Familia Iohannis are, încă din anul 2003, dosar penal pentru casele „mostenite” în Sibiu

Pagini uitate.
Reluare din data de 15 11 2015 şi 22 02 2017.


Pe site-ul Comisarul.com a fost publicat,vineri 13 nov. a.c. Rechitoriul Parchetului de pe lânga Curtea de Apel Alba Iulia prin care, MUNTEANU LIVIU, secretarul Primariei Porumbacul de Jos, judetul Sibiu, este trimis in judecata pentru infractiunea de fals.

In finalul Rechizitoriului, faptele celor care au uzat de falsul secretarului de primarie sunt disjunse si trimise spre cercetare la Parchetul de pe lânga Judecatoria Sibiu.

„ Disjungerea cauzei în ceea ce-i priveşte pe numiţii Mărginean Romul,LAZURCA GEORGETA, JOHANNIS CARMEN, JOHANNIS KLAUS... şi trimiterea ei la Parchetul de pe lîngă Judecătoria Sibiu PENTRU EFECTUAREA CERCETĂRILOR PENALE necesare soluţionării cauzei sub aspectul SĂVÎRŞIRII INFRACŢIUNILOR prevăzute de art 260, rap la art 289 şi 291 C. pen”

Intrebarea cheie este cum s-a solutionat acel dosar?  Prin solutia definitiva data de Curtea de Apel Brasov, potrivit careia familia Iohannis a pierdut proprietatea atât a partii mostenite ilegal cât si a partii cumparate de la alt comostenitor ilegal al doamnei Carmen Iohannis, dosarul poate fi repus in termen pentru reluarea cercetarilor penale. 

Isi da domnul Iohannis demisia pentru ca si dânsul sa poata fi cercetat penal, alaturi de sotia sa, de Parchetul Sibiu. 

Asa... ca sa nu para ipocrita solicitarea publica a dânsului de demisie pentru Ponta.

Solutia irevocabila data de Curtea de Apel Brasov 12.11.2015

Ora estimata: 09:00 Complet: C3R civil Tip solutie: Menţine hotărârea atacata Solutia pe scurt: Admite excepţia tardivităţii motivelor de recurs depuse la termenul din 03.09.2015, excepţie invocată de intimatul pârât Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, prin Direcţia Regională a Finanţelor Publice Braşov, prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Braşov şi în consecinţă: Constată nule motivele de recurs formulate de recurenţii pârâţi Lazurca Georgeta, Johannis Carmen Georgeta si Johannis Klaus Werner prin memoriul de recurs din 03.09.2015 împotriva deciziei civile nr. 235/16.05.2014 pronunţată de Tribunalul Braşov. Admite cererea de anulare a recursului declarat de recurentul pârât Statul Român prin Municipiul Sibiu, prin Primar, pentru lipsa dovezii mandatului de reprezentare a Statului Român, cerere formulată de intimatul pârât Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, prin Direcţia Regională a Finanţelor Publice Braşov, prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Braşov şi în consecinţă: Anulează recursul formulat şi precizat de recurentul pârât Statul Român prin Municipiul Sibiu, prin Primar împotriva deciziei civile nr. 235/16.05.2014 pronunţată de Tribunalul Braşov. Respinge recursul formulat de recurenţii pârâţi Lazurca Georgeta, Johannis Carmen Georgeta si Johannis Klaus Werner împotriva deciziei civile nr. 235/16.05.2014 a Tribunalului Braşov, pe care o menţine. Respinge cererea de acordare cheltuieli de judecată în recurs, formulată de intimaţii reclamanţi Antonescu Elisabeta, Oargă Ioan, Oargă Steluţa Ancuţa, Oargă Ioan Adrian. Irevocabilă. Pronunţată în şedinţă publică azi, 12.11.2015. Document: Hotarâre  655/2015  12.11.2015

Abia a subcombat CCMRR-ul lui Leş, că se naşte grupul de lucru Ciucă

Truda ccmrr-ului a fost folosită de structurile juridico- finanţiste din minister care, prin deputatul Leş, fost ministru al Apărării, au introdus la Senat un Proiect de lege şmecheresc, aşa cum am scris AICI. 

