Un produs Blogger.

31 oct. 2025

CCR a inventat o falsă discriminare a viitorilor pensionari militari prin Plx 540/2024, dar i-a lăsat in discriminare pe toți cei pensionați inainte de anul 2024.

16 comments

 








Tocmai decizia nr. 126/2025, negândită juridic si literar, a CCR, ii discriminează și  pe viitorii pensionari militari față de majorările ulterioare ale soldelor de grad și de funcție ale activilor. Rămân și ei cu pensiile stabilite neactualizate, la fel ca și cei pensionați până la data intrării in vigoare a legii.

CCR nu a putut să inteleagă că și pensiile militare care se vor stabili după momentul intrării in vigoare a Plx nr. 540/2024 vor fi și ele pensii militare in plată la datele la  care se vor majora soldele de grad și de funcție ale personalului militar in activitate, date la care și ele ar fi fost actualizate.

Textul din legea declarată greșit neconstituțională, in ansamblul său, era următorul: 

" Art.59 ^ 1- Cuantumul pensiilor militare de stat aflate în plată se actualizează ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului profesional şi/sau solda de funcție/salariul de funcție al militarilor, polițiştilor şi funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare"

CCR a interpretat greșit sintagma " aflate in plată" ca și când ar fi fost scris "pensii militare aflate in plată la data intrării in vigoare a legii". Or, actualizarea pensiilor militare aflate in plată la data intării in vigoare a legii era reglementată in art. II alin,  (1)  din Plx nr. 540/2024. 

Iată interpretările greșite pe care le-au făcut onorabilii constituționali in Decizia nr. 125/2025, greșeli pe care nu le-ar face nici un judecător de la cea mai izolată Judecătorie din țară.

"62. În continuare, Curtea reține o altă încălcare a art.16 alin.(1) din Constituție dintr-o altă perspectivă, necriticată de autorul obiecției de neconstituționalitate, dar care poate fi reținută. Jurisprudența Curții Constituţionale stabileşte că odată constatată neconstituţionalitatea unei prevederi legale, instanța constituţională are competenţa de a se raporta şi la un alt text de referință aflat în legătură directă cu problema de drept constituţional analizată (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr.447 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.674 din 1 noiembrie 2013, sau Decizia nr.221 din 2 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.594 din 7 iulie 2020, paragraful 56). În prezenta cauză, nu este vorba de un text de referință diferit, este acelaşi text [art.16 alin.(1)], dar cu o altă perspectivă de neconstituționalitate asupra textului analizat, complementară criticii. 

63. Textul reglementează actualizarea pensiei miliare aflate în plată ori de cât ori se majorează solda/salariul personalului aflat în funcţie. Prin urmare, pensiile militare care vor fi obținute după intrarea în vigoare a acestei legi vor fi indexate cu rata medie anuală a inflaţiei, ceea ce generează o discrepanță între modul de actualizare a pensiei militare în funcție de data ieşirii la pensie, în sensul că cei deja pensionați vor beneficia de o permanentă racordare la soldele/salariile celor în funcție, iar cei ce se vor pensiona nu vor beneficia de acest sistem. Or, legiuitorul trebuie să asigure unitatea sistemului de pensii militare şi nu să creeze vulnerabilități din perspectiva egalității în drepturi în cadrul sistemului. În loc să îmbine indexarea cu actualizarea pensiei, legea creează două regimuri juridice distincte de echilibrare a pensiilor militare în raport cu fluctuațiile monetare, pe unele supunându-le indexării, iar pe altele actualizării. Nu este vorba doar de o diferență semantică între cei doi termeni, ci de regimuri juridice asociate acestora, care conduc la valorificarea în condiții  mai favorabile sau mai puțin favorabile a însuşi dreptului la pensie, fără a exista o justificare obiectivă şi rațională în acest sens. Evident, mecanismul de echilibrare mai puțin favorabil va determina o discriminare a persoanelor beneficiare ale acestuia cu consecința încălcării egalității în drepturi. Ca atare, art.I [cu referire la art.591] din lege încalcă art.16 alin.(1) din Constituție. 

