Un produs Blogger.

vineri, martie 11, 2016

Avocatul Poporului a asteptat Raportul comisiei de fond a Senatului pentru a justifica nesesizarea CCR pe OUG nr.57

10 comments

R O M Â N I A
Avocatul Poporului Avocatul Poporului 
Ombudsman 
Str. Eugeniu Carada, nr. 3, Sector 3, Bucureşti
Telefon +40-21-312.71.01 Fax: +40-21-312.49.21 Internet: http://www.avpoporului.ro E-mail: avp@avp.ro
Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea 
personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor 
termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, nu prezintă elemente de 
neconstituționalitate - Legislația privind sistemul de pensii necesită 
modificări, care nu sunt de competența Avocatului Poporului 

Avocatul Poporului a primit o serie de petiții în care s-a solicitat sesizarea Curţii
Constituţionale cu excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, prin raportare la art. 16, art. 47, art. 115 alin. (4) și (6) din Constituția României.
Precizăm că actul normativ sus-menționat nu prezintă elemente de
neconstituționalitate. Problemele semnalate de către petenți reliefează mai degrabă aspecte de modificare a legislației privind sistemul de pensii, care nu sunt de competența Avocatului Poporului și nici a Curții Constituționale a României, ci a legiuitorului. Ca atare, în contextul dezbaterilor parlamentare privind legislația în materia pensiilor, criticile în acest sens trebuie aduse la cunoștința forului legislativ.
Referitor la criticile de încălcare a art. 115 alin. (4) din Constituție prin
nemotivarea urgenței adoptării O.U.G. nr. 57/2015, observăm că normele legale în speță urmau să intre în vigoare în data de 1 ianuarie 2016, iar Ordonanța de urgență a fost publicată în Monitorul Oficial în data de 11 decembrie 2015. Apreciem că elementele menționate vizează interesul public şi constituiau situaţii de urgenţă şi extraordinare a căror reglementare nu putea fi amânată.
Cu privire la critica de încălcare a art. 115 alin.(6) din Constituție, prin raportare
la dreptul fundamental la pensie, precizăm că, într-adevăr, Constituţia României prevede la art. 47 alin. (2), dreptul la pensie ca drept fundamental. Cât privește condiţiile şi criteriile de acordare a pensiei, modul de calcul şi cuantumul valoric este stabilit de legiuitor, care are totodată libertatea să le modifice. Este adevărat că, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a sancționat reașezarea sistemului de calcul a pensiei stabilite potrivit principiului contributivităţii, în sensul diminuării pensiei aflate în plată - considerată drept câștigat, respectiv speranță legitimă. Însă, în speța de față, în primul rând diminuarea cuantumului pensiei de serviciu s-a realizat înainte de intrarea în vigoare a legii, astfel încât intervenția legiuitorului delegat nu a afectat drepturi câștigate, pensiile în baza Legii nr. 223/2015 nefiind în plată la data modificării. În al doilea rând, pensia militară de stat nu este o pensie bazată pe contributivitate, ci una derogatorie de la principiul contributivității, carestă la baza pensiilor publice stabilite conform Legii nr. 263/2010, exclusiv în raport de contribuţiile de asigurări sociale plătite pe toată durata activității în muncă, nu numai înultimii 5 ani de activitate. Spre deosebire de pensiile publice, pensiile militare de stat nu seplătesc din bugetul asigurărilor sociale – constituit din contribuțiile individuale, ci de la bugetul de stat (art. 5 alin. (2) din Legea nr. 233/2015). Cât privește eliminarea sporului de 15% adăugat la media tuturor veniturilor brute realizate în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, constatăm că acordarea acestui spor ţine de politica statului în domeniul asigurărilor sociale şi nu se subsumează dreptului constituţional la pensie,ca elementconstitutiv al acestuia.