Se pare că grupul de lucru va începe activitatea săptămâna viitoare, cum rezultă din comunicatul de mai jos, şi va avea  cam aceeaşi componenţă din mediul asociativ al rezerviştilor şi acelaşi obiectiv: amânarea actualizării pensiilor militare prin anul 2024.

Propun grupului de lucru o lege a pensiilor militare simplă, în câteva articole, în principiile în care este reglementată şi pensia de serviciu pentru magistraţi în cuprinsul Statutului Judecătorilor şi Procurorilor. 

O variantă a unei asemenea reglementări am prezentat-o aici.

Ei au participat la întâlnirea cu ministrul Ciucă

18.11.2019

Întrevederea ministrului apărării naționale cu reprezentanții mediului asociativ

Ministrul apărării naționale, Nicolae-Ionel Ciucă, a avut, luni, 18 noiembrie, o întrevedere cu Forumul structurilor asociative ale cadrelor militare în rezervă și retragere din Sistemul Național de Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională. Subiectul principal al discuțiilor a fost situația pensiilor militare.

Ministrul Ciucă a subliniat că „este foarte important să analizăm și să venim cu propuneri privind soluțiile legislative prin care să fie eliminate inechitățile în cadrul pensiilor militare de stat, așa cum a precizat și prim-ministrul României, Ludovic Orban, în cadrul întâlnirii de lucru de săptămâna trecută de la Ministerul Apărării Naționale”.

Acest demers nu afectează în niciun fel indexarea pensiilor prevăzută pentru anul viitor.

Toate pensiile militare de stat vor fi indexate cu 4,6 %, începând cu 1 ianuarie 2020, așa cum sunt prevederile legale, sumele aferente acestei indexări fiind prevăzute în proiectul de buget al MApN pentru anul 2020.

Reprezentanții structurilor asociative au reiterat propunerile făcute anterior care să vină în sprijinul rezolvării acestei probleme.

Discuțiile vor continua marți, 19 noiembrie, între specialiștii MApN și cei ai structurilor mediului asociativ, într-un grup de lucru, al cărui obiectiv este elaborarea unui proiect de Ordonanță de Urgență care să elimine inechitățile în procesul de calcul al pensiilor militare de stat

Biroul presă

Să dăm toată puterea celor din lada gunoierului?

 Jurnaliști din mai multe redacții, printre care de la ziare.com, refuză să participe la dezbaterea președintelui Iohannis cu sine însuși!

Cristian Tudor Popescu a refuzat convocarea lui Iohannis. 

Aș fi foarte dezamăgit dacă Antena 3 va valida, prin prezenta invitatului nominal Radu Tudor, mascarada de dezbatere a lui Werner. 

Am primit multe lecții de la politologi, dar și de la politruci, că nu este democratic ca întreaga putere administrativă a țării sa se concentreze în mână unui singur partid! S-au văzut efectele guvernarilor Iliescu-Văcăroiu, Constantinescu-Ciorbea, Radu Vasile, Isărescu, dar și  Iliescu-Năstase, Băsescu-Boc, Iohannis-Cioloș.

De ce să rămână PNL la Cotroceni și după alegerile de duminică viitoare... dacă guvernează singur în Victoriei?
Adevăr grăiește Rareș Bogdan! 

Domnul Dogaru îl ajută pe Orban; spune la tv că nu este bază legală pentru indexarea pensiilor militare.