64. Prin urmare, având în vedere cele expuse, Curtea constată că art. 16 alin.(1) din Constituție este nesocotit dintr-o dublă perspectivă: (a) prin exceptarea de la măsura actualizării a pensiilor militare a căror beneficiari exercită numite funcţii publice art.I [cu referire la art.593] din lege; (b) prin reglementarea a două sisteme de echilibrare a pensiilor militare, cu regimuri juridice diferite, în funcție de data intrării în vigoare a legii criticate - art.I [cu referire la art.591] din lege. 

65. Tinând seama de legătura intrinsecă şi indisolubilă a dispozițiilor art.I [cu referire la art.592] şi ale art.II din lege cu textele constatate ca fiind neconstituţionale, Curtea constată şi neconstituționalitatea acestora. 

66. Având în vedere că întregul conținut normativ al legii analizate este neconstituţional, Curtea constată că legea, în ansamblul său, este neconstituţională în raport cu art.16 alin.(1) din Constituție." 

CCR ar trebui să recunoască greșeala de interpretare a sintagmei "pensii militare in plată" și să dea o Erata in care să dispună că numai art. 59 ^ 3, cel cu exceptarea demnitarilor, este neconstituțional și nu intreaga lege, in ansamblul său. 

CCR a lăsat aproape 200 000 de militari pensionari in discriminarere, fără posibilitatea de a imbina indexările cu actualizările, pentru a menține puterea de cumpărare a cuantumului pensiei militare de la data deschiderii dreptului de pensie. Așa, in sutuația creată de CCR, continuă inegalitățiile din siatemul pensiilor militare, astfel incât prin neactualizare, după OUG nr. 59/2017, pe care CCR a refuzat de mii de ori s-o declare neconstituțională, astfel că pensiile multor zeci de mii de pensionari care și-au deschis drepturile inainte de OUG 59/2017 ar fi mai mari dacă s-ar calcula după legea din sistemul public. Să ințelegem că scopul OUG nr. 59/2017 a fost de a face pensiile militare mai mici decât daca ar fi calculate in sistemul public?

Potrivit legii, indexările și actualizările nu se insumau, ci se regularizau după principiul rămânerii in plată a cuantului mai avantajos, cel indexat sau cel actualizat..

In consecință, la reexaminarea obligatorie a Plx nr. 540/2024, conf art. 147 alin(2) din Constituție, Parlamentul nu ar trebui să facă nimic in plus decât să elimine art. 59 ^ 3, cel cu demnitarii, din textul care va merge la promulgare. 

Pentru orice eventualitate, ar trebui să păstreze redactarea art. 59 ^ 1 in forma adoptată de Camera Deputaților, fără intervențiile necalificate ale unor reprezentanți ai asociațiilor de rezerviști.

Să vedem cine mai ridică vreo obiecție de neconstituționalitate








16 comentarii:

ManX spunea...

Sintagma ”aflate în plată” este total inutilă față de scopul reglementării și de normele de tehnică legislativă. Evident că vorbind despre ”pensii” vorbim despre pensii aflate în plată - acum sau oricând , la orice moment viitor. Deci este corectă aprecierea CCR că forma actuală ar fi restrictivă și aplicabilă DOAR celor ce dețin pensii aflate în plată (în prezent) nu și celor viitori. Noi știm la ce vrem să ne referim, dar limba română nu ne ajută cu această exprimare.

Randoom spunea...

Mi se pare chiar comic ca uni inca mai cred ca din cauza ca proiectul nu a fost bun nu s-a aplicat.De fapt,nu s-a aplicat pentru ca suntem condusi de niste tradatori de tara care vor sa fure armata non stop. Banii pentru mariri s-au dus la clona csa din ligile de amatori la fotbal. Din 2017 nu se mai actualizeaa pensile militare,in 2017 s-a infiintat abominatia aia de clona csa. Coincidenta? Nu cred.

