Curtea de Apel București așteaptă punctul de vedere al Curții de Conturi

...la înscrisurile prezentate de CPS a MApN în ședința din 12 04 2022. Probabil este vorba de Decizia nr. 40/2021 a ICCJ, atașată la Notele scrise pe care le-am prezentat AICI 

12.04.2022

Ora estimata: 13:00 Complet: 8-Completul 22 fond Tip solutie: Amână cauza Solutia pe scurt: Pentru ca pârâţii să ia cunoştinţă de înscrisurile comunicate în şedinţa publică de astăzi în vederea formulării unui punct de vedere, va încuviinţa cererea de amânare a judecării cauzei formulată de reprezentantul acestora Document: Încheiere de şedinţă    12.04.2022 Rămâne valabil Postulatul Blogului!

In anul 1878 o parte a clasei politice din România nu prea voia alipirea Dobrogei la Romania

După războiul ruso-turc din anul 1877, România a obținut independența pe 9-10 mai. Pe plan diplomatic independența a fost recunoscută prin tratatele de pace de la San Stefano si Berlin din anul 1878. Prin aceleași tratate de pace Dobrogea a revenit Rusiei după 4 secole de pașalâc turcesc.

 Regiunea din sudul Basarabiei, formată din judeţele Tighina, Cetatea Albă şi Ismail, cunoscută sub numele turcesc de Bugeac, a fost luată aproape cu forţa de Rusia, vechiul nostru aliat din războiul cu Imperiul Otoman.

Buceacul, Basarabia autentică,  reintrase în  stăpânirea Moldovei prin Tratatul de la Paris din 1856 şi a devenit parte a României create în urma Micii Uniri din 1859. 

Rusia a venit cu propunerea ca în schimbul Bugeacului să cedeze României Dobrogea, o regiune aridă și slab populată. Mulți politicieni ai vremii nici nu voiau să audă despre un asemenea schimb, mai ales că în judetele Ismail, Cahul și Tighina 90% din populație era de etnie română.

Bugeacul avea să revină României prin pacea de la Versailles din 1919 și a fost pierdut din nou prin ultimatumul URSS din 1940.

Pe termen lung, alipirea Dobrogei la România a fost un avantaj, asigurându-i ieșire la Marea Neagră.

Recenta invazie a Rusiei în Ucraina pare să aibă una dintre mize preluarea controlului gurilor Dunării prin recucerirea Bugeacului.

Televiziunea Română a realizat un excelent serial al Unirii Românilor, cel de mai jos fiind dedicat Războiului de Independență și Unirii Dobrogei cu România, acesta din urmă fiind un subiect mai puțin tratat de istoriografia română

Cum a fost ofițerită Cristina lu' Ciuc-al nost'.

Am fost rugat insistent să public pe blog materialele de mai jos. 

Pe primul îl public deși pare a face parte dintr-o campanie de descreditare a actualului premier. Datele publicate sunt în spațiul public de mai bine de un an și nu au fost infirmate.

Al doilea material, cel despre o posibilă nouă reglementare a pensiilor speciale, îl public cu rezerva:

Maria Cristina Ciuca era in urma cu multi ani angajata ISU Focsani, garnizoana in care sotul comanda Brigada 282 "Unirea Principatelor".

De remarcat ca in calitate de comandant al garnizoanei avea prerogative si asupra ISU. 

In anul 2011 generalul Ciuca a fost numit comandant al Diviziei de la Buzau..In acelas an sotia a fost transferata in Armata cu gradul de plutonier. Destinul a fost generos cu cei 2 si 8 ani mai tarziu Maria Cristina Ciuca era plutonier adjutant iar sotul seful Statului Major al Apararii.

Au urmat cateva luni de vis pentru sotia eroului -generalului-ministrului-premierul-presedintelui , "Ciuca al nostru".Maria Cristina Ciuca a fost trecuta in rezerva anterior intrarii in vigoare a modificarilor la Legea 80/1995 prin care se limita varsta chemarii in activitate la 45 de ani. Suntrem convinsi ca a fost o simpla si norocoasa coincidenta.