Nu era suficientă bâlba lui Orban în fața lui Ciucă, ministrul lui Iohannis de la Apărare, care a spus că va vedea cum aplică indexarea pensiilor militare, că va face o analiză, ca să nu adâncească diferențele dintre pensiile mari și pensiile mici.
A venit și Crețuleasca, sâmbătă după amiază, la Tvr, să spună prostia că nici nu există în lege o reglementare care să oblige GuWernerul să indexeze pensiile militare. L-a introdus în emisiune pe domnul Dogaru care, pe lângă că a spus că se  dorește revenirea la forma inițială a Legii 223/2015, modificată crunt din inițiativa colegilor noștri finațiști și juriști... și că domnul ministru Ciucă a intrat în vrie când a aflat că va avea o pensie cu 60% mai mică decât i se cuvenea, a repetat prostia realizatoarei TV, semn că discutaseră anterior. Auzi, că nu ar exista bază legală pentru indexarea pensiilor militare cu 4,6% de la 01 01 2020!

Hai să citim articolele 59 și 60 din Legea 223/2015, așa cum au fost modificate prin ordonanțele 57/2015, 59/2017 și 114/2018 pentru a constata că nu are dreptate domnul Dogaru. Probabil că a intrat în emisiune nedocumentat.

Articolul 59
(1) Cuantumul pensiilor militare de stat aflate în plată la 31 decembrie a anului anterior se indexează, din oficiu, începând cu 1 ianuarie a anului în curs, cu ultima rată medie anuală a inflației, indicator definitiv, cunoscut la această dată și comunicat de Institutul Național de Statistică.(2) Cuantumul pensiilor militare de stat nu se indexează dacă rata medie anuală a inflației menționată la alin. (1) înregistrează valori negative.

(la 29-12-2018, Articolul 59 din Sectiunea a 4-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 1, Articolul 84, Capitolul III din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 114 din 28 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1116 din 29 decembrie 2018 )

Articolul 60(1) La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.(2) Dacă în urma indexării pensiei militare de stat stabilite potrivit alin. (1) rezultă un cuantum al pensiei nete mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei, se acordă acest cuantum rezultat, fără a depăși suma rezultată din aplicarea ratei medii anuale a inflației, în condițiile art. 59 alin. (1), asupra mediei soldelor/salariilor lunare nete în cauză.(3) În cazul indexărilor succesive, cuantumul acordat nu poate depăși suma rezultată din aplicarea ratei medii anuale a inflației, în condițiile art. 59 alin. (1), asupra mediei soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei la care se adaugă suma reprezentând intervenția ratei medii anuale a inflației, în aceleași condiții, din operațiunile de indexare anterioare.(4) Dispozițiile art. 59 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.(la 29-12-2018, Articolul 60 din Sectiunea a 4-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 2, Articolul 84, Capitolul III din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 114 din 28 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1116 din 29 decembrie 2018 )

(2) Dacă în urma indexării pensiei militare de stat stabilite potrivit alin. (1) rezultă un cuantum al pensiei nete mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei, se acordă acest cuantum rezultat, fără a depăși suma rezultată din aplicarea ratei medii anuale a inflației, în condițiile art. 59 alin. (1), asupra mediei soldelor/salariilor lunare nete în cauză.

In aceeași emisiune a fost reluată problema recalculării pensiilor militare, cu referire la proiectul lui Leș depus în Senat. Un reprezentat al celor care au răsturnat guvernul Dăncilă, prezent în emisiune, a spus că în urma unei analize s-a constatat că sunt unele pensii militare nesimșite și că, in urma recalculării,acestea vor fi plafonate la nivelul ultimului salariu. 

Contrar multor decizii CCR, în emisiune s-a mai spus că nu ar fi constituțional să se micșoreze o pensie militară, aspect de mai multe ori subliniat pe acest blog.

Un alt reprezentat al puterii a reluat teoria indexării diferențiate a pensiilor, în general, teorie susținută si de unii comentatori ai acestui blog.. 

Inţelegeri între Iohannis şi Adrian Năstase privind retrocedările către Forumul Democrat German

Pe vremea când Werner cerșea la PSD

Intreg Protocolul de colaborare  dintre Forumul Democrat al Germanilor din Romania şi PSD, semnat pe 13 iunie 2002 de Iohannis şi Adrian Năstase, poate fi citit aici .