Claudiu Marin spunea...

@ManX
Interpretarea pe care o accepți și d-ta, dând dreptate judecătorilor CCR, ar fi corectă dacă in textul de lege se folosea sintagma "pensii militare aflate in plată la momentul intrării in vigoare a noii legi". Or, in lipsa acestei limitări in timp, actualizarea se aplică tuturor pensiilor militare aflate in plată la momentul intrării in vigoare a noii legi căt și pensiilor militare in plată viitoare.
Este adevărat că, pentru cei neobișnuiți cu semantica limbii române, era mai bine dacă se folosea expresia pensiile militare se actualizează, așa cum s-a redactat in prima Cameră, fără intervenția unor asociații de rezerviști.
Actualizarea pensiilor militare in plată se folosește pentru a o deosebi de actualizarea la momentul stabilirii dreptului de pensie, reglementată de art. 28 din Legea nr. 223/2015.

Leo spunea...

Ar trebui văzute și punctele de vedere ale parlamentului , al guvernului și al lui renate.

Claudiu Marin spunea...

@Leo
Lasă punctele de vedere ale Parlamentului și Guvernului! Renate nici nu a ridicat obiecțiunea inventată de CCR, pentru că ea nu a identificat discriminarea viitorilor pensionari militari.
D-ta când citești textul adoptat de Parlament, ințelegi că pensiile viitorilor pensionari militari ar fi râmas neactualizate? Nu inteșlegi că si viitoarele pensii militare vor fi tot pensii in plată?

Mosmartin16@gmail.com spunea...

231 MILIOANE DE EURO PIERDUTE DE ROMÂNIA !

Pe 28 noiembrie este termenul de evaluare a stadiului de îndeplinire - de către România - a reformei pensiilor speciale ( jalonul 215 ) ! Obiectivul Comisiei Europene a fost și este cel al reducerii cheltuielilor cu pensiile speciale. Legea nr.282 / 2023, lege care vizează toate pensiile de serviciu, cunoscute generic drept speciale ( magistrați, diplomați, militari, polițiști, aviatori, angajați ai Curții de Conturi, funcționari parlamentari, etc ) a introdus impozitarea progresivă, urmărindu-se astfel, reducerea cheltuielilor cu aceste categorii de pensii de serviciu. Ulterior, Curtea Constituțională a declarat art.XVIII din lege ca fiind neconstituțional și implicit, nu s-a mai aplicat impozitarea progresivă.

Despre ce reduceri de cheltuieli mai poate fi vorba la termenul limită din 28 noiembrie ??! Aceasta în condițiile în care :

a) chiar dacă s-ar adopta o reglementare pentru viitor și care să vizeze exclusiv pensiile magistraților, aceasta ar avea efect de diminuare a cuantumului net peste...ani de zile, nicidecum "de mâine" ( n.n.- în decizia Curții prin care procedura a oprit proiectul lui Bolojan se avea în vedere o perioadă de după 10 ani, iar acum se vehiculează...15 !! ) !

b) o reglementare adoptată numai pentru magistrați - chiar dacă s-ar aplica "de mâine" - ar duce la o diminuare a cheltuielilor cu pensiile de serviciu din jalonul 215 ...nesemnificativă, prin raportare la cheltuielile cu toate pensiile de serviciu !

c) o astfel de reglementare, având ca țintă exclusiv pensiile de serviciu ale magistraților, ar conduce "cu brio" la declararea sa drept neconstituțională prin prisma "intangibilității" celorlalte pensii de serviciu !

Concluzii :

1) Până pe 28 = circ la posturi TV și "săbii" între politicieni !
2) Pe 28...cele 231 milioane de euro vor fi confirmate drept...pierdute !

Gând bun, oameni buni !

Mosmartin16@gmail.com spunea...

Scuze, litera a) - unde se menționa de cei 10 ani - se referă la vârstă, nu la cuantumul de 70%.