În ceea ce privește încălcarea principiului constituțional al egalității cetățenilor în
fața legii, se constată că norma criticată se aplică tuturor persoanelor aflate în situaţiareglementată de ipoteza normei juridice, fără a institui privilegii sau discriminări peconsiderente arbitrare. Faptul că pensiile altor categorii profesionale, reglementatede alte legi speciale, se stabilesc în funcție de o bază de calcul și un cuantum calculate în mod diferit, nu poate fi luat în considerare, pensionarii militari nefiind în aceeași situație juridică cu militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare(???-perla n.m.). Jurisprudenţa Curții Constituţionale şi a instanței de contencios european adrepturilor omului a statuat că principiul egalităţii justifică dreptul la diferenţiere, deoarece egalitatea nu înseamnă uniformitate, iar situaţiile diferite sub aspect obiectiv şi rezonabil
impun diferenţe de tratament juridic.
În forma inițială a legii, la stabilirea pensiei militare s-ar fi folosit media tuturor
veniturilor brute, sintagmă nedefinită de lege. Or, printre sumele incluse în venitul brut se află și sume de bani de natură nesalarială, pe care nu le primesc toți militarii, fiind conjuncturale. Includerea acestor tipuri de venituri nesalariale în baza de calcul a pensieicreează premisele stabilirii unor pensii în cuantum foarte diferit pentru persoane cu aceeași carieră și solde/salarii lunare brute egale. În această situație, persoane aflate în situaţii ar avea pensii diferite, fără a fi fundamentate pe criterii obiective și rezonabile, diferențele de sume fiind de natură a crea inegalități nejustificate. Dispozițiile art. 28 alin.(1) din forma inițială a Legii nr. 223/2015 erau de natură a crea diferențe în calculul pensiei între persoane
din aceeași categorie profesională. Or, Curtea Constituțională a statuat ca situaţiile în care se află anumite categorii de persoane trebuie să difere în esenţă pentru a se justifica deosebirea de tratament juridic, iar această deosebire de tratament trebuie să se bazeze pe un criteriu obiectiv şi raţional, soluție în concordanță şi cu jurisprudenţa constantă a Curţii Europene a Drepturilor Omului. În cazul de față, persoane aflate în situații similare, sunt exclusiv beneficiarii Legii nr. 223/2015, și anume militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, pentru care, în condițiile în vigoare la data prezentei, nu sunt instituite privilegii sau discriminări pe considerente arbitrare.
Totodată, menționăm că, în data de 10 martie 2016, Comisia pentru buget, finanțe,
activitate bancară și piață de capital a transmis Senatului Raportul la proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 – de admitere cu amendamente, dintre care cele de la nr. 9 – 15 se referă la Legea nr. 223/2015. Printre acestea, unele vizează în mod direct normele criticate, astfel:
- amendamentul nr. 10 modifică art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 223/2015,
care va avea următorul cuprins: ”militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, cu vechime cumulată conform art. 3 lit. f) de cel puțin 25 ani, beneficiază la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul prevăzută la lit. b), art. 28 și art. 108;”
- amendamentul nr. 11 modifică art. 30 din Legea nr. 223/2015, în sensul că
”Pensia stabilită, recalculată și actualizată nu poate depăși cuantumul de 100% din baza de calcul prevăzută de art. 28, 29 și 108, inclusiv art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995 a Statutului cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare”.
Răspunsul instituției Avocatul Poporului la petiţiile având ca obiect art. 40
punctele 1, 4, 5 și 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 se regăsește integral pe site-ul instituției, la secțiunea Contencios constituțional-Răspunsuri la petiții colective
2016.
Matei Vîrtosu 11 martie 2016

