Un produs Blogger.

24 nov. 2025

Implicarea Securității din Ungaria in evenimentele de la Tg. Mures din martie 1990

2 comments

    Iedera, plantă parazit pe trunchiul copacilor

    Istoria recentă scrisă altfel!





    KINCSES ELOD, avocat, membru al C.P.U.N.-Mureș, a afirmat: "Fiți vigilenți, dacă armata nu-i cu voi, dezarmați-i!”

    Articol din Evenimentul Zilei

    Cum am câștigat un proces împotriva unui falsificator al istoriei. Cheia înțelegerii evenimentelor din martie 1990, de la Târgu Mureș

Cu ceva vreme în urmă, reputatul istoric dr. Florian Bichir a dat, prin arhivele CNSAS, de un dosar ciudat: raportările Direcției de Informații Mureș către unitățile centrale ale S.R.I., în cursul anului 1990. În principiu, la CNSAS ar trebui să se regăsească numai documente ale fostei Securități. Știind că, vreme de mai bine de un deceniu, am gestionat documente clasificate, profesorul Florian Bichir mi-a trimis scanările și mi-a cerut părerea. Evident, primul gest a fost să verific la CNSAS dacă dosarul e acolo, dacă scanările le aparțin. Având răspuns pozitiv, m-am apucat de studiat materialul.

Istoricii sunt obișnuiți să lucreze cu colecții de documente pe care curgerea secolelor le-a curățat de steril, așa cum curgerea apei curăță pepitele de aur de nisip. Cu totul alta e meseria analistului de informații: documentele informative conțin de-a valma lutul și aurul, trebuie să ai răbdarea și priceperea să le separi. După vreo două săptămâni de studiu, i-am transmis profesorului Bichir că am în față aur curat: cheia înțelegerii evenimentelor care au dus la ciocnirea interetnică din martie 1990, de la Târgu Mureș.

O carte despre evenimentele din Târgu Mureș, martie 1990

Astfel a luat naștere volumul ”Târgu Mureș 1990: Zori Însângerate”, publicat de către “Editura Evenimentul și Capital”. Volumul, care continuă să se vândă bine, deslușește dedesubturile conflictului, așa cum rezultă ele din documentele contraspionajului. Concret, la acea vreme Ungaria vecină era condusă de foste cadre de nădejde ale ocupantului sovietic, care după Revoluția ungară din 1956 fuseseră plantate în puncte cheie ale Statului, pentru a preveni o nouă răzvrătire. România era condusă de Ion Iliescu.


În 1988 – 1989, această agentură sovietică ”de vârf” a început să-și dea seama că Lagărul Socialist se prăbușește și s-a străduit să-și creeze un trecut mai bun, o reputație de ”socialiști” și ”patrioți”. Era cam greu, fiindcă mulți dintre ei aveau sânge maghiar pe mâini, precum ministrul de Externe Gyula Horn care în 1956 -1957 îmbrăcase uniforma ocupantului sovietic, se înrolase voluntar în Echipele „R” (de represiune) și participase la schingiuirea și executarea conaționalilor săi ”suspecți”.
Cam în toamna anului 1988, această gașcă colaboraționistă a ajuns la concluzia că ar putea să-și confecționeze o falsă imagine de ”patrioți maghiari” dacă ar reuși să smulgă Transilvania din trupul României, în haosul pe care inevitabil avea să-l lase în urmă prăbușirea regimului Ceaușescu. Și s-au pus pe treabă, angrenând structuri informativ-operative ale Armatei și Ministerului de Interne de la Budapesta în procurarea de armament și muniție românești. Prin atacarea a 38 de posturi de Poliție din Covasna și Harghita, în decembrie 1989. De altfel, într-un interviu publicat de presa ungară la 30 ianuarie 2015 , fostul prim-ministru al Ungariei din acea perioadă, Miklós Németh, a și recunoscut că „a trimis agenți cu duzinile în România după ce a venit la putere în noiembrie 1988”.

Rolul lui Mihai Șora

Apoi au început pregătirile pentru incidente cât mai sângeroase la Târgu Mureș și în alte câteva orașe din Transilvania. Printr-o zvonistică atent regizată, s-au exacerbat tensiuni interetnice pre-existente, iar apoi s-a regizat un prim incident. Ministrul Învățământului, Mihai Șora, a fost determinat să sprijine separarea pe baze etnice a școlilor din Transilvania: clădirile urmau a fi cedate liceelor maghiare, spre folosință excluzivă, iar elevii și profesorii români urmau să fie evacuați.