Cum Armata suferea de un deficit enorm de personal , care se acutizeaza zilnic , in aceeasi zi doamna Maria Cristina Ciuca  a fost chemata in activitate si a primit gradul de locotenent-colonel. In mai putin de cateva ore ministrul Mihai Fifor a fost convins de expertiza inestimabila a sotiei prietenului sau , Nicusor de la Plenita. N-a stat mult, 6 luni , suficient cat sa se bucure astazi de o pensie pe care altfel nu ar fi avut-o. Doamna Ciuca , sotia eroului de la Nasiriah, a foist cadru militar in Armata 10 ani.O decada in care a adunat 3 grade de subofiter si tresele de locotenent-colonel.

Sa ne uitam putin peste venituri ca sa intelegem de ce se produc aceste ilegalitati .In decembrie 2018, plt.adj.Ciuca Cristina Maria incasa de la MApN, o solda lunara de 2.500 de lei.Trei ani mai tarziu , lt.col(rz.)Ciuca Maria Cristina incaseaza o pensie lunara de 5.100 de lei. Cati romani , platiti din fonduri publice , se pot lauda cu dublarea veniturilor in mai putin de 3 ani ??In afara premierului Ciuca ?

Dottore a declarat venituri lunare de 13.320 de lei in 2018 care au crescut de 2,5 ori , pina la 32.041 lei in trei ani mai tarziu.

Revenind la adjutantii ajunsi colonei , impertinenta si indolenta celor care au incalcat legea sunt fara limite.Majoritatea dosarelor subofiterilor trecuti ilegal in randul ofiterilor au fost pur si simplu distruse. Paradoxal nimeni nu este vinovat , nimeni nu este sanctionat cand dispar documente compromitatoare.

Poate ca este doar o picatura si foarte probabil nu se va intampla nimic. Cei care au incalcat legea nu vor fi trasi la raspundere , iar cei care beneficiaza se vor bucura pe mai departe de drepturi. Corect !!

Este insa o situatie similara cu acuzatia de plagiat a premierului Ciuca : frauda si abuzul sunt evidente , iar incercarile disperate de a le ascunde nu fac decat sa le expuna si mai mult. 

Ziarul National.

*********************************************

Despre noua lege a pensiilor militare

Guvernantii vor sa faca o noua lege a pensiilor unde sa fie cuprinsi toti cetatenii Romaniei, inclusiv cei din domeniul apararii nationale , ordinii publice si securitatii nationale.Ceea ce nu ne spun guvernantii nostri , fie din necunoastere ,  fie din rea vointa, fie din dorinta de a ne ascunde intentii de partizanat , este faptul ca unii cetateni ai Romaniei au desfasurat activitati in baza Codului Muncii , iar cei din domeniul apararii, ordinii publice si securitatii nationale , in baza legilor si reglementarilor specifice si in baza art.42 din Constitutia Romaniei/2003. Deci activitatile noastre s-au desfasurat sub regimuri juridice diferite si este normal si legal ca si pensiile sa fie sub regimuri juridice diferite (diferente intre cele doua domenii de activitate sunt numeroase si nu este momentul sa le dezvolt si de aceea am prezentat -o pe cea mai semnifictiva si evidenta).

De aceea singurii cetateni romani care ar trebui sa beneficieze de pensii de serviciu sunt cei care si-au desfasurat activitatea in baza art.42 din Constitutia Romaniei /2003, (cei din domeniul apararii nationale , ordinii publice si securitatii nationale )iar cei care si-au desfasurat activitatea in baza Codului Muncii sa primeasca doar pensii de la sistemul public de pensii, in baza contributiilor avute.

Pentru a se respecta prevederile art.20 al.(2) din Constitutia Romaniei , ale art.14 "interzicerea discriminarii", din Conventia pentru apararea drepturilor omului si Libertatilor fundamentale si art.1 din Protocolul nr.12 de la Roma, din 04.11.2000, in sensul eliminarii discriminarii dintre militarii care au iesit la pensie de pe aceeasi functie , in conditii similare de studii, vechime, etc, este necesar ca legislatia privind pensiile militare de stat sa prevada ca pensiile sa fie actualizate ori de cate ori se majoreaza soldele corespunzatoare ale activilor.

Contenciosul CPS MApN - Curtea de Conturi, privind actualizarea pensiilor militare din anul 2017, Dosar nr. 4241/2/2020, la Curtea de Apel București, a fost amânat.

