Faceți căutări pe acest blog

10 mai 2022

Animație cu creșterea și descreșterea teritoriului României, înainte și după Independența din anul 1877.

In bara de jos aveți anii în care România a avut respectivele hotare. 

Poate cineva să explice de ce principatul Tara Românescă apare atât de mic în perioada 1718-1939?

Senatul și Camera Deputaților au proclamat pe 9 mai 1877 independența României, act semnat a doua zi de prințul Carol, dar nerecunoscut de nicio mare putere. Proclamația a rămas doar un act important pentru politica internă a țării.

Deși trupele române au avut un rol hotărâtor în înfrângerea turcilor, scoțând armata țaristă din impasul de la Plevna, Rovine Smârdan, Rahova, 
rușii voiau să apară în ochii Europei drept singurii biruitori ai otomanilor, așa încât nici la încheierea armistițiului de la Kazamlak, nici la încheierea păcii de la San Stefano, (3 martie 1878) reprezentații României nu au fost acceptați, pe motiv că Marile Puteri nu recunoscuseră încă independența României, iar negociatorii ruși vor avea în vedere și interesele țării noastre.
Independenta României a fost recunoscută internaționan un an mai târziu, la Conferința de Pace de la Berlin, iunie 1878, organizată la cererea împăratului Bismark.

9 mai 2022

10 mai, nou termen în contenciosul dintre CSP a MApN și Curtea de Conturi privind păgubirea a zeci de mii de pensionari militari la actualizarea din anul 2017.Rămas în pronunțare

Mai înflorit, la Mânăstirea Hurezi

UPDATE

24.05.2022
Ora estimata: 13:00
Complet: 8-Completul 22 fond
Tip solutie:
Solutia pe scurt:
Document

10.05.2022
Ora estimata: 13:00
Complet: 8-Completul 22 fond
Tip solutie: Amână pronunţarea
Solutia pe scurt: În vederea depunerii concluziilor scrise, va amâna pronun?area. Pronunţată în şedinţă publică, azi 10.05.2022.
Document: Încheiere - Amânare iniţială a pronunţării    10.05.2022



-La termenul anterior cauza a fost amânată, la cererea Curții de Conturi, pentru a lua cunoștință de înscrisurile depuse de reclamantă și pentru a formula un punct de vedere.

Din informațiile pe care le dețin, Curtea de Conturi nu a depus la dosar punctul său de vedere. Dacă îl va depune în ședința de mâine, CSP a MApN are la rândul său dreptul de a solicita o amânare, pentru luare la cunoștință.

-ICCJ nu a stabilit încă termen pentru recursurile declarate de CPS a MAI în  dosarul nr. 7095/2/2020 în care Curtea de Apel București a dat soluții de respingere a cererilor ca inadmisibile din motive procedurale.

Curtea de Apel BUCUREŞTI 

10.05.2022
Ora estimata: 13:00
Complet: 8-Completul 22 fond
Tip solutie:
Solutia pe scurt:
Document:    

12.04.2022
Ora estimata: 13:00
Complet: 8-Completul 22 fond
Tip solutie: Amână cauza
Solutia pe scurt: Pentru ca pârâţii să ia cunoştinţă de înscrisurile comunicate în şedinţa publică de astăzi
în vederea formulării unui punct de vedere, va încuviinţa cererea de amânare a judecării cauzei formulată de reprezentantul acestora
Document: Încheiere de şedinţă    12.04.2022

 

4241/2/2020litigii Curtea de Conturi (Legea Nr.94/1992) ÎNCHEIEREA NR. 19/07.08.2020Contencios administrativ şi fiscalFond13:00


Fără sprijinul militar american nu sărbătoream Ziua Victoriei pe 9 mai

 Reperele principale ale războiului împotriva nazismului și fascismului sunt ajutorul acordat Uniunii Sovietice  pe căile maritime și aeriene, puse în evidență de harta de mai jos, și debarcarea din Normandia. Chiar și lovitura de stat dată de regele Mihai I la București, la 23 august 1944,  a contribuit la scurtarea războiului.