Subliniem aici doar prevederea de sprijin reciproc pentru a asigura cadrul legislativ în domeniul retrocedărilor.

FDGR a obţinut şi recunoaşterea juridică, de succesor în drepturi  al organizaţiei naziste GEG, ale cărei proprietăţi au fost confiscate prin Decret regal în 1944(vezi AICI si AICI) şi introduse în proprietatea publică a statului.

In mod abuziv, au fost retrocedate către FDG clădiri şi terenuri, fără ca guvernele PSD să conteste, deşi ele nu făceau obiectul legilor retrocedării bunurilor confiscate de regimul comunist. 

Ca să vedeţi ipocrizia celui care vă cere votul, pretinzâd că este antipesedist!

Gafă despre Iohannis la Televiziunea Națională

Vezi această postare pe Instagram

#estinebun

Ce se va întâmpla dacă 49% dintre alegătorii români, cei care nu s-au prezentat la vot în primul tur, se vor simți intrigați de atitudinea sfidătoare și arogantă a lui Johannis de a evita o confruntare, spre edificarea electoratului, cu contracandidatul care s-a calificat în turul 2?
Atenție, acest electorat nu este nici liberal și nici PSD-ist!
Numai jumătate din acesta, dacă ar vota împotriva lui Iohannis, l-ar trimite acasă pe  sfidătorul de români!
Trebuie să se întâmple ceva emoțional care să-i stârnească pe români!
 Tine-o tot așa, Werner!

Orban a blocat dezbaterea legilor în Parlament până când se va gândi guvernul său să dea noi avize.

„Am solicitat conducerii celor două Camere să suspende procedurile de dezbatere şi adoptare a legilor până când Guvernul emite un punct de vedere. S-a schimbat Guvernul, nu poate să ţină cont de punctul de vedere emis de fostul guvern la aceste acte normative care sunt în curs de dezbatere. Şi am solicitat să amâne aceste proceduri de adoptare şi dezbatere până când Guvernul nu va emite un punct de vedere pe fiecare proiect”, a precizat Orban, într-o conferinţă de presă la MApN.

Răspunsul Orbanului a fost dat când a fost întrebat de proiectele de lege vizând Armata.

Despre indexarea pensiilor militare cu 4,6% de la 01 01 2020, obligație prevăzută în lege, a spus evaziv că se va analiza pentru că nu vrea ca prin indexare să adâncească inechitățile existente.

”Aștept rezultatul grupului de lucru. Obiectivul nostru este să nu se creeze diferențe între un militar ieșit la pensie în 2016 și unul ieșit în 2019.”, a declarat Ludovic Orban.

După cum înțelege Sică problema, corelat cu ce au mai spus alți liberali, nu ar fi corect să se indexeze cu același procent și pensiile mici și pensiile mari. Viziune, mai de grabă, social-democrată, dacă nu socialistă, în niciun caz o abordare liberală.
Ne putem aștepta la o indexare diferențiată. 

Din Comunicatul Guvernului aflăm că ministrul Ciucă l-a informat pe Orban că la minister există un grup de lucru care ar iniția un proiect de lege prin care se incearcă înlăturarea inechităților  introduse în legea pensiilor militare de art. 40 al OUG 57/2015.Nimic despre cele mai mari inechități introduse prin OUG nr. 59/2017. 
Vedeți domnilor rezerviști băsiști-iohanniști, purtători de cuvânt ai gulerelor albe,  unde se elaborează proiectele actelor normative care modifică legea pensiilor militare? Nici pe Orban și nici pe Ciucă nu-i credeti? Citiți de la GuWerner!
 „ Am înțeles că există un grup de lucru, care funcționează la nivelul Ministerului Apărării, pentru a încerca să inițieze un proiect de lege care să repare nedreptățile și inechitățile, care au apărut în calculul pensiilor de serviciu ale militarilor, în urma Ordonanței 57. Dacă am omis ceva, domnule ministru, oricând puteți să mă completați. Vă mărturisesc că am încercat să vă fac un rezumat al discuțiilor pe care le-am purtat.”