Procesul a fost amânat pentru 10 05 2022

10.05.2022

Ora estimata: 13:00 Complet: 8-Completul 22 fond Tip solutie: Solutia pe scurt: Document:

Portal  > Curtea de Apel BUCUREŞTI  > Lista de şedinţă din 12 04 2022, 

8-Completul 22 fond

Lista de şedinţă

Numar Obiect Materie Juridica Stadiu Procesual Ora estimata 6385/2/2019 contestaţie act administrativ fiscal dec>nr.-173/07.05.2019 Contencios administrativ şi fiscal Fond 13:00 1555/2/2020 anulare rezoluţie IJ REZOLUŢIE NR. C20-220/02.03.2020 stare de urgenţă Contencios administrativ şi fiscal Fond 13:00 4241/2/2020 litigii Curtea de Conturi (Legea Nr.94/1992) ÎNCHEIEREA NR. 19/07.08.2020 Contencios administrativ şi fiscal Fond 13:00 4255/2/2020 anulare act administrativ decizia nr. 198/31.03.2020 Contencios administrativ şi fiscal Fond 13:00

PNL și-a ales șef un nou derogat

 

Anul trecut, după ce l-au dat jos pe Orban de România, liberalii au ținut un turneu de mitinguri prin țară, pentru ungerea ca președinte a unui d(e)rogat ca Flo Cîțu(nu avea vechimea necesară în partid), deși fusese devoalat că americanii il băgaseră la pârnaie, o zi, pentru conducerea în stare de amețeală a mașinii, pe vremea când era la înalte studii plătite...nu prea se știe de cine. 

Se vede treaba că lui Cîțu nu-i fac prea bine escapadele prin SUA. Luna trecută, în timp ce se afla din nou prin SUA, vreo 40 de mucenici liberali, zgândărați de Bode și Flutur,  au cerut izgonirea lui Cîțu de la cârma partidului. Pentru a nu lungi procedurile, Cîțu și-a anunțat demisia... chiar de ziua sa. 

Cîțu a fost înlocuit la conducerea guvernului de oportunistul general Ciucă, fost șef al Armatei, menținut pe funcție cu țidulă de la Iohannis, fără să fie propus de ministrul PSD, contând foarte mult pentru  numirea ca premier determinarea lui Iohannis de a-i pedepsi pe neomarxiștii Cioloș-Barna, dar și potrivirea  cu alt oportunist, Marcel Ciolacu de la PSD. Puțini pariau că va fi impins și spre conducerea PNL, funcție pentru care, la fel ca și Cîțu, trebuia să primească derogare de vechime în partid.

Ciucă are și el probleme serioase de imagine, între care tronează abuzul  cu  ofițerirea nevestei, cu 6 luni înainte de pensionare și acuzația credibilă privind plagierea lucrării de doctorat. Mai sunt scadalurile cu dispariția  declarației că nu va intra în politică de pe site-ul Radio România Actualități( trăiască consilierul Radu Dobrițoiu, fost ziarist la RRA, cel care a construit legenda eroului de la Nassiria) și șicanele asupra celei care a evidențiat în presă plagiatul comis de Ciucă. 

Ciucă va avea un an de liniște până în primăvara anului viitor, când ar trebui să exercite mișcarea de stânga împrejur din fruntea guvernului, pentru a ceda administrarea țării pe mâna  unui ciolacist. Cât de oportunist este Ciuc'al nost', sunt în stare să pariez că va rupe alianța cu PSD, îi va remania pe toți miniștrii social-democrați și îi va înlocui  cu miniștri USR... doar pentru a guverna până la viitoarele alegeri. USR-iștii sunt impotriva lui Cîțu, nu împotriva PNL.

Numai neterminați găsește Iohannis pentru conducerea PNL? 

Senatul a aprobat Proiectul de lege, L 96/2022 , privid taloanele în format electronic, emise, la cerere, de Casele Sectoriale de Pensii

Proiectul   L96/2022 a fost adoptat de Senat în sedința din 04 aprilie urmând a merge la Camera Deputaților, cameră decizională și la promulgare.

Trebuie să vă deschideți cont pe portalul Casei Sectoriale de care aparțineți sau să comunicați o adresă de e-mail pe care Casa Sectorială să vă trimită talonul în format electronic.

 

Guralivul Vladimir Jirinovski a fost răpus de coronavirus.Putin vine la înmormântare cu valiza nucleară după el

 Jirinovski a murit pe 6 aprilie, după ce la începutul lunii februarie se internase în spital cu o formă severă de coronavirus. 