Trei rute - convoaiele Pacific, Transiranian și Arctic - au asigurat un total de 93,5% din totalul aprovizionării Uniunii Sovietice. Niciuna dintre aceste rute nu era complet sigură.

Ruta cea mai rapidă (și cea mai periculoasă) a fost convoaiele arctice. În iulie-decembrie 1941, 40% din toate livrările au mers pe această rută, iar aproximativ 15% din mărfurile expediate au ajuns pe fundul oceanului. Partea de mare a călătoriei de la coasta de est a Statelor Unite la Murmansk a durat aproximativ 2 săptămâni.
Mai multe date puteți citi aici:

Ziua Victoriei se sărbătorește astăzi în toate țările care au contribuit la înfrângerea Germaniei naziste.

Putin dedică sărbătoarea de astăzi operațiunii militare din Ucraina, în realitate agresiunea asupra Ucrainei care are scopul dezucrainizării acestei  țări și întreruperea parcursului ei pro-european . Ruscismul său este tot atât de periculos ca nazismul și fascismul... dacă nu este descurajat de comunitatea democrată internațională, mult mai puternică astăzi decât cea existentă în 1939-1945.

Aveți mai jos parada militară si discursul lui Putin de astăzi... de la Moscova. 

Ceremonialul este fabulos!

Câteva idei rusciste expuse de Putin în discursul său:

"- Ziua Victoriei este sacră pentru fiecare dintre noi. Ne vom aminti întotdeauna de aceste lucruri. Luptăm pentru copiii noștri, pentru poporul nostru.

- Lupți pentru oamenii noștri din Donbas, pentru securitatea patriei noastre. Ziua victoriei este aproape de fiecare dintre inimile noastre. Nu există familie în Rusia care să nu fi fost pârjolită de marele război patriotic.

- Suntem mândri de noile generații. Suntem vigilenți și facem tot ce putem pentru a evita pierderile.

- SUA, în special după căderea URSS, a început să vorbească despre supremația sa. Rusia are un caracter diferit, noi nu vom renunța niciodată la patria mamă. În Occident, ei au început să renunțe la aceste tradiții și valori.

- Nimeni nu va uita lecțiile celui de-Al Doilea Război Mondial, astfel încât să nu fie loc în lume pentru naziști. 

- La Kiev, ei spuneau că ar putea obține arme nucleare, iar NATO a început să exploreze ținuturile din apropierea noastră. Asta a devenit o amenințare evidentă pentru țara și granițele noastre. Totul ne spunea că este nevoie să luptăm."

8 mai 2022

Vom avea o confruntare polonezo-rusă pe teritoriul Ucrainei?

 Trupele poloneze au început după 01 05 2022 ample manevre la granița cu Ucraina, fapt ce a determinat reacții amenințătoare din partea Rusiei și Belarus, acțiunea polonezilor fiind catalogată ca intenție de dezmembrare a Ucrainei, de parcă ele nu ar fi început deja dezmembrarea Ucrainei.

Polonia dorește să pătrundă cu trupe în vestul Ucrainei pentru apărarea ucrainienilor de etnie poloneză din fostele teritorii poloneze ocupate de Uniune Sovietică în anul 1939, teritorii rămase în RSSS Ucraina, după Tratatul de la Paris din 1947.

Este vorba de teritoriul ucrainian marcat cu galben pe harta de mai jos.


Un plan de trimiterea de trupe de menținerea păcii în regiune a r fi fost respins de NATO, dar Polonia insistă să se implice în protejarea fostelor sale teritorii istorice în nume propriu, fără implicarea NATO. Asta înseamnă că în cazul în care trupele poloneze se vor confrunta cu cele ruse sau belaruse pe teritoriul ucrainian, Varșovia nu va putea invoca art. V al Alianței NATO.

