Sefii Armatei au inventat, interesati, diversiunea securisti-teroristi

 Spune Catalin Ranco Pițu, fostul sef al parchetelor militare, autorul Rechizitoriului prin care  Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu si generalul Iosif Rus, fostul comandant al Aviatie Militare, au fost inculpati in dosarul Revolutiei.

"Cea mai mare minciună din timpul Revoluției, cea mai mare dezinformare, inducere în eroare, a fost cea cu privire la existența securist-teroriștilor. Aceștia nu au existat. A fost o minciună în urma căreia au rezultat 850 de morți și aproximativ 3500 de răniți. 

Consecințele acestei induceri în eroare au fost deosebit de dramatice pentru poporul român", a spus generalul Cătălin Ranco Pițu, marţi seară, la Antena 3 CNN. 

Sa-l ascultam!

Ce elemente noi puteau sa intervina astfel incat CCR sa-si reconsidere jurisprudenta in cazul nesolicitarii avivului CL la momentul adoptarii unei ordonante?

Pentru a constata modul discretionar in care adopta deciziile noua Curte Constitutionala, condusa de presedintele Marian Enache, public mai jos cateva extrase din Decizia 50 din februarie 2022 prin care a fost declarata neconstitutionala OUG nr. 292/2020 pentru motivul ca Guvernul a solicitat avizul CL cu o intarziere de numai o zi, nu trei zile, cum se va vedea mai jos din documentele publicate de HR, slavita fie-i amintirea, in cazul OUG nr 59/04 08 2017. 

Decizia nr. 50/2022 este in acord cu jurisprudenta CCR exprimata in alte decizii anterioare, cum ar fi  Decizia nr.83 din 15 ianuarie 2009,  Decizia nr.304 din 4 mai 2017, Decizia nr.221 din 2 iunie 2020,  sau Decizia nr.229 din 2 iunie 2020.

Sa vedem ce silogisme va inventa CCR in Motivarea deciziei luate ieri, pentru respingere exceptiilor extrinseci formulate in cazul OUG 59/2017 si pentru a se lepada de considerentele exprimate in Motivarea Deciziei 50/2022:

"48......Avizul Consiliului Legislativ este de natură să contribuie la unitatea şi coerenţa textului actului normativ care urmează a fi adoptat, astfel că art.79 alin.(1) din Constituţie nu se poate interpreta decât în sensul că solicitarea avizului trebuie să fie anterioară adoptării actului normativ vizat. 

49. Mai mult, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a subliniat că „termenul în care trebuie exprimat punctul de vedere al Consiliului Legislativ curge de la data înregistrării la Consiliul Legislativ a solicitării de avizare a proiectului de act normativ. Nu este suficient ca solicitarea de aviz privind proiectul de ordonanţă de urgenţă să fie înregistrată la Secretariatul General al Guvernului în ziua emiterii ordonanţei de urgenţă şi să se considere că de la această dată curge termenul de emitere a avizului, ci ea trebuie dublată, în mod obligatoriu, de înregistrarea solicitării la Consiliul Legislativ înainte de emiterea ordonanţei de urgenţă, pentru că altfel s-ar compromite chiar rolul Consiliului Legislativ, deoarece ar putea apărea situaţia ca la momentul primirii solicitării de aviz actul normativ să fi fost deja adoptat.” Prin urmare, atât solicitarea avizului, cât și înregistrarea acestei solicitări la Consiliul Legislativ trebuie să aibă loc înainte de emiterea ordonanţei de urgenţă a Guvernului.

51. Curtea observă că atât data la care a fost înaintată solicitarea de aviz către Consiliul Legislativ, cât și cea la care această solicitare a fost înregistrată la această instituție sunt ulterioare adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr.192/2020. Chiar dacă avizul Consiliului Legislativ a fost emis în aceeași zi, respectiv pe data de 6 noiembrie 2020, Guvernul nu ar fi putut opera eventualele observații, înainte de publicare, decât cu respectarea dispozițiilor art.38 alin.(1) și (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.555 din 5 iulie 2019, potrivit cărora „Guvernul adoptă hotărâri şi ordonanţe în prezenţa majorităţii membrilor săi. Hotărârile şi ordonanţele se adoptă prin consens. Dacă nu se realizează consensul, hotărăşte prim-ministrul.” Or, Curtea constată că data adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr.192/2020, așa cum apare indicată în Monitorul Oficial al României, este 5 noiembrie 2020. 