Slujba de înmormântare a fost oficiată de Patriarhul Kiril al Moscovei si al întregii Rusii

https://assets.protv.md/articles/files/video/2022/04/08/ab6y1kd_1649403020-1649402920961.mp4

S-a remarcat prin numeroase discursuri antioccidentale sau amenințătoare la adresa Republicii Moldova, ultimul referindu-se la situația din Transnistria după ce Maia Sandu a câștigat alegerile din Moldova.

In decembrie 2021 a anunțat că în jurul datei de 20 februarie 2022 Rusia va invada Ucraina.

Putin și Medvedeev i-au adus omagii în ziua înmormântării.

Putin, cu valiza nucleară la catafalcul lui Jirinovski

CSP a MAI a înaintat recursuri în contenciosul de la C Apel București, dar Decizia nr.5/22 10 2020 a Curții de Conturi este executorie din data de 09 12 2020

   

      Curtea de Apel Bucuresti

Nr. unic (nr. format vechi) :

7095/2/2020

 

Obiect:

litigii Curtea de Conturi (Legea Nr.94/1992) dec.5/22/10/2020

CASA DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE Reclamant CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI Pârât

Şedinţe

16.03.2021 Ora estimata: 09:00 Complet: 8-Completul 10 fond Tip solutie: Respinge cererea Solutia pe scurt: Admite excepţia inadmisibilităţii. Respinge cererea astfel cum a fost modificată, ca inadmisibilă. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare în ceea ce priveşte soluţia dată cu privire la acţiunea în anulare şi în 5 zile de la comunicare în ceea ce priveşte soluţia dată cu privire la cererea de suspendare. Recursul se depune la Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a VIII-a Contencios Administrativ şi Fiscal. Pronun?ată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei azi, 16.03.2021. Document: Hotarâre  389/2021  16.03.2021 Căi atac Dată declarare Parte declarantă Cale de atac 01/04/2022 CASA DE PENSII SECTORIALA A MAI, Recurs 05/04/2022 CASA DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE, Recurs Potrivit Legii de funcționare a Curții de Conturi deciziile acesteia sunt executorii în termenul specificat in cuprinsul lor dacă nu sunt contestate la Comisia de Contestații a Curții de Conturi. Contestarea deciziilor ține loc de plângerea prealabilă prevăzută în articolele 7 și 15 din Legea contenciosului administrativ și atrage automat și suspendarea executării lor până la comunicarea Incheierii Comisiei de  Contestații, noul termen de executare fiind cel din Incheierea Comisiei de Contestații. Cu alte cuvinte, până la comunicarea  Incheierii Curții de Conturi, suspendarea executării deciziilor emise de această instituție de control nu este de competența instanței de contencios administrativ. Impotriva Incheierii nr. 39/ 2020 a Comisiei de Contestații a Curții de Conturi, comunicate pe data de 09 12 2020, CSP a MAI putea face contestație la Curtea de Apel București, în termen de 15 zile , contestație în care putea solicita atât suspendarea cât și anularea  Deciziei nr. 5/2020.  Până la pronunțarea Curții de Apel a rămas valabil termenul de executare stabilit de Curtea de Apel în Incheierea nr. 39/09 12 2020. Acel termen putea fi modificat numai de instanță. Juriștii CSP a MAI au incurcat termenele speciale reglementate de Legea 94/1992 cu termenele prevăzute în articolele 7 și 15 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ astfel încât cererea de suspendare a fost declarată inadmisibilă, fiind promovată prematur, înainte de 09 12 2022, iar cererea de anulare a Incheierii nr 39/2022 a fost formulată tardiv, abia pe data de 19 01 2021. In aceste condiții au rămas valabile termenele de executare comunicate în Incheierea nr. 39/09 12 2020. De neexecutarea Deciziei nr. 5/2020, nici până în prezent, sunt culpabile atât CSP a MAI cât și Curtea de Conturi, aceasta din urmă având în lege și în Regulamentul său de funcționare termene și instrumente eficiente pentru ducerea la îndeplinire a deciziilor. Cu privire la recursurile pe care CSP a MAI le-a promovat pe datele de 01 și 05 04 2022, primul pentru suspendarea deciziei și al doilea pentru anularea decizie nr. 5/2020 a Curții de Conturi  și a Incheierii nr. 39/09 12 2020, acestea ar fi în termenele stabilite în dispozitivul Sentinței nr 389/16 martie 2021 numai dacă ar fi fost comunicate cel mai târziu luni, 28 martie 2022, pentru că este puțin probabil ca poșta sau curierii să fi lucrat sâmbătă 26 sau duminică 27 martie 2022. Dacă pe data de vineri 25 martie a ajuns comunicarea Sentinței la CSP a MAI, ambele recursuri sunt tardive. Cert este că Motivarea a fost înregistrată la dosarul nr. 7095/2/2020 pe data de 10 03 2022. Cât privește motivarea și baza legală a recursurilor, CSP a MAI încearcă să convingă ICCJ că în speță ar fi aplicabile termenele din art. 7 și 15 din L 554/2004. De menționat din nou că promvarea celor 2 recursuri, fie ele și în termen legal, nu suspendă automat și termenele de executare stabilite de Curtea de Conturi prin Incheierea nr.39  din 09 12 2022. Numai instanța, respectiv CA București ar fi putut  să le suspende. Prin respingerea ca inadmisibile a celor două actițuni, Sentința nr. 389/2021, au rămas valabile termenele srtabilite de Curtea de Conturi. Nu discutăm în acest topic dacă decizia Curții de Conturi a fost în întregime corectă. Am arătat în numeroase articole de la eticheta Curtea de Conturi și pensiile militare de ce este ilegal pct.1/iii din deciziile nr. 4 și 5/ 2020 ale Curții de Conturi pentru CPS MApN și MAI și din Raportul si protocolul de aplicare, administrate după controlul de la CPS a SRI.