Conducerea politică a Poloniei are sprijinul cetățenilor săi pentru trimiterea de trupe în sprijinul conaționalilor din Ucraina potrivit unuin recent sondaj: 57% dintre polonezi susțin trimiterea de trupe în Ucraina, în timp ce 33% sunt împotrivă.

Specialiștii militari apreciază că o confruntare ruso-poloneză  în vestul Ucrainei se poate declanșa în orice moment, ea reprezentând o nouă etapă a internaționalizării conflictului.

In România nici nu cred că îndrăznește cineva fie numai să sondeze susținerea românilor pentru protejarea cu trupe a conaționalilor din Ucraina.

7 mai 2022

Soldele/ salariile de funcție și de grad pentru personalul militar în activitate ar urma să fie aduse la nivelul pentru anul 2022 prevăzut de L 153/2017

 Sindicatul EUROPOL publică un proiect de ordonanță, care ar fi fost distribuit structurilor de apărare națională, potrivit căruia se aduc câteva completări în Anexa nr. VI a Legii nr. 153/2017, astfel că sunt înlăturate câteva dispoziții derogatorii introduse în lege prin OUG nr. 226/2020 și  OUG nr. 130/2021, permițând finalizarea aplicării L 153/2017 pentru întreg personalul militar în activitate. Altfel spus, cadrele militare în activitate ar putea primi începând cu 01 07 2022 majorările soldelor/salariilor de funcție din etapele 3 si 4 prevăzute în articolul 38 din L 153/2017, suspendate la aplicare prin OUG nr.226/2020 și OUG 130/2021. 

Potrivit art. II, pct. 2 din proiectul de ordonanță, începând cu luna ianuarie 2022 se majorează soldele de grad/salariile gradului  profesional. Majorarea poate avea loc potrivit art.7 alin. (3) din Anexa nr. VI a L 153/2017, adică:

Art.7

"(3) Cuantumul soldei de grad/salariului gradului profesional deţinut se actualizează proporţional cu evoluţia salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, prin hotărâre a Guvernului.  "

Cum ar spune unii, solda de grad se majorează retroavctiv, cum precizează expres legea.

De majorare ar beneficia întreg personalul din instituțiile publice de apărare, ordine publică și siguranță națională, nu numai polițiștii cum lasă să se înțeleagă EUROPOL.

Cât timp nu se reintroduce actualizarea pensiilor militare în art. 60 al Legii nr. 223/ 2015, de aceste majorări nu beneficiază personalul militar  care și-a deschis drepturile de pensie până la dată intrării în vigoare a ordonanței. 

Iată de ce ne batem gura pe acest blog de 5 ani că prioritatea pentru înlăturarea dezechilibrelor dintre pensiiile  militarilor  este reluarea ACTUALIZĂRII. 

Dovada redistribuirii și că documentul este autentic. Mulțumesc celor care mi-au comunicat acest document.

 

Dacă se va adopta ordonanța, valorile soldelor/salariilor de funcție și ale soldelor de grad/salariului gradului profesional vor fi așa cum au fost calculate, pentru anul 2022,  aici:


FC STEAUA, redenumită FCSB, a câștigat Cupa Campionilor Europeni, pe 7 mai1986, pentru Clubul Sportiv al Armatei.



 Eroul finalei a fot portarul Helmuth Ducadam, care a apărat 4 lovituri de la 11 m, în condițiile în care și Majaru și Boloni rataseră câte un 11 m. Priviți cât de riscant a bătut Lăcătuș cel de-al 3-lea 11 m. Cel mai sigur a bătut Balint. Nu a mai fost nevoie de executarea celei de-a 5-a serii de lovituri, spre mirarea regelui Juan Carlos al Spaniei, care arăta în lojă că mai trebuia executată câte o lovitură.