52. Prin urmare, Curtea apreciază că adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.192/2020 s-a realizat cu încălcarea prevederilor constituționale ale art.79 alin.(1) coroborate cu cele ale art.1 alin.(3) și (5) din Constituție, Guvernul, cu acest prilej, atribuind un rol formal atât Consiliului Legislativ, cât și legalității procedurii de adoptare a ordonanțelor de urgență."

Anul trecut au fost si useri care au difuzat pe blog pozitia oficioasa potrivit careia intarzierea solicitarii avizului a fost acoperita prin introducerea in documentul publicat in MO, pe 07 08 2017, a observatiilor Consiliului Legislativ. Asa s-a intamplat, dar este foarte grav. Singurul care putea completa textul ordonantei era Guvernul in sedinta. Or, intre 04  si 08 august 2017 nu a mai fost nicio sedinta de guvern. 

Cine a completat OUG nr. 59/2017, domnule Marian Enache? Prin decizia data, dvs ati lasat nesanctionate asemenea ilegalitati.

Documente de pe site-ul Consiliului Legislativ care confirmă nerespectarea procedurii în adoptarea OUG nr. 59/2017 și 57/2017

 HUHU REZEA  MIERCURI, FEBRUARIE 15, 2023 

 52 COMMENTS

 Oricine poate să intre pe site-ul Consiliului Legislativ pentru a urmări cronologia corespondenței dintre Secretariatul General al Guvernului și Consiliul Legislativ, având ca obiect solicitarea  avizului obligatoriu îna

inte de adoptarea OUG nr. 59/2017, ordonanță care urmează să fie declarată neconstituțională  de CCR în ședința din 23 02 2023, Dosar nr. 1801D/2021.

Adoptarea ordonanței de urgență ar fi fost în regulă dacă adresa de solicitare a avizului pleca de la SGG cel mai târziu pe 04 08 2017, data adoptării ordonanței în ședința de Guvern. Or, după cum se vede din dosarul nr. 685/2017 al Consiliului Legislativ, adresa nr. 184 a fost înregistrată la SGG pe 07 08 2017, a intrat la Consiliul Legislativ tot pe 07 08 iar avizul nr. 644/2017 a fost dat în aceeași zi,  pe 07 08 2017. Publicarea ordonanței în MO a avut loc tot pe 07 08 2017.

Se mai îndoiește cineva de deznodământul din 23 februarie 2023?

Aceeași greșeală a făcut SGG și în cazul OUG 57/2017 adoptată în data de 04 08 2017.

Iată dovada!

Tot in ziua de 04 08 august 2017, Guvernul a mai adoptat si OUG nr. 56/2017 de completare a L 152/2017, prin care au fost majorate si salariile de funcție ale politistilor cu 10%. In mod corect, avizul s-a solicitat pe data de 04 08  si tot pe 04 08 adresa a fost inregistrata la Consiliul Legislativ.

Vor ramane CIUCAlați doar militarii pensionați incepand cu data de 29 decembrie 2018?

Desert si in moralitatea judecatorilor CCR! 

R E S P I N S E,    Exceptiile!

CCR si-a incalcat din nou jurisprudenta!

Sunt curios ce perle justificative a mai nascocit Marian Enache pentru a respinge exceptia nerespectarii procedurii de adoptare a ordonantelor de urgenta, respectiv adoptarea OUG 59/2017 pe 04 07 2017, inainte de solicitarea avizului Consiliului Legislativ. Sunt alte decizii CCR prin care s-a admis exceptia pentru aceeasi eroare a guvernului.

Sa vedem ce va decide CCR pe 14 12 in dosarul de la Vrancea, dosar care este de asemenea amanat de mai multe ori. Se pare ca are o exceptie intinseca speciala.

Dosarul de la Vrancea a fost amanat pentru poimaine!

In cazul in care la data de  12 12 2023  CCR va declara ca neconstitutionala in ansamblul sau OUG nr. 59/2017, efectul juridic este ca modificarile pe care aceasta ordonanta le-a adus legilor care reglementeaza pensiile de serviciu sunt nule. Textele modificate, completate sau eliminate reintra in vigoare ca si cand OUG 59/2017  nu ar fi existat,  dar drepturile afectate  se platesc numai dupa ce va fi publicata decizia CCR in MO.

In privinta pensiilor de serviciu, altele decat cele militare si cele ale magistratilor, disparitia OUG nr. 59/2017 are ca efect recalcularea cuantumului procentual din baza bruta de calcul pe toata perioada cuprinsa intre anul 2017 si data intrarii in vigoare a Legii nr. 282/2023, intrucat   aceste pensii nu au fost afectate de OUG nr. 114/2018.