Pentru termenul din 12 04 2022 de la Curtea de Apel București, CPS a MApN a scos la înaintare Decizia nr. 40/2021 a ICCJ

Decizia nr. 40/2021 a ICCCJ, care poate fi citită AICI,  a respins ca inadmisibilă sesizarea Curții de Apel Oradea privind pronunțarea unei hotărâri prealabile.

Motivarea deciziei, însă, este în sensul în care CA Oradea a soluționat litigiul, adică a considerat că indexarea de 5% din anul 2016 nu ar trebui adăugată la pensia actualizată în anul 2017, venind în contradicție cu propria definiție, cum că actualizarea potrivit art. 60 , in vigoare în anul 2017, s-ar aplica numai cuantumului soldei de funcție ca element al bazei de calcul. 

Ce este adevărat și fals în următorul raționament al CApel Oradea, reținut ca valid și de ICCJ:

 "indexarea şi actualizarea pensiilor militare de stat sunt operaţiuni distincte sub aspectul modului de calcul şi elementelor la care se raportează: 

-indexarea se aplică la pensia brută, care include şi indexările anterioare, în timp ce 

-actualizarea se raportează la cuantumul brut al soldei de grad/salariului gradului profesional şi/sau soldei de funcţie/salariului de funcţie al militarilor - ca element al bazei de calcul pentru determinarea cuantumului brut al pensiei -, iar nu la cuantumul brut al pensiei în plată."

Mai simplu, indexarea se aplică la cuantumul brut al pensiei militare de la momentul operațiunii, pe când actualizarea privește numai cuantumul pensiei  militare rezultate din baza de calcul, art. 60, alin (1) din Legea nr. 223/2015,  nu și alte elemente care intră în cuantumul brut al pensiei militare în plată, cum ar fi indexările anterioare sau alte sporuri care nu se calculează numai din solda de grad sau de funcție, cum ar fi Sporul OMM/SOSP. 

Teza aceasta vine mai mult în sprijinul combaterii pct. 1/iii din Decizia nr. 4/2020 a Curții de Conturi care a reținut greșit că plafonul de 85%  s-ar aplica întregii pensii militare brute, nu numai pensiei militare calculate exclusiv din baza de calculare/recalculare actualizare.

Actualizarea pensiilor militare potrivit definiției art. 60 alin (1) al Legii nr. 223/2015 privea toate elementele salariale stabilite procentual din solda de funcție din componența bazei de actualizare(art. 28 din L 223/2015), nu se rezuma la simplă majorare doar a soldei /salariului de funcție sau grad, așa cum greșit a reținut Curtea de Apel Oradea.

Art. 60 alin (3) nu elimină indexarea din anul în care a avut loc actualizarea decât în cazul in care indexarea este mai mică valoric decât actualizarea, în caz contrar nu se aplică actualizarea. Cu atât mai mult actualizarea pensiei militare nu elimină  indexările din anii precedenți. 