Mosmartin16@gmail.com spunea...

Varianta corectă, cu erată !😅 Așadar :

231 MILIOANE DE EURO PIERDUTE DE ROMÂNIA !

Pe 28 noiembrie este termenul de evaluare a stadiului de îndeplinire - de către România - a reformei pensiilor speciale ( jalonul 215 ) ! Obiectivul Comisiei Europene a fost și este cel al reducerii cheltuielilor cu pensiile speciale. Legea nr.282 / 2023, lege care vizează toate pensiile de serviciu, cunoscute generic drept speciale ( magistrați, diplomați, militari, polițiști, aviatori, angajați ai Curții de Conturi, funcționari parlamentari, etc ) a introdus impozitarea progresivă, urmărindu-se astfel, reducerea cheltuielilor cu aceste categorii de pensii de serviciu. Ulterior, Curtea Constituțională a declarat art.XVIII din lege ca fiind neconstituțional și implicit, nu s-a mai aplicat impozitarea progresivă.

Despre ce reduceri de cheltuieli mai poate fi vorba la termenul limită din 28 noiembrie ??! Aceasta în condițiile în care :

a) o reglementare adoptată numai pentru magistrați - chiar dacă s-ar aplica "de mâine" - ar duce la o diminuare a cheltuielilor cu pensiile de serviciu din jalonul 215 ...nesemnificativă, prin raportare la cheltuielile cu toate pensiile de serviciu !

b) o astfel de reglementare, având ca țintă exclusiv pensiile de serviciu ale magistraților, ar conduce "cu brio" la declararea sa drept neconstituțională prin prisma "intangibilității" celorlalte pensii de serviciu !

Concluzii :

1) Până pe 28 = circ la posturi TV și "săbii" între politicieni !
2) Pe 28...cele 231 milioane de euro vor fi confirmate drept...pierdute !

Gând bun, oameni buni !

Florin Stoica spunea...

Bună ziua. Și în opinia mea, consider că ccr a interpretat eronat prevederile art. 59^1 din plx nr. 540/2024, cu referire la sintagma “pensiile militare aflate în plată “, care se referă în fapt la toate pensiile militare, prezente și viitoare, nefiind menționat in textul legii un orizont de timp care să aibă în vedere mecanismul actualizării doar pentru pensiile militare aflate în plată la un moment dat. Este adevărat că forma veche a Legii nr. 223/2015 nu cuprindea sintagma “aflate în plată” atât la prevederile referitoare la actualizarea pensiilor militare, cât și la cele referitoare la indexarea cu rata medie anuală a inflației. După modificările ulterioare ale legii s-a introdus această sintagmă la art. 59 alin. (1), din care redau o parte: “Pensiile militare aflate în plată la data de 31 decembrie a anului anterior, se indexează din oficiu, începând cu 1 ianuarie a anului în curs….., deci în cazul acestei prevederi rezultă în mod evident care dintre pensiile militare se indexează. În ceea ce privește încălcarea de către legea declarată neconstituțională a principiului egalității prevăzut la art. 16 alin. (1) din Constituție, în sensul că după intrarea în vigoare, legea va prevede două mecanisme de echilibrare a pensiilor militare, unul de actualizare a pensiilor militare pentru actualii beneficiari iar celălalt de indexare a pensiilor militare viitoare cu rata medie anuală a inflației, chiar dacă actul normativ nu conține astfel de prevederi, fiind creată astfel o discriminare în opinia ccr, menționez că în cazul magistraților există două sisteme de echilibrare a pensiilor judecătorilor și procurorilor începând cu 01.01.2024. Astfel, prin art. I pct. 5 din Legea nr. 282/2023 s-a modificat art. 213 alin. (2) din Legea 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, care prevede în prezent că pensiile de serviciu, de invaliditate și de urmaș se indexează anual cu rata medie anuală a inflației. Potrivit art. V din Legea nr. 282/2023, prin derogare de la prevederile art. 213 alin. (2) din Legea nr. 303/2022, pentru persoanele care au decizii de pensionare, îndeplinesc condițiile de pensionare sau sunt în funcție la data de 1 ianuarie 2024, pensiile de serviciu, de invaliditate și de urmaș se actualizează procentual ori de câte ori se majorează indemnizațiile brute lunare ale judecătorilor și procurorilor în activitate, în condiții similare de funcție, grad profesional și vechime. Deci unii dintre magistrați vor beneficia de actualizarea pensiilor iar cei care au intrat în sistem după data de 1 ianuarie 2024 vor beneficia doar de indexarea anuală a pensiilor cu rata medie a inflației. In concluzie, in cazul plx nr. 54/2024 singura problemă de neconstituționalitate era art. 59^3 care suspenda actualizarea pensiilor militare pe perioada exercitării funcției de demnitate publică, introdus în mod intenționat de politicienii implicați în proiectul de lege. Și să ne aducem aminte că jalonul din PNRR referitor la pensiile speciale a fost introdus de usr cu largul concurs al fostului premier pnl câțu. Cei din comisia europeană și din Parlamentul European au și ei pensii speciale la care contribuie cetățenii tuturor statelor membre UE.