In privinta Legii 223/2015, articolele 59 si 60 revin la forma avuta la data de 06 08 2017, inainte de a fi publicata OUG nr. 59/2017 in MO. 

-Cum Art. 84 din OUG nr. 114/2018 nu poate fi aplicat retroactiv pensiilor stabilite inainte de 29 12 2018, si pensiile militare stabilite in perioada 07 08 2017 - 28 12 2018 vor intra sub regimul juridic al Legii nr. 223/2015 in vigoare la data de 06 08 2017 si vor fi recalculate ca pensii plafonate la 85% din baza bruta de calcul, la fel ca  la  vechii pensionari militari. De la data publicarii deciziei CCR in MO, ei au dreptul permanent la o pensie militara neplafonata la nivelul mediei soldelor nete din baza de calcul. Si indexarile conform art. 59 din anii urmatori vor trebui recalculate ca si la  vechii pensionari militari. Ies de sub procedura de indexare din art. 84 a OUG nr. 114/2018, dar plata lor se aplica numai dupa publicarea deciziei CCR in MO. Cei care au dosare pe rol la CCR precum si cei cu cauze pendinte vor putea solicita in instante si despagubiri care merg in urma pana la  trei ani de la data la care au sesizat instanta.

Dupa publicarea Deciziei CCR in MO raman cu pensii nete acordate, plafonate la nivelul bazei nete de calcul, doar cei care si-au stabilit dreptul de pensie  incepand cu 29 12 2018, data publicarii in MO a OUG nr. 114/2018.

-De la data publicarii Deciziei CCR in MO, Casele Sectoriale vor trebui sa emita decizii de  actualizare a tuturor  pensiilor militare aflate in plata la 31 12 2017, conform art. 60 in vigoare la data de 01 01 2018, respectiv sa le actualizeze baza de calcul cu cresterea de 25% a soldelor de functie in anul 2018. Nu sunt obligate sa actualizeze respectivele pensii si pentru anul 2019 si urmatorii, pentru ca de la 29 12 2018 a intrat in vigoare OUG nr. 114/2018 care a eliminat din nou actualizarea pensiilor militare in plata. Plata actualizarii din anul 2018 va incepe de la data publicarii deciziei CCR in MO, iar cei care au dosare in pronuntare la CCR sau dosare pendinte,  pot cere instantelor si despagubiri pe trei ani in urma de la data sesizarii Tribunalului sau Curtii de Apel.

In cazul in care va cadea la CCR si  art. 84 din OUG  nr. 114/2018, efectele mentionate mai sus se intind pana la data intrarii in vigoare a Legii nr 282/2023.

Alte posibile efecte le vom completa in comentarii.

 

Dovada maghiara a originii romanesti a melodiei pe care se canta "Noi suntem romani"

O romanca din Deleni, Bihor a  fost inregistrata in anul 1909 de muzicologul maghiar Bela Bartok cantand melodia romaneasca  Cine n-o tine cu noi. Cantecul este transpus si pe note muzicale. O puteti asculta sonor mai jos. Grigore Lese crease zilele trecute o mare zarva cum ca melodia face parte din folclorul maghiar.

Pagina originala o gasiti aici

https://bartok.neprajz.hu/english.roman.bihar.php?bm=1&as=2110&kr=G_803_%3D%22bartok-39-16%22

Interpretarea audio din 1909 o puteti asculta aici

https://bartok.neprajz.hu/_melleklet/neprajz/0612/MH_0674.mp3

SCMD risca sa fie condusa de la 01 01 2024 de analfabeti functional si natarai creduli, daca...

 ...nu se va implini cobeala ca pensiile militare nu vor fi indexate in anul 2024 cu 13,8%. Acestea sunt epitete folosite de liderul  SCMD in materialul de mai jos, adresat  criticilor sai.

Public acest material, cu observatiile de rigoare,  pentru ca simpatizanti SCMD l-au distribuit pe adresa blogului.

Cata vreme nu se va da o lege, nu o ordonanta, pana la 31 12 2023, de modificare a art. 59 din Legea nr. 223/2015 cu modificarile si completarile ulterioare, indexarea cu 13,8% este obligatorie pentru Casele Sectoriale. Ramane doar s-o aplice conform art. 84 din OUG nr. 114/2018, nu dupa ureche, ca in cazul indexarilor succesive pentru ciucalati.