Pentru a stabili care este mai avantajoasă în anul 2017, actualizarea sau indexarea, trebuia comparat cunatumul în plată la data de 30 06 2017, cuantum care cuprindea cuantumul recalculat în anul 2016, Sporul OMM, indexarea de 5% din 2016 și indexarea de 5,25% din 2017 cu  cuantumul actualizat, potrivit art. 60 alin (1), rezultat din aplicarea plafonului de 85% la baza de actualizare, la care se adăugau sporul OMM și valoarea numerică a indexării din 2016.  Așa cum au procedat Casele Sectoriale MApN și SRI... s-a comparat incorect o suma care includea indexarea din anul 2016 cu altă sumă care nu includea indexarea din anul 2016. Dacă al doilea termen al comparației era mai mare, indexarea de 5,25% din anul 2017 era ca și eliminată, iar daca al doilea termen era mai mic, actualizarea din 2017 nu se mai aplica, ea neinfluențând cuantumul în plată la 30 06 2017.  Procedeul de comparație aplicat de cele 2 Case Sectoriale este considerat pe bună dreptate incorect de Curtea de Conturi, prin raportare la întregul art. 60 al Legii 223/2015,  si a cerut să fie reparat, deoarece a păgubit zeci de mii de pensionari militari. 

Este evident pentru oricare contabil că așa cum au procedat Casele Sectoriale ale MApN și SRI la actualizarea din 30 06 2017, ele au lăsat în plată pensiile militare, in cuantumul brut avut la 30 06 2017, fără să le actualizeze, ca și când  majorarea cu 15% a soldei/salariului de funcție, conform  L 152/2017, completată de OUG nr. 56/2017, ar fi fost valoric mai mică decăt indexarea de 5,25% prevăzută de lege pentru anul 2017. Au beneficiat de majorarea soldei/salariului de funcție în cuantum compus, din componența bazei de calcul, doar cei care s-au pensionat în lunile ianuarie-iunie ale anului 2017, cei care nu mai puteau să beneficieze de indexarea de 5% din anul 2016. Au fost păgubiți toți pensionarii militari aflați în plată la data de 31 12 2016.

Curtea de Conturi a greșit pentru că a interpretat mai departe că art. 30 din L 223/2017 se aplică, în privința plafonului de 85%, la întreaga pensie brută, nu numai la componenta ei rezultată, potrivit art. 60 alin(1), numai din baza de actualizare.

Soluția corectă în contenciosul dintre CSP a MApN și Curtea de Conturi este admiterea în parte a cererii de anulare a Decizie nr. 4/2020  a Curții de Conturi și a Incheierii nr. 19/2020, în sensul că se anulează numai pct.1/iii din decizie și  motivările din Incheierea nr. 19/2010 care susțin respectiva măsură.

 

După 22 de zile, numai 2 milioane si jumătate de români s-au autorecenzat. Cum procedează cei din străinătate?

Se pare că teoriile conspiraționiste și-au făcut loc și în operațiunea de recensământ al populației României. Aceleași voci grețoase ale antivacciniștilor și ale simpatizanților agresiunii ruse din Ucraina au bătut flașneta cum că recensământul ar fi o intruziune în viața privată a românului care, altfel, nu prea știe să păstreze un secret.

Spre deosebire de recensămintele  anterioare, românii au posibilitatea, în perioada 14 martie -15 mai 2022, să se autorecenzeze  online prin completarea chestionarelor de recensământ, puse la dispoziție de INS, urmând ca, după această dată, cei delăsători să fie vizitați la domiciliu de recenzori de teren. Chestionarul poate fi accesat de AICI.

In perioada 16 mai - 17 iulie recenzarea  se face prin interviuri față în față. Și această etapă este complet informatizată, iar recenzorii vor merge doar la acele persoane care nu s-au autorecenzat.

Cei aflați în străinătate se recenzează online numai dacă au avut mai puțin de 12 luni, înainte de  01 12 2021,  reședința în străinătate. Ei nu vor putea beneficia și de etapa a 2-a, cea a interviurilor  față în față.  INS a anunțat  că și românii care au reședința în străinătate mai mult de 12 luni pot să completeze online, de oriunde pe glob, chestionare de recensământ.

Cei care refuză să participe la recensâmânt pot fi amendați.

Dacă eliminăm bucureștenii, constatăm ca în mediul rural s-au autorecenzat mai multi români decât în mediul urban.

  

SDa0

101234567819.00120123.01234501234012Populația țintă estimată la 01.12.2021

Se Daca ∂aca