Coca Cosma Teohari, crainicul televiziunii române, care a comentat meciul în absența celebrului  Cristian Țopescu, striga, în entuziasmul ce-l cuprinsese după apărarea de către Ducadam a celui de-al 4-lea 11 m, că abia suntem finaliști, nenimerind să spună că eram campioni. 

Actuala echipă de fotbal CSA Steaua, divizionară B, creată abia în anul 2017 în Divizia  IV, nu are niciun merit în cucerirea acelui trofeu, fiind altă echipă a Clubului Sportiv al Armatei, după ce echipa din Divizia A nu a mai primit dreptul să joace sub marca comercială Steaua.


i

5 mai 2022

Pensiile speciale ale parlamentarilor ar urma să fie repuse în plată, dar...

CCR a găsit o chichiță extrinsecă  în modul de adoptare a Legii nr. 7/2021de desființare a pensiilor pentru parlamentari și a declarat neconstituțională desființarea pensiilor.

6 judecători CCR au considerat că parlamentarii au adoptat prea repede legea, într-o zi, ca și când legea ar fi fost în procedură de urhgență, deși formal adoptarea s-a făcut în procedură generală. 

PSD a reacționat imediat și a anunțat că va relua procedura de adoptarea a legii ori de câte ori CCR va decide că nu s-a respectat procedura. 

Nu este nicio șansă de reintroducere a pensiilor parlamentarilor câtă vreme CCR nu găsește sau nu inventează, ca la magistrați, o justificare intrinsecă de neconstituționalitate a legii de desființare a pensiilor pentru aleși.




Comunicat de presa, 5 mai 2022

I. În ședința din data de 5 mai 2022, Curtea Constituțională, în cadrul controlului legilor posterior promulgării, cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că Legea nr.7/2021 pentru modificarea Legii nr.96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor este neconstituțională.

Curtea a observat că, potrivit art.76 alin.(3) din Constituție, „La cererea Guvernului sau din proprie iniţiativă, Parlamentul poate adopta proiecte de legi sau propuneri legislative cu procedură de urgenţă, stabilită potrivit regulamentului fiecărei Camere”. Este o exigență constituțională ca scurtarea termenelor procedurale și accelerarea parcursului legislativ să se realizeze numai în cadrul procedurii de urgență [art.76 alin.(3)], și nu a celei generale [art.75]. Or, legea criticată a fost adoptată în cadrul procedurii generale într-o singură zi, cu încălcarea tuturor termenelor, ceea ce reprezintă o afectare a procedurii de adoptare în ansamblul său. Respectarea art.75 și art.76 alin.(3) din Constituție constituie fundamentul dezbaterilor democratice din Parlament și, prin substratul lor de valoare, presupun un schimb de idei între cei ce exercită suveranitatea națională. Evitarea sau limitarea dezbaterilor parlamentare prin scurtarea nejustificată a termenelor, fără a respecta prevederile constituționale obiective și exprese în acest sens, denotă o atingere adusă însăși unei valori fundamentale a statului, și anume a caracterului său democratic. Totodată, în acest context, Curtea a reținut și încălcarea principiului securității juridice.

Prin urmare, Curtea a constatat încălcarea dispozițiilor constituționale ale art.1 alin.(3) în componenta referitoare la democrație, art.1 alin.(5) în componenta referitoare la securitatea juridică a persoanei, precum și ale art.75 și art.76 alin.(3) privind desfășurarea procedurii parlamentare de adoptare a legilor.

Decizia este definitivă și general obligatorie.

4 mai 2022

Mitingul din Piața Victoriei, 04 05 2022. Primirea președinților structurilor sindicale participante la miting de către premierul Ciucă

 După participarea la miting, avem foarte, foarte putini rezerviști nemulțumiți de pensie.  Ce-or fi sperând, ca și la procese, să se zbătea alții pentru ei?