OUG nr. 226/2020, a lui Cîțu, a fost ultima care si-a mai permis sa incalce art.115 alin (6) din Constituție.

Pana in prezent, sub conducerea domnului Dogaru, SCMD a avut interzis sa atace ordonantele de guvern abuzive in contenciosul administrativ, procedura speciala, Legea 554/2004, art. 9.  

Din 2001  si pana astazi indexarea pensiilor din sistemul public s-a aplicat la valoarea punctului de pensie si de aceea s-a numit indexare contributiva. Daca nu crede,  sa citeasca  art. 102 din L 263/2010.

Nu stiu ce afinitati are domnul Dogaru cu fostul ministru Tutuianu, dar se vede ca a uitat ca el a fost carausul draftului art. VII din OUG 59/2017 in sedinta de guvern din 04 08 2017, prezidata de Tudose. Atat s-au grabit sa adopte acea ordonanta, pentru ca actualizarea  pensiilor militare secatuia bugetul Armatei, incat au uitat sa ceara avizul Consiliului Legislativ. SCMD nu a fost in stare sa speculeze acea inadvertenta constitutionala a Guvernului si  nu s-a implicat  nici dupa ce au devenit publice actiunile a catorva zeci de pensionari la CCR.

Cuantumul acordat celor pensionați dupa 2017, eu le zic CIUCAlati, poate creste prin indexare dar nu este deloc afectat prin impozitare si supraimpozitare.

Sa asteptam luna ianuarie pentru a constata toata lumea rezervista ce interese serveste SCMD.

La o baza neta de calcul de 17 199 lei in anul 2019, CPS a MApN acorda ilegal, dupa indexarea de 13,8% din 2024, suma de 389 lei lunar.

 Incalcare flagranta a dispozițiilor art. 60 din Legea pensiilor  militare, asa cum a fost ea completata prin Art. 84 din OUG nr. 114/2017.

Daca nu ar fi fost Art. 84 din OUG nr. 114/2018, pensia d-lui Ciuca ar fi ramas si in anul 2024 , si dupa indexarile din anii urmatori, cu cuantumul acordat de OUG nr. 59/2017 la valoarea de 17 199 lei, plafonul la care a fost limitata pensia neta astfel incat pensia acordata in anul 2019 sa nu  pentru depaseasca solda neta ca activ.

OUG nr 114/2018 a venit cu solutia ca si media soldelor nete din baza de calcul sa fie indexata cu rata medie a inflatiei.

Mitica	15:25 (acum 5 minute)
către eu

"CADOUL" PRIMIT DE "CIUCĂ AL NOST' " - prin indexare - de la Casa de Pensii Sectorială ! 

1) Anul trecerii în rezervă a acestuia = 2019 ;  

2) Pensia netă stabilită la nivelul mediei soldelor lunare nete corespunzătoare celor brute din baza de calcul a pensiei = 17199 lei. Ea poate fi determinată cu ușurință prin raportarea la declarația de avere a acestuia - din data de 09.06.2021 - și prin deducerea sumei aferente procentului de indexare a pensiei cu 4,6%, utilizat în anul 2020 ; 

 3) Cuantumul acordat al pensiei militare, deci "de pe card" - prin prisma indexărilor aplicate ilegal de către Casa de pensii, respectiv indexare directă la cuantumul acordat anterior, cu încălcarea prevederilor art.60 alin.(3) din Legea nr.223 / 2015 ( modificat prin art.84 punctul 2 din OUG nr.114 / 2018 - este... în ianuarie 2024 - de ...22076 lei ! 

Procentele de indexare utilizate : 4,6% ( în anul 2020 ), 2,6% ( în 2022 ), 5,1% ( în 2023 ) și 13,8% ( în 2024 ) ;  

4) În alineatul (3) susmenționat se precizează faptul că rata medie anuală a inflației - în cazul indexărilor succesive - se aplică asupra mediei soldelor lunare nete CORESPUNZĂTOARE mediei soldelor brute din baza de calcul a pensiei, la care se adaugă suma care reprezintă intervenția ratei inflației în operațiunile de indexare anterioare, adică cu cât a crescut pensia "pe card" ca urmare a indexărilor efectuate anterior. 

