv.

Intentii bune are domnul Ponta, dar nu le poate aplica din cauza ca ar avea un Parlament ostil. Tot la mana premierului Ciolacu ar ramane!

Din invataturile lui Grindeanu catre pesedisti:

"Noi am făcut USL ca PSD să dea prim-ministru şi PNL să dea preşedintele. Între timp, un domn care candidează şi el acum la Preşedinţie, s-a răzgândit şi a zis 'sunt prim-ministru, dar vreau să fiu şi preşedinte'. (...)

Orice vot care merge spre Victor Ponta merge, de fapt, spre Nicuşor Dan. Dacă vreţi să-l faceţi pe Nicuşor Dan preşedinte, atunci irosiţi-vă votul şi daţi-l către Victor Ponta, care n-are nicio şansă să ajungă preşedinte", a transmis Sorin Grindeanu.