Domnul Dogaru, despre discuțiile purtate ieri, in timpul mitingului, cu premierul Ciucă:

Mitingul din 4 mai, organizat de structurile din CSN MERIDIAN, s-a desfasurat in paralel cu derularea sedintei de Guvern si primirea la Palatul Victoria a unor importante delegatii ”euro-atlantice”.


In acest context, in momentul inceperii mitingului, la orele 11.00, 10 presedinti de structuri sindicale au fost convocati de Premier la negocieri

Sindicalistii au precizat de la inceput ca nu reproseaza politicului marile probleme cu care ne confruntam ci inertiei, incompetentei sau relei credinte a directorilor si inaltilor functionari din ministerele noastre, in aplicarea legilor organice privind investitiile necesare, salarizarea si pensiile.

S-a cerut aplicarea concomitenta, la toate categoriile socio-profesionale, in forma in care au fost promulgate, a legilor salarizarii si pensiilor, civile si militare, dandu-se ca exemplu: Legea 284/2010 a salarizarii, neaplicata decat la 1,5 ani dupa… abrogare, pentru suspendarea pe 3 ani a ajutoarelor salariale (salarii compensatorii) prin OUG 114/2018 si Legea 223/2015 desfiintata inainte de aplicare prin OUG 57/2015, proces desavarsit apoi prin OUG 59/2017 si 114/2018.

S-a cerut aplicarea conform legii a alinierii veniturilor si pensiilor la inflatia reala, nu la rata inflatiei si permanenta actualizare cu inflatia reala a Legii cosului minim de consum.

S-a solicitat adoptarea unei Foi de parcurs pentru asigurarea convergentei economice si sociale conform situatiei din statele membre UE, pentru consolidarea coeziunii sociale si teritoriale a Romaniei si elaborarea, in actualul context, a unei strategii nationale de aparare, la nivel teritorial, coerenta.

S-a solicitat promovarea unei noi legi a sindicatelor in conformitate cu necesitatea integrarii noastre in UE si abrogarea Legii 62/2011.

S-a solicitat stabilirea unui VRS unic pentru toate categoriile de salariati, discriminate astazi fata de judecatori.

S-a solicitat stabilirea valorii lunare a indemnizatii de hrana si pentru civili si pentru militari, la nivelul anului 2022.

S-a solicitat constientizarea da catre membrii Guvernului si liderii politici a faptului ca, exceptand clerul, exista doar doua categorii mari de salariati, civili si militari si doar doua categorii mari de pensii, civile si militare, rezervistii nefiind de competenta Ministerului Muncii si a comisiilor parlamentare de munca deoarece nu au contracte de munca normata la 8 ore ci de prestare a activitatii la ordin 24/24 ore, prin juramant de sange si acceptarea restrangerii drepturilor cetatenesti si a unor pedepse specifice pentru neexecutare, la pace si razboi. Pe cale de consecinta, s-a solicitat ca militarii si politistii in activitate, in rezerva si retragere sa beneficieze de legi proprii, fiind exclusi din normele civile iar la toate prestatiile in Guvern, Parlament si media, pe probleme salariale si de pensii, alaturi de ministrul Muncii sa fie obligatoriu prezent si ministrul Apararii Nationale, coordonatorul SAOPSN.

S-au cerut investitii cu prioritate, in actualul context international, si considerarea drept domenii strategice de maxima importanta a agriculturii si industriei alimentare, sanatatii, transporturilor, industriei de aparare si energetice. In context, s-a cerut pastrarea spitalelor destinate bolilor specifice, profesionale ale militarilor, ceferistilor, aviatorilor/pilotilor.

S-a solicitat abrogarea legislatiei liberalizarii preturilor la energie si carburanti, care baga in faliment toata infrastructura statului, initiativele private dar si cetatenii.