Având în vedere faptul că - în anul 2019, la trecerea în rezervă a lui "Ciucă al nost'"- pensia sa netă stabilită la nivelul mediei soldelor lunare nete CORESPUNZĂTOARE celor brute din baza de calcul a fost de 17 199 lei, rezultă implicit media soldelor brute din baza de calcul a pensiei, aceasta fiind de 29 400 lei ( 29400 x 58,5% = 17 199 lei, restul procentelor, respectiv 41,5% reprezentând contribuțiile și impozitul ). Această medie a soldelor brute din baza de calcul a pensiei ( 29 400 lei ), utilizată - NUMAI ȘI EXCLUSIV - la data deschiderii dreptului de pensie, respectiv la data trecerii în rezervă, este aceeași permanent, fără alte operațiuni efectuate asupra ei, fiind așadar...o constantă. 

Prin urmare, atunci când se face referire la media soldelor nete CORESPUNZĂTOARE celor brute ( totdeauna 58,5%, 41,5% reprezentând contribuțiile și impozitul ), singurele sume corèspondente în cauză sunt : 17 199 lei la 29400 lei ( 29400 x 58,5% = 17 199 ). 

 5) Fără a intra în detaliile de calcul ( n.n. - din cele susmenționate se poate deduce cu ușurință modul de aplicare legală a art.60 alin.(3) și implicit a se calcula pensia "pe card" din fiecare lună și an ), iată doar - comparativ între cuantumul acordat de Casa de pensii și cel legal cuvenit - ce rezultă :

 a) în anul 2020 : 17 990 lei / 17990 lei ( art.60 alin.(2) din Legea 223 / 2015 ). După această primă indexare, cele care urmează sunt incidente art.60 alin.(3). Așadar :

 b) în anul 2022 : 18458 lei / 18437 lei ( diferență de 21 lei lunar ) !  

c) în anul 2023 : 19399 lei / 19314 lei ( diferență de 85 lei lunar ) !  

d) în anul 2024 : 22076 lei / 21687 lei ( diferență de...389 lei lunar ! ) !  

6) Prin modul în care Casa de pensii aplică prevederile art.60 alin.(3) susmenționat - cunoscând atât cuantumurile acordate de către aceasta pentru lunile din fiecare an ( 17990 lei în 2020 și 2021, 18458 lei în 2022, 19399 lei în 2023 și 22076 lei în 2024 ), cât și sumele care reprezintă intervenția ratei inflației în operațiunile de indexare anterioare, respectiv cu cât a crescut pensia "pe card" ( 791 lei pentru operațiunea de indexare din 2022, 791 lei + 447 lei pentru indexarea din 2023 și 791 lei + 447 lei + 877 lei pentru indexarea din 2024 ) - se poate determina cu ușurință prima componentă a art.60 alin.(3), respectiv cea prin care se aplică rata inflației la media soldelor nete corespunzătoare celor brute din baza de calcul. 

Rezultă următoarele : 

a) la indexarea din 2022 = 17667 lei ( 18458 - 791 ) ; 

b) la indexarea din 2023 = 18140 lei ( 19399 - 791 - 468 ) ; 

c) la indexarea din 2024 = 19876 lei ( 22076 - 791 - 468 - 941 ) ;  

7) Pentru concizie, exemplific,detaliat, cu ce ar rezulta - pentru prima componentă a art.60 alin.(3) - numai pentru anul 2022, procedura fiind aceeași și pentru anii 2023, respectiv 2024. Așadar : 17667 lei = 2,6 % x A + A. Rezultă A = 17219 lei. Deoarece rata medie a inflației trebuie aplicată asupra mediei soldelor nete CORESPUNZĂTOARE celor brute din baza de calcul ( art. 60 alin.(3), prima componentă ) și cunoscând faptul că procentul mediei acestor solde nete din media celor brute este mereu de 58,5% ( 41,5% reprezentând contribuțiile și impozitul ), să vedem dacă acest procent se confirmă.

 Așadar, la media soldelor brute din baza de calcul a pensiei ( mereu aceeași, respectiv 29400 lei )...17219 lei reprezintă....58,56% și nu 58,50 %, ceea ce este - evident - în neconcordanță cu prevederea legală, respectiv faptul că solda netă reprezintă  - TOTDEAUNA - 58,5% din solda brută ( 41,5% fiind contribuțiile și impozitul ) !  

8) Pe aceeași procedură susmenționată, iată procentele care rezultă pentru următorii 2 ani :

 a) pentru anul 2023 = 58,70%, în loc de 58,50% !!  

c) pentru anul 2024 = 59,40%, în loc de 58,50 % !!  