Evident, asta a scos în stradă o bună parte din populația românească. La acel moment, agenturile implicate au început să difuzeze zvonul că românii se adună ca să-i izgonească pe unguri din oraș! A ieșit deci și populația maghiară în stradă, ca să-și apere drepturile. Români și unguri s-au adunat în piața centrală și, cum Poliția dispăruse de pe străzi, au început incidentele. Comanda Garnizoanei Târgu Mureș a scos atunci trupele, pentru a alcătui un cordon, separând manifestanții unguri de cei români.

Momentul e relatat de documentele de la CNSAS:

„Din date verificate rezultă că în data de 20.03.a.c. la stația de amplificare din central municipiului Tg.-Mureș unde era adunată o masă compactă de etnici maghiari, KINCSES ELOD, avocat, membru al C.P.U.N.-Mureș, a afirmat: Fiți vigilenți, dacă armata nu-i cu voi, dezarmați-i!” De remarcat că, la acel moment, domnul Kincses Elod era cadru al Armatei române și-și îndemna conaționalii să-i agreseze camarazii de arme.

Planul era ca manifestanții maghiari să agreseze trupele de soldați, iar în acest context să intervină o grupare diversionistă, alcătuită din operatori ai Securității comuniste ungare. Într-un interviu publicat la 30 ianuarie 2015, fostul prim-ministru al Ungariei din 1990, Miklós Németh, a recunoscut că în afara echipei militare înarmate, pe care o trimisese să-l gardeze pe episcopal Tokes „mai erau și alte asemenea echipe, în alte părți ale României”.

 

Planul diversionist

Spre exemplu în piața centrală de la Târgu Mureș, așa cum își amintește generalul Mircea Chelaru: „A apărut un grup; toți, dar absolut toți atleți, puternici, tineri, cu lăzi toate cu coctail Molotov. Le aprindeau și le aruncau către masa mare maghiară. Una a căzut pe ultimul tanc, câteva s-au oprit pe copaci, unele dintre ele și-au atins ținta până când am reușit să aducem o forță militară care i-a împins și i-a scos afară din cadru... armata a început să-i identifice, am găsit și oameni cu armament asupra lor: pistoale”. Evident, erau pistoale românești cu muniție românească, din cele furate la Revoluție, pentru ca orice anchetă ulterioară să concluzioneze că Armata română ”a măcelărit maghiari”.

Deci, în spatele incidentului interetnic de la Târgu Mureș nu s-a aflat UDMR și nici Vatra Românească, ci Securitatea comunistă ungară, faimosul ÁVH, care la ordinul câtorva politicieni compromiși de la Budapesta se străduia să pornească un război interetnic în Transilvania. Așa cum apreciază profesorul Bichir: „Au instigat exact pe planul care l-au avut la Timișoara pentru că au dorit să tragă armată în civili; în momentul în care armata deschidea foc se provoca războiul civil.” Motiv de intervenție militară străină și de arbitraj internațional privind Transilvania...

Nu m-a mirat implicarea Securității comuniste ungare

La Budapesta există un muzeu, Casa Terorii: e dedicat crimelor și atrocităților comise de ÁVH împotriva poporului maghiar. Dacă față de conaționali aveau un asemenea comportament, ce să așteptăm de la ÁVH în ce-i privește pe cetățenii români de etnie maghiară sau română? De aceea, m-a uimit gestul unei asociații, EMNT Egyesulet din Cluj-Napoca, care a luat apărarea Securității comuniste ungare, susținând că prin documentarea acțiunilor ÁVH, am fi „jignit și discriminat comunitățile rome și maghiare”.

Motiv pentru care editorul și autorii au fost reclamați la CNCD. Adică, vezi-Doamne, securicii ÁVH, veniți la noi în țară cu pistolul și cocktailul Molotov, ar fi reprezentanții legitimi ai comunităților rome și maghiare din România, iar orice ”jignire” adusă spionilor și teroriștilor ar echivala cu jignirea comunităților respective!

Plângere făcută de Kincses Elod

Revenindu-mi din uimire, am recitit documentele și am început să pricep ce se întâmplă. Sesizarea CNCD era făcută de domnul Kincses Elod, care între timp fusese admis în Barou. Deci, nemulțumit de ceea ce grăiesc documentele despre trecutul dânsului, maestrul Kincses s-a apucat să dea în judecată pe cei care au îndrăznit să divulge aceste documente, acest trecut. Cum nu putea motiva în fața CNCD că i-e rușine de faptele sale din martie 1990, domnul avocat s-a apucat să falsifice masiv citate din volumul ”Târgu Mureș 1990: Zori Însângerate”, încercând să le dea o tentă de „jignire și discriminare”. Evident, CNCD a sesizat respectivul procedeu și a dat dreptate autorilor și editurii.