2.     Solicitari specifice pentru SAOPSN  

a)    In ceea ce priveste salariile:

-         Aplicarea Legii 153/2017 pentru care sindicatele din politie si SCMD manifesteaza in strada de 5 ani;

-         Crearea prin amendamente si in Legea 153/2017 si in Legea 127/2019 a unui statut special pentru civilii care lucreaza in structurile militare, care au restrictii si obligatii specifice militarilor, ce nu se regasesc nici in salarii si nici in pensii;

-         Redobandirea drepturilor decurgand din indeplinirea misiunilor de lupta, si la salarii si la pensii, de catre toti militarii si politistii, drepturi anulate prin Legea 168/2021, celor care au indeplinit si indeplinesc astfel de misiuni in tara, deoarece pentru noi amenintarea nu este in Afganistan ci in Marea Neagra si la Gurile Dunarii.

b)    In ceea ce priveste pensiile militare de stat:

-         Aplicarea Legii 223/2015 in forma in care a fost promulgata, de la 1 ianuarie 2016, cu abrogarea tuturor prevederilor care au ”consolidat-o”, prin ordonante de urgenta de tipul 57/2015, 59/2017, 114/2018;

-         Modificarea OUG 130/2021 si anularea discriminarii rezervistilor fata de pensionarii civili prin acordarea aceluiasi procent de 10% nu de 2,6% aliniere cu inflatia (care, real, a sarit de 17%) tuturor rezervistilor; desfiintarea impunerii ilegale la CASS a rezervistilor, in conditiile in care au asigurate, prin legi-statut, gratuitatea actului medical si a tratamentelor in unitatile spitalicesti si bazele de tratament proprii;

-         S-a cerut domnului prim-ministru, in calitatea d-sale de rezervist/pensionar militar sa nu accepte sa fim inclusi in procentul de 9,4% din PIB, care limiteaza cresterea pensiilor prin PNRR, pentru 50 de ani;

-         S-a solicitat si s-a obtinut reprogramarea discutiei cu cele 11 organizatii ale rezervistilor, prevazuta pentru 24 februarie 2022 la orele 14.00 si amanata, datorita invaziei rusesti in Ucraina, deoarece aceasta se dovedeste a fi de lunga durata.

 

Premierul si echipa domniei sale au acceptat discutarea punctuala a tuturor celor solicitate, urmand ca reprezentantii CSN MERIDIAN si ai Guvernului sa se puna de acord asupra solutiilor in prezenta domniei sale.

La miting au participat din partea SCMD delegati ai filialelor din zonele 2,3,4, 7 si 8 sub coordonarea domnilor vicepresedinti cdor. (r) Ilie TRUTA (in formatie completa, ca de obicei), col. (r) Victor POPESCU, col. (r) Stefan TUDOSIE, col. (r) Adrian DEAC, col. (r) Florea CRISTESCU si a presedintelui filialei 2 Craiova, dl. col. (r) Danut NISTOR (pentru Zona 4). Evenimentul a fost imortalizat, profesionist, ca de obicei, de dl. col. (r) Gavrila CADAR, presedintele filialei Sector 4 Bucuresti. De notat participarea, in ciuda distantei si a varstei, a d-lui presedinte al filialei 1 ARAD, lt.col. (r) Vasile ARION. De asemenea, au participat, in numar insemnat, delegatii Forumului structurilor asociative convocati de dl. presedinte col. (r) Marian TUDOR. Tuturor le multumim pe aceasta cale. In acelasi timp, multumim pentru curaj, hotarare si diplomatie, presedintelui CSN MERIDIAN domnul Ion POPESCU.

Atragem atentia insa, tuturor rezervistilor si tuturor aliatilor civili, membri sau nu ai sindicatelor sau asociatiilor, in primul rand din Bucuresti, care, valizi fiind, si neretinuti de obligatii de serviciu, nu au participat, ca privitul la televizor, si datul mare pe mijloacele on-line nu sunt productive, doarece Dumnezeu iti da dar nu-ti pune in traista! Iar televiziunile practica din ordin, impotriva pensionarilor in general, a rezervistilor de preferinta si a SCMD in mod special, razboiul hibrid. Adica nu ne mentioneaza, iau interviuri dar nu le difuzeaza, ori, cum au facut ieri, dau imagini cu SCMD si spun ca sunt de la mitingul celor care au protestat la Parlament impotriva ajutorarii Ucrainei!