Comisia Europeană rade justiția de tip #rezist din România.

Urmare a două sesizări care reclamau conflicte de natură constituțională între Legislativ și ICCJ, în sensul că Inalta Curte și-a permis prin dispoziții interne să adauge la lege în privința compunerii completelor de judecată la instanța supremă, Curtea Constituțională a admis existența conflictului și a dispus repararea consecințelor procedurilor ilegale.

Printre primele dosare penale care au căzut a fost cel numit Gala Bute, în care fusese condamnată blonda lui Băse de un complet compus ilegal, fără respectarea principiului aleatoriu. Totuși, un complet #rezist de 5 judecători, în loc să aplice Decizia CCR, în sensul de a casa decizia/sentința și a relua judecarea de la zero, s-a gândit să tergiverseze desființarea deciziei de condamnare, prin adresarea în luna aprilie a.c. unor întrebări lămuritoare către Curtea de Justiție a Uniunii Europene, întrebări prin care, în esență, voiau să afle dacă deciziile CCR sunt obligatorii și pentru ei.

Asa cum se procedează la CCR, unde se cer puncte de vedere ale unor instituții ale statului, așa este și la CJUE,  se cer puncte de vedere ale unor instituții europene.

Avocatul Veronel Rădulescu și clienta sa

Cauza nu s-a judecat la CJUE, dar avocatul vâlcean, Veronel Rădulescu, devenit celebru în dosarele Elenei Udrea, a depus ieri la ICCJ punctul de vedere al Comisiei Europene, practic punctul de vedere al Guvernului European, din care rezultă că același organism care întocmește anual Rapoartele MCV pentru România, cere CJUE să recomande respectarea Deciziilor CCR privind compunerea completelor de judecată.

Fragmente din documentul transmis de Comisia Europeană către CJUE:

“Comisia are onoarea de a propune Curtii sa raspunda la intrebarile preliminare dupa cum urmeaza:

1. In imprejurari de drept si de fapt precum cele din cauza principala, nici art. 19 alineatul (1) din TUE, articolul 325 alineatul (1) din TFUE, articolul 1 alineatul (1) literele (a) si (b) si articolul 2 alineatul (1) din Conventia elaborata in temeiul articolului K.3 din TUE, privind protejarea intereselor financiare ale Comunitatilor Europemne, si nici principiul securitatii juridice nu se opun unei decizii a Curtii Constitutionale care s-a pronuntat cu privire la legalitatea compunerii unor completuri de judecata, creand astfel premisele pentru admiterea unor cai extraordinare de atac impotriva hotararilor judecatoresti definitive.

2. Cerinta de independenta consacrata la articolul 19 alineatul (1) din TUE, interpretat din perspectiva articolului 47 din carta, nu interzice ca o instanta nationala, in imprejurari precum cele din actiunea principala, sa fie obligata, in temeiul dreptului national, sa respecte o decizie a Curtii Constitutionale a statului membru al instantei nationale, atunci cand aceasta decizie a fost pronuntata in urma unei proceduri care a fost initiata nu de una dintre partile la actiunea aflata pe rolul instantei mentionate, ci de un organ al statului membru in cauza”.

Astăzi a pățit-o Victor Ponta!

El, asemenea lui Orban Ludovic, fusese achitat de un complet constituit ilegal. In cazul sau DNA a promovat cale de atac pentru a pune în aplicare Decizia CCR, în cazul lui Orban, dacă a sărit printre #rezist în Piața Victoriei, DNA nu a mai promovat contestație în anulare și iată-l premier al lui Iohannis.

Mai mult, în cazul Ponta, un complet de 5 judecători a dispus sesizarea aceleeași CJUE cu aceleași întrebări tâmpe, dacă pot să încalce deciziile CCR.

Să ne mai întrebăm de ce Dragnea a preferat ieri să mai stea o lună în pușcărie, cerând amânarea procesului? Probabil că știa că judecătorii au pregătite aceleași penibile întrebări preliminare pentru CJUE.