Leo spunea...

@Claudiu , mă așteptam să spui ,
- “Lasă punctele de vedere că nu ele ard acum .....“
“Spune“ multe și punctele de vedere , deoarece ele indică INENȚIA (premeditarea) celui care le-a formulat.
Pensiile militare viitoare , sunt actualizate prin ele însele , fiecare la data la care a fost stabilită.
Cu VARȘOVIȘTII ARDE , căci ei dispar biologic cu cea mai mare rată.
Nu arde cu viitorii pensionari , în plus beneficiari și ai OUG 26/2024 , creată anume de JIANU pt. el și gașca MAFIOTĂ.
Acum , nu știu , s-au depus sau nu la dosarul CCR ?

Claudiu Marin spunea...

@Florin Stoica
Foarte mulți rererviști intâmpină greutăți in a ințelege că un pensionar militar din anii 2025, 2026, deci ulterior intrării in vigoare a Plx 540/2024, dacă nu ar fi fost mătrășită de-a-n boulea de CCR, este și el pensionar in plată in anii următori si ar fi fost actualizat dacă după anul 2026 s-ar fi majorat solde de grad și funcție pentru activi.
Altfel spus, o pensie militară stabilită in anul 2025 este pensie militară in plată in toți anii ulteriori, până când pensionarul moare, și ar fi beneficiat de actualizarea reglementată de Plx 540/2024, in forma adoptată de Parlament in oct. 2024.
Deci, unde este discriminarea viitorilor pensionari militari?
Ați auzit vreun propagandist al Forumului Structurilor Asociative subliniind aceasta enormitate a CCR, pentru a solicita Parlamentului reexaminarea de urgență, conform art. 147 din Constituție, a Plx 540/2024.
Nu ati auzit pentru că raționamentul din acest topic este greu și pentru ei.


Caramffil spunea...

Caz concret actualizare 2024 360 ron, indexare 2025 610 ron, cînd altă actualizare sa depaseasca indexarea..... pensie inghetata f multi ani..

A

Caramffil spunea...

Claudiule, si eu sunt pensionar militar, dar in ce țară din UE sau NATO pensia militara e egala sau mai mare ca solda neta din baza de calcul (+ SD, OSKAR ) ,?.???.?.
Unde in Lume pensia militara este egala cu solda unui activ, asa cum vreti voi ??????
Unde se mai iese la pensie la 42, 48 de ani din armată ??????.

Claudiu Marin spunea...

@Caranfill
Continui să faci comentarii inadecvate.
N-am inteles ce fel de actualizare a fost in anul 2024.
Nu te ingrijora că și pensiile militare vor fi aduse la 70-80% din ultima soldă lunară netă.

valy spunea...