Spre mirarea mea, după această sentință solid argumentată domnul Kincses Elod a sesizat Curtea de Apel Cluj împotriva autorilor, editurii dar și a ... CNCD. Am început să înțeleg ce se petrece când, în textul întâmpinărilor reclamantului, am găsit la un moment dat indicativul ” 3/3”.

Aceasta e denumirea codificată secretă a ÁVH, pe care domnul avocat n-o știa de pe Internet – că acolo apare III/III. Înseamnă că i-a spus-o cineva, de aici confuzia 3 – III. Oare cine i-o fi divulgat indicativul secret? Numai cei care aveau nevoie să știe cunoșteau adevăratul nume al Securității comuniste ungare. Deci domnul Kincses Elod se număra printre cei îndrituiți să cunoască acest secret.

O mărturie involuntară de colaborare cu AVH

Ar fi trebuit să bănuiesc, fiindcă iată ce spun documentele CNSAS. La 3 iunie 1990 domnul Kincses îi anunța pe colegii de serviciu ai soției sale că peste zece zile vor fi evenimente violente la București.  „KINCSES ELÖD a avertizat pe data de 03.06.1990, grupul de artiști a Teatrului Național din Tg.-Mureș – secția maghiară – și de la Institutul de Teatru din localitate, aflați la Budapesta, că la revenirea în România vă așteaptă un război civil”. Și într-adevăr, a urmat sfârșitul violent al  fenomenului ”Piața Universității” (12-14.06.1990).

Cine oare, la Budapesta, cunoștea la acel moment ce va urma? Evident, III/III, Securitatea comunistă ungară. Rezultă din propriile sale mărturisiri involuntare că, în 1990, domnul Kincses Elod era cu ÁVH în relații suficient de strânse ca dânsul să cunoască indicativul secret al acestei structuri, anume III/III.

Curtea de Apel Cluj ne dă dreptate

Curtea de Apel Cluj a dat dreptate CNCD, autorilor și editorilor. Tot nemulțumit, domnul Kincses Elod a sesizat însă Înalta Curte de Casație, căreia i-a cerut să aplice direct o amendă contravențională autorilor și editurii! Cu acest prilej, domnul avocat a arătat care era nivelul real al pregătirii sale juridice: Înalta Curte de Casație nu aplică amenzi, poate cel mult casa sentința, retrimițând cauza la CNCD. Chiar mă mir că, având un asemenea nivel de pregătire, a fost admis în Barou.

Sentința Înaltei Curți de Casație a fost dată la 30 mai 2025. Trei săptămâni mai târziu, domnul Kincses Elod a decedat. Deci a apucat să trăiască ultimul său eșec: s-a zbătut degeaba pentru a-și confecționa prin sentințe judecătorești un trecut mai bun. Va intra în istorie așa cum îl descriu documentele publicate în volumul ”Târgu Mureș 1990: Zori Însângerate”: un cadru al Armatei române care și-a îndemnat conaționalii să-i agreseze camarazii de arme. În patru ani de zbatere, domnul Kincses a reușit doar să-și deconspire legătura cu III/III și nivelul cunoștințelor juridice.

Un falsificator al Istoriei

Dar mai e ceva. Motivarea sentinței Înaltei Curți de Casație mai conține și următoarea observație:

Multe paragrafe au fost modificate în mod nepermis de către recurenta-reclamantă, chiar falsificate, pentru a se ajunge la calificarea afirmațiilor ca fiind discriminatorii. Este vorba despre persoane trimise cu anumite misiuni în scopul

Deci, domnul  Kincses a plecat din această lume având agățat de gât acest ultim titlu: făptuitor de fals și uz de fals în fața instanței. La înmormântare a fost prezent și prim-ministrul Ungariei, domnul Viktor Orbán, care l-a lăudat pe defunct: „A fost un brav patriot care a luptat cu credință pentru Transilvania și comunitatea ungară, chiar în cele mai negre clipe ale istoriei Ungariei.” Un cadru al Armatei române care a luptat cu credință în cele mai negre clipe ale istoriei... Ungariei. Asta spune multe și despre domnul Kincses, și despre domnul Orbán...

2 comentarii:

raul spunea...

Camarazilor,am spus-o din '90 (nu ca-s desteptu ' lui peste dar am ceva cunostinte de istorie si IQ peste 100) ,daca asa numitul tinut secuiesc era la granita cu Ungaria ,era de mult incorporat in tara vecina!Europa stie de ce!Va pup pe suflet!

raul spunea...

Ps Multi erati copii,cand comandorul Stan si colegii de la Bobocu au trecut cu avioanele in martie '90 ,la cativa metri de crucile de pe turlele bisericilor unguresti,iar la sol ,Mircia Chelaru ,era pregatit sa-i pupe pe unguri!