După ce CJUE va da previzibilul răspuns lămuritor, concordant cu punctul de vedere al Comisiei Europene, Inspecția Judiciară va avea serios de lucru cu judecătorii de la ICCJ care au crezut că pot să nu respecte deciziile CCR.

Securitatea în timpul Revoluţiei, interviu cu istoricul Marius Oprea

Punct de vedere despre istoria recentă a României.
Evenimentele de la Brașov din 1987 sunt de asemenea abordate de istoric.
Securitatea a fost protejată de furia populației prin subordonarea ei unui Minister al Apărării condus de agentul GRU, Nicolae Militaru.
Securitatea era atât de ineficientă și de birocratizată, încât nu a fost în stare să se apere pe ea în timpul evenimentelor.
Rețeaua R era pregătită să acționeze în spatele frontului, împotriva unui inamic extern, nu împotriva poporului răzvratit.
Diversiunea cu teroriștii a fost lovitura de stat dată Revoluției.

ICCJ a interpretat noțiunea "salariul funcției de baza "

Curtea de Apel Bacău a sesizat ICCJ cu  următoarea cerere de interpretare prealabilă

1. Identificarea categoriilor de personal plătit din fonduri publice cărora le este aplicabil nivelul maxim de salarizare prevăzut de art. 1 alin. (51) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum a fost interpretat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 23/2016, precum şi de art. 3 ind.1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, introdus prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016, cu modificările şi completările ulterioare în raport de termenii specifici folosiţi de legiuitor pentru definirea drepturilor salariale cuvenite fiecăreia dintre aceste categorii, respectiv dacă aceste dispoziţii se aplică şi personalului militar, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special, în condiţiile în care aceste categorii profesionale, potrivit legislaţiei privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2010, nu beneficiază de un salariu de bază. 

2. Dacă noţiunea de "salariu de bază", atunci când este utilizată ca atare în actele normative privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, trebuie interpretată extensiv, în sensul că se referă la toate categoriile de drepturi salariale, respectiv salariu de bază, solda funcţiei de bază, salariul funcţiei de bază şi indemnizaţia de încadrare.

Cimitirul eroilor căzuți la Debarcarea din Normandia

Din Minuta instantei rezulta că se extinde interpretarea noțiunii "salariului de baza" din actele normative menționate numai la "salariul funcției de bază" al polițiștilor. 

Per a contrario, ar rezulta ca nu se poate echivala și solda funcției de baza cu sintagma "salariul de bază" din actele normative menționate. 

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept

Minuta deciziei nr. 51                                       Dosar nr. 1787/1/2019

Ședința din 11 noiembrie 2019

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite sesizarea privind pronunţarea unei hotărâri prealabile, formulată de Curtea de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 947/110/2018, şi stabileşte că termenul de „salariu de bază” prevăzut de art. 1 alin. (5¹) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările şi completările ulterioare, şi de art. 3¹ alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările şi completările ulterioare, se interpretează extensiv, în sensul că se referă şi la „salariul funcţiei de bază” al poliţiştilor.

Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea privind pronunţarea unei hotărâri prealabile, formulată de aceeaşi autoare, în acelaşi dosar, cu privire la următoarea problema de drept:

 Identificarea categoriilor de personal plătit din fonduri publice cărora le este aplicabil nivelul maxim de salarizare prevăzut de art. 1 alin. (5¹) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum a fost interpretat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 23 din 26 septembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 899 din 9 noiembrie 2016, precum şi de art. 3¹ alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările şi completările ulterioare, introdus prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 250/2016, cu modificările ulterioare, în raport cu termenii specifici folosiţi de legiuitor pentru definirea drepturilor salariale cuvenite fiecăreia dintre aceste categorii, respectiv dacă aceste dispoziţii se aplică şi personalului militar, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special, în condiţiile în care aceste categorii profesionale, potrivit legislaţiei privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2010, nu beneficiază de un salariu de bază.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 11 noiembrie 2019.