CONCLUZIE, FĂRĂ ECHIVOC : acest procent, respectiv 58,5% și care TREBUIE SĂ FIE TOTDEAUNA același, el semnificând cât reprezintă solda netă în raport cu cea brută ( 41,5% reprezentând contribuțiile ( CIBS, adică contribuția individuală la bugetul de stat ( art.31 din Legea nr.223 / 2015 ) ) și CASS ( contribuția la sănătate ) ), la care se adaugă impozitul )...crește, de la an la an, prin prisma aplicării ilegale - de către Casa de pensii - a prevederii EXPLICITE din conținutul art.60 alin.(3) al Legii nr.223 / 2015 ( modificat prin art.84 punctul 2 din OUG nr.114 / 2018 ) !  

Printr-o astfel de aplicare "originală", adică ilegală, a art.60 (3) menționat - de către casele de pensii - mai că poți crede că s-ar putea ca media soldelor nete să o ajungă în procent pe cea a soldelor brute ! 

Cireașa de pe tort pentru exemplul luat cu "Ciucă al nost' " : pe lângă "cadourile ilegale", oferite din 2022 încoace de către Casa de pensii prin indexare..."reforma pensiilor de serviciu" ( Legea nr.282 / 2023 ) presupune, în cazul aceluiași personaj- și cu ajutor de..."pupat piața Independenței"...de la Maricel - o finalitate in cifre...așa : dacă nu ar fi fost indexarea cu rata medie anuală a inflației ( n.n. - ca paranteză, au fost atât ani când rata inflației a fost negativă ( ex. : 2016 ), cât și când nu s-a acordat ( ex. : 2021 ) și dacă nu ar fi fost această rată într-un astfel de procent, respectiv 13,8%  ( n.n. - în parametri asemănători..nu a mai fost de....20 de ani ! A se vedea site-ul INS !  )...pensia "pe card" - de 5600 lei din prezent - a rezervistului din august 2017, ar fi scăzut... iar a lui "Ciucă al nost' ", rezervist de după 2 ani și 3 luni, respectiv din noiembrie 2019 - cu pensia din prezent, "pe card" - de 19 399 lei ar fi fost scăzută cu....ZERO lei ! Pfff...Țara lu' Papură vodă !  "Ciolac" peste pupăză...spunea ieri pe la tv-uri...mai avem și vreo 42% de analfabeți funcțional în rândul elevilor ! Viitorul "sună bine" !  Oare ce procent de analfabetism funcțional o fi și-n rândul adulților din instituțiile statului ?!

RăspundeRedirecționează

Presedintele a atacat la CCR legea pentru completarea Legii nr, 80/1995/ Statutul cadrelor militare

Legea instituie niste facilitati numai pentru cursantii Academiei de Politie, nu si pentru cei ai celorlalte instituții militare de invatamant. 

Domeniul reglementat ține de Legea Invatamantului nu de Statutul Cadrelor Militare.
 

Invataturi pentru indexarea ce va sa vina peste o luna

 Nota: procedura descrisa mai jos este valabila numai pentru pensiile militare stabilite dupa 15 09 2017.

Mitica	dum., 3 dec., 20:40 (acum 14 ore)
către eu

CĂ TOT E IMINENTĂ !  INDEXAREA PENSIILOR MILITARE DE STAT ! LOGICĂ, MATEMATICĂ ȘI...RĂBDARE !  Din perspectiva art.59 și 60 din Legea nr.223 / 2015 ( modificate prin art.84 din OUG nr.114 / 2018 ) ! 

 A)  PARTEA INTRODUCTIVĂ : 

Coordonate : 

1) pensie stabilită în anul 2022 ;  

2) media soldelor brute din baza de calcul a pensiei = 13675 lei ;  

3) media soldelor nete corespunzătoare celor brute din baza de calcul a pensiei = 8000 lei ( 58,5% din 13675, diferența, respectiv 41,5%, constituind-o contribuțiile și impozitul )  

4) pensie brută = 13949 lei ( 85% din baza de calcuĺ și OMM 20% ) ;  

5) pensie netă = 12754 lei ( după deducerea impozitului din pensia brută ) ;  

6) pensie netă stabilită/acordata la nivelul mediei soldelor nete corespunzătoare celor brute din baza de calcul a pensiei = 8000 lei ( art.60 (1) din Legea nr.223 / 2015 ).  