Nu prea înțeleg cum se poate aduce pensia celui ieșit din sistem în octombrie 2008 cu salariul net de 2553 de lei și cât va fi pensia acum adusă la 70-80% din ultima soldă lunară netă.
Cât va fi PENSIA la momentul actual.
CRED CĂ PENSIA VA FI MAI MARE PE CALCUL CONTRIBUTIV.

Florin Stoica spunea...

Dl Claudiu Marin am văzut recent publicată de ziua Armatei Române pe un grup de militari pe Facebook, o scrisoare deschisă a LADPM adresată președintelui României, care să sprijine în calitate de mediator în fața guvernului, parlamentului, dar și a societății civile, solicitările legitime ale rezerviștilor militari privind actualizarea pensiilor militare și au solicitat reanalizarea și punerea în acord a plx nr. 540/2024 cu Decizia ccr nr. 126/2025. În scrisoare au solicitat luarea unor măsuri în sensul celor de mai sus, respectiv guvernul și parlamentul să procedeze la inițierea procedurilor de reexaminare a proiectului de lege, deputații și senatorii să susțină prin vot acest demers iar Avocatul Poporului să solicite parlamentului punerea în aplicare a prevederilor art. 147 din Constituție. Cred că la ultima întâlnire între reprezentanții asociațiilor de rezerviști și cei ai MApN care a durat circa jumătate de oră s-a atins și subiectul actualizării pensiilor militare dar fără promisiuni sau acordarea vreunui sprijin. Nu știu dacă reprezentanții rezerviștilor au venit și cu argumente juridice privind posibilitatea reexaminării plx nr. 540/2024 pentru că nu au fost declarații publice în acest sens, doar bachide ar fi menționat că trebuie decizie politică și ca nu sunt bani pentru actualizarea pensiilor militare. Am menționat într-un topic anterior pe baza unor informații publicate în 6 octombrie pe site-ul monitorul apărării.ro că din cele 42,8 miliarde lei aprobate în bugetul pe anul 2025 MApN cheltuise pe primele 9 luni doar 23,1 miliarde lei și că din diferența de 19,7 miliarde lei ar fi fost suficiente circa 2 miliarde lei pentru actualizarea pensiilor pentru 86.660 rezerviști aflați în evidența Casei de pensii sectoriale, dar acest aspect trebuie extins la toate instituțiile de forță. Este adevărat că în celelalte armate NATO pensiile militare nu sunt egale sau mai mari pensiile decât soldele/salariile militarilor în activitate. Însă în celelalte state nu vedem manifestații sau nemulțumiri ale rezerviștilor privind scăderea puterii de cumpărare a pensiilor militare, neacordarea indexărilor în caz de inflație sau acordarea unor indexări care nu acoperă integral puterea de cumpărare pierdută prin inflație. România este totuși mult în urma țărilor dezvoltate ale ue în ceea ce privește dezvoltarea economică și nivelul de trai al populației iar acest mecanism de actualizare al pensiilor/salariilor trebuie aplicat periodic când există creștere economică sustenabilă. Dacă politicile ue prevăd o piață economică unitară cu prețuri ale bunurilor de consum și serviciilor pe cât posibil similare, este nevoie și de venituri apropiate ale cetățenilor din toate statele membre, diferența fiind făcută de nivelul de dezvoltare ale fiecărei țări în parte. Într-un topic anterior s-au făcut calcule matematice privind pierderea puterii de cumpărare a pensiilor militare neactualizate în raport cu inflația, rezultând că pierderea ar fi de 16 sau 25%, în opinia colegilor care au prezentat puncte de vedere. Dacă ar fi așa nu cred că majoritatea rezerviștilor cu pensiile militare înghețate ar fi fost foarte nemulțumiți, cum este situația de fapt, ceea ce ne duce la concluzia că și în anii în care s-a acordat indexarea, aceasta nu a acoperit pierderea puterii de cumpărare din inflație.