In concluzie, vom negocia solutiile in problema pensiilor militare de stat, atat in cadrul discutiilor CSN MERIDIAN cu domnul prim-ministru cat si cu ocazia audientei la domnia sa a expertilor celor 11 asociatii ale rezervistilor, la care SCMD va fi reprezentat de dl. vicepresedinte gl. mr. (r) Constantin NASTASE. De dorit ca in ambele situatii sa avem un punct de vedere comun.

In incheiere, raportez ca am predat d-lui prim-ministru atat documentul cu toate solicitarile noastre cat si documentul cu solicitarile minerilor, aliatii nostri din Federatia Nationala a Muncii.

Honor et patria! Vae victis!

Presedintele SCMD

Col. (r) dr. Mircea DOGARU
ă



Generalul (r) Cristian Barbu dezavuează blamarea Armatei de către analiști și politicieni iresponsabili

Generalul în rezervă Cristian Barbu, fost rector al Academiei de Tehnică Militară, invitat de Ciutacu să explice pe hartă situația la zi a  războiului ruso-ucrainian,  a dat o replică usturătoare unui  analist care era siderat că rușii sunt numiți criminali și că ar fi provocați să atace România. Insolența unuia ca Savaliuc la adresa Armatei este cam generalizată, din păcate, în mentalul  colectiv din România. 
Ascultați-l pe Razvan Savaliuc de la minutul 25' și veți înțelege că în 1940 am avut politicieni de aceeași factură care au decis ca România să  cedeze  fără luptă 1/3 din teritoriul țării. 
Conflictul dintre cei doi a fost întrerupt de Victor Ciutacu, introducându-l pe post pe ministrul Budăi. Cine vrea să-l asculte pe Budăi ce va face printr-o ordonanță de urgență, care va intra în vigoare luna viitoare, poate să vizioneze până la capăt înregistrarea emisiunii din seara zilei de 03 05 2022. 
Ciutacu și generalul(r) Cristian Barbu.



3 mai 2022

SIS-ul din R. Moldova are IMN

 Versurile pentru imnul celei mai secretizate institutii din Republica Moldova au fost scrise de poetul Ianos Turcanu, iar muzica de compozitorul Oleg Baraliuc, cel care a scris si piesa cu care Republica Moldova a mers in acest an la Eurovision ("A century of love", interpretata de Geta Burlacu). Intepret Dan Bălan.

Nota.

 Avatarul cu Rusia aparține uzerului care a inregistrat cantecul pe Youtube.







Numele nostru nu e scris in carte,

Nu-i pronuntat cu salve de salut,

Dar cercetarea da frumoase roade,

Securitatea e al nostru scut.

Nu e nimic mai sfant si demn pe lume,

Decat credinta si al nostru legamant!

Credinta patriei si steagului credinta,

Credinta legii si dreptatii orisicand,

Credinta-juramantului numai credinta,

Credinta dragostei si pacii pe pamant!

Credinta plaiului si neamului credinta

Credinta doinelor si casei parintesti

Credinta graiului si ramului credinta,

Credinta omului pe care il iubesti!

Incredere, lumina si speranta

Dam prin credinta noastra, ca de fier.

Drapelul patria-l inalta

Doar cand plecam, nemuritori, la cer.

Nu e nimic mai demn si scump pe lume,

Decat credinta si al nostru juramant!


Ministrul Mosteanu a fost prelucrat de sistem

Predictibilitatea legii pensiilor militare, la fel cum zic si magistratii,  ar impune intinderea reformei pe o perioada de 10 ani, glasuiest...