În anul 2023, această pensie a fost indexată cu rata medie anuală a inflației de 5,1%.  Așadar, pensia brută indexată ( art.59 (1) din Legea nr.223 / 2015 ) = 14660 lei ( 13949 x 5,1% + 13949 ). Prin urmare, pensia netă rezultată este de 13394 lei ( după deducerea impozitului). Acest cuantum rezultat al pensiei nete este mai mare decât media soldelor nete corespunzătoare celor brute din baza de calcul ( 8000 lei ). În consecință, cuantumul acordat - în conformitate cu art.60 (2) din Legea nr.223 / 2015 - este cel rezultat din aplicarea ratei medii anuale a inflației asupra mediei soldelor lunare nete în cauză. 

Așadar, pensia lunară "pe card", în anul 2023 = 8408 lei ( 8000 x 5,1% + 8000 ). 

Luna viitoare - în conformitate cu art.59 (1) din Legea nr.223 / 2015 - pensia militară se indexează cu 13,8%. Așadar, pensia brută indexată ( art.59 (1) din Legea nr.223 / 2015 ) va fi de 16683 lei ( 14660 x 13,8% + 14660 ). În consecință,  pensia netă rezultată va avea un cuantum de 15215 lei ( după deducerea impozitului ).

 Acest cuantum rezultat al pensiei nete este mai mare decât media soldelor nete corespunzătoare celor brute din baza de calcul ( 8000 lei ). Cuantumul acordat de către casele de pensii, adică pensia lunară "pe card" ( n.n. - pentru înțelegerea și simplificarea problematicii, nu vorbim aici nicicum de procesul de impozitare, ci numai de cel de indexare ) va fi de 9568 lei ( 8408 × 13,8% + 8408 ). Dealtfel, aceasta este modalitatea utiliźată de către casele de pensii - de la intrarea în vigoare a OUG nr.114 / 2018 - respectiv "indexare la indexare" și pentru pensiile al căror cuantum net este mai mare decât cel al mediei soldelor nete corespunzătoare celor brute din baza de calcul a pensiei ! 

 B) PARTEA DE ANALIZĂ :  În prima operațiune de indexare ( cea din anul curent, cu 5,1% ), cuantumul acordat, respectiv pensia "pe card", este de 8408 lei ( 8000 × 5,1% + 8000 ). Această creștere a pensiei "de pe card", de la 8000 lei la 8408 lei - așadar cu 408 lei ( 8000 x 5,1% ) - nu este altceva decât suma care reprezintă intervenția ratei medii anuale a inflației în prima operațiune de indexare. 

Urmare a celei de-a doua indexări susmenționate ( cu 13,8% ) cuantumul acordat - de către casele de pensii - respectiv pensia "de pe card" va fi de 9568 lei. Bineînțeles că, în acest ultim cuantum acordat (9568 lei ), intră și cei 408 lei, sumă reprezentând intervenția ratei medii anuale a inflației în prima operațiune de indexare. Prin urmare, necesită a fi stabilit ce reprezintă suma din cuantumul acordat ( pensia "de pe card" ), respectiv din 9568 lei...fără acei 408 lei ( care reprezintă intervenția ratei medii anuale a inflației în prima operatiune de indexare ). Este vorba - pentru exemplul în cauză - de o sumă de 9160 lei ( 9568 - 408 ). Ce reprezintă această sumă ?!  Răspunsul este chiar în art.60 alin.(3) din Legea nr.223 / 2015, unde, cuantumul acordat ( acest 9568 lei - acordat de către casele de pensii - pentru exemplul luat ) are două componente. În articol se precizează, vis-a-vis de a doua componentă : "la care se adaugă suma reprezentând intervenția ratei medii anuale a inflației, în aceleași condiții, din operațiunile de indexare anterioare".

 Altfel spus, pentru exemplul luat, este vorba de cei 408 lei, menționați și rezultați din prima operațiune de indexare. Iată ce reprezintă - din alineatul (3) susmenționat - cei 9160 lei ( prima componentă a cuantumului acordat de către casele de pensii : "suma rezultată din aplicarea ratei medii anuale a inflației, in condițiile art.59 alin.(1), asupra mediei soldelor / salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor / salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul a pensiei". Urmează - pentru această componentă - problema de...matematică ! Transpus în cifre și notând media soldelor nete corespunzătoare celor brute din baza de calcul a pensiei cu MSN...rezultă următoarea ecuație : 13,8% x MSN + MSN = 9160 lei. Prin urmare, rezultatul este : MSN ( media soldelor nete ce corespund celor brute  din baza de calcul ) = 8049 lei !!  

Două certitudini :  

1) Suma de 408 lei ( intervenția ratei medii anuale a inflației în prima operațiune de indexare ) ;

 2) Media soldelor brute din baza de calcul ( 13675 lei ), medie utilizată - exclusiv - la stabilirea pensiei militare de stat...este permanent aceeași ! Ca urmare, acestei medii îi corespunde cea a soldelor nete de 8000 lei, deoarece numai 58,5% din cei 13675 lei ficși = 8000. Altfel, știind faptul că cei 13675 lei sunt mereu aceeași, dacă ne-am raporta nu la MSN ( media soldelor nete ) de 8000 lei, ci la...8049 lei...ar rezulta : x% din 13675 lei = 8049 lei. Ca urmare, procentul rezultat ar fi, nu de 58,5% ( media soldelor nete CORESPUNZĂTOARE celor brute ), 41,5% reprezentând contribuțiile si impozitul, ci, de...58,85%, ceea ce este vădit neconcordant cu raportul procentual dintre media soldelor nete și cea a soldelor brute ( mereu 58,5% ) !  

Prin prisma celor menționate, cât și a reglementării din art.60 alin.(3) - unde se precizează faptul că, "în cazul indexărilor succesive, cuantumul acordat nu poate depăși..." și urmează cele două componente analizate anterior - modalitatea legală de stabilire a cuantumului maxim acordat la cea de-a doua indexare - pentru exemplul luat - este următoarea : 

componenta 1 :  13,8% × 8000 lei ( rata inflației aplicată asupra mediei soldelor lunare nete CORESPUNZĂTOARE celor brute din baza de calcul a pensiei, respectiv numai 58,5% din 13675 lei ficși = 8000 lei ) + 8000 lei ( media soldelor nete CORESPUNZĂTOARE celor brute  din baza de calcul a pensiei ( 13675 lei ficși ) = 9104 lei. 

Componenta 2, respectiv cea adăugată la prima și care rezultă - în mod explicit - din art.60 alin.(3), este, pentru exemplul în cauză, în cuantum  de 408 lei, ea reprezentând, așa cum am mai menționat, intervenția ratei medii anuale a inflației în prima operațiune de indexare. 

În consecință, cuantumul maxim acordat - și legal - al pensiei militare de stat ( cel "de pe card" ) este de 9512 lei ( 9104 + 408 ) și nu cel de 9568 lei, acordat de către casele de pensii sectoriale. 

Prin prisma celor menționate, eventualele puncte de vedere pot fi prezentate numai pe două coordonate, respectiv :

 a) exclusiv în termeni de bun simț ( n.n. - cu scuzele de rigoare, cel care face rabat de la aceasta voi fi nevoit a-l voi bloca instant ! ) ;  

b) exclusiv în termeni aplicați - respectiv frază, propoziție, rând, cifră, articol, alineat...din cele prezentate - unde sunt argumente contrarii. 

Seară frumoasă, oameni frumoși !

Extragerea grupelor EURO 24, Germania si incidentul din timpul extragerii

  https://www.uefa.com/euro2024/draws/2024/2001079/

Incident la tragerea la sorti. Un youtuber a plantat in sala un telefon care reproducea sunete dintr-un film porno de fiecare data cand in sala se facea liniste pentru a urmari in ce grupa urmeaza sa pice echipa extrasa din urna.

https://twitter.com/i/status/1731019116587200686

Sortii ne-au rezervat o grupa accesibila.

Primarul Chereches, ANCMRR-ist MAI

 Legitimatie gasita de politistii germani la retinerea din Ausburg, Bavaria, a primarului.

Sa citim justificarea Filialei Maramures a ANCMRR intr-un comunicat, asa cum a fost  citat de PRO Tv, cu suparatoare greseli gramaticale de redactare.

„Legat de legitimația acordată fostului primar CHERECHEȘ CĂTĂLIN, Asociatia din Maramures informează că, în conformitate cu statutul ANCMRR și al Filialei, PINTEA VITEAZU Maramureș se pot face membrii onorifici, care nu plătesc cotizație, persoanele din administrația publică locală și județeană care și-au adus un aport în sprijinirea asociației cu diferite probleme.

El este membru onorific în urma acordării spațiului actual de pe B-dul. Republicii nr. 62 unde Asociația își desfășoară activitatea și în prezent. A fost obținut prin HCL.

Pe legitimație este trecut,,Pc."-personal civil”

„Având în vedere sentința definitivă, mâine fiind program la asociație, Biroul Executiv va lua act și se v-a proceda la excluderea lui Cherecheș Cătălin ca membru onorific al filialei” se mai arată în comunicat.