10 comentarii:

Cornelius Flavius Ifrim spunea...

Hai s-o lasam moarta si cu avocatul chiorâşilor! S-o lasam gios ca macane! Virusul retardatilor s-a intins ca pecingenea, asa ca faceti un sfant maslu la Capela jandarmeriei de la Bacau unde se fac exorcizari, sa vi se citeasca moliftele Sf. Vasile, daca vreti ca Ordonanta sa fie deposedata! L-am pierdut si pe mos Teaca binoclu de la Av. Boborului! Aruncati caschetele in curte si strigati in soapta, ca sa nu deranjati: Iesi afara javra ordinara!

totoiany48@gmail.com spunea...

RASPUNSUL ERA PREVIZIBIL ASA CUM AM MAI MENTIONAT DL.GROPAN SE PARE CA NU A FOST PRIMIT PREA BINE DE CIORBEA .
PANA LA URMA OUG POATE MODIFICA O LEGE ORGANICA ? DACA DA.ATUNCI DEMERSUL A FOST INUTIL ȘI DEZONORANT .

Mihai spunea...

Legile organice nu sunt facute ca sa fie batute în cuie.
Ele se pot modifica prin OG justificative prin proceduri absolut legale.Nu-i prima lege organica care se modifica prin OG trecuta apoi prin parlament.
În acest sens guvernul a fost jmecher si a strecurat art 40 intr-o ordonanta cu masuri bugetar-fiscale ,justificate in stilul lor. Iar pe masuri fiscal-bugetare justificate ordonantele devin constitutionale si chiar exista precedent pe spețe în acest sens la CCR.
Afirmatiile sustinute cu emfaza ca legile organice nu pot fi modificate a fost intr-adevar dezonoranta si dovedeste necunoasterea legilor de catre militarii mînuitori de armament si tehnica, fie ei chiar la ultimul grad. Grandomania gradelor nu inseamna si competenta in orice.
De asemenea tehnica de abordare în general fara succes a diversei problematici a pensiilor militare pe tot fluxul, lasa mult de dorit.
Daca Coarna (devenit avocat de meserie si destul de bun pe lege)a urmarit orice miscare si s-a strecurat abil cu un cuvînt de spus la toate negocierile în timp ce altii au facut ce stiu mai bine -demonstratii si dat cu troncaneli pe televiziuni fara efect. Asa-i cînd te crezi a tot detinator al adevarului si nu colaborezi cu cei care mai stiu cîte ceva și și obtin ceva.

Huhu Rezea spunea...

Un comunicat perfid, care evita sa raspunda la principalele elemente de neconsitutionalitate ridicate in special de avocatul Iepure.
Evita cu neobrazare sa analizeze elementele de neconstitutionalitate ale plafonului de 85%, plafon care cauzeaza inegalitati si discriminari intre persoane aflate in aceeasi situatie juridica.
Poate ii spune cineva domnului Avocat ca raportati la legea pensiilor militare, pensionarii militari si cadrele in activitate se afla inaceeasi situatie juridica. Sper ca e o greseala de redactare pe care va fi rectificata.
Nicio sesizare nu cred ca a invederat Avocatului ca pensia suplïmentara a militarilor este contributiva si se analizeaza potrivit deciziilor CCR privind pensiile contributive, pe care statul nu este indreptatit nici sa le limiteze, dar sa le si anuleze, asa cum se intampla la peste 80% din pensionarii mlitari, din motivul ca, in mod eronat, pensia suplimentara este inglobata in pensia militara.
La fel si cu sporul pentru OMM.
Noroc ca exceptiile ridicate in instanta nu mai depind d A.P. ca sa ajunga pe rolul CCR.

Mihai spunea...

In genere ,pe motive fiscal- bugetare justificate ordonanta poate fi declarata ca fiind constitutionala.
Acest raport este facut cred de niste locotenenti ai sefului AP cu stiinta de carte cît multe alte sinecuri.
Treaba se vede si prin faptul ca fac trimitere în final la niste amendamente ale comisiei din Senat care -a se retine- nu este camera decizionala pe legea 665. Efectiv stai si te crucesti cum si cu cine se lucreaza la stfel de nivel.
Cu bunavointa chiar si orice judecator în contencios poate ridica exceptii la CCR. Si chiar sunt elemente si unele chiar nu au treaba cu probleme fiscal-bugetare.

Cornelius Flavius Ifrim spunea...

Domnule Huhurez, cand se depune o contestatie, o plangere, un memoriu, un act la Individul Poporanilor, nu este preluat din mana unui advocat, sau este depunator de icre un ageamiu? Chiar si petentul, banuiesc, nu are studii juridice sau sa fie in cunostinta de cauza cu plangerea sau actul ce urmeaza sa-l depuna? Vad si eu ca sunt chestii procedurale care, explicate chiar de Dv. fac usor de inteles cauza pentru care plangerea a fost depusa, si acest Idivid al Poporenilor ce dracul nu intelege din cele zece fraze insiruite si simplificate ca pentru orice mutant politic? Mai grav este ca cel indrituit de lege sa ne faca dreptate in speta o face pe prost...ernatul si ca nu intelege mura-n muscatura, asta fiind un alt fel taranist CD de a vedea lucrurile in sens poporan!! Aaaaa, ca a tinut deschis si cracanat doar ochiul de sticla cand a citit plagerea militaurilor , celalalt sanatos fiind in pauza de somn, asta nu inseamna sa nu si-l bage in paharul cu apa pe cel din sticla si dandu-i desteptarea celuilalt spre citire! Ma intrebam daca in ziua ,,judecarii'' nu cumva sa-si fi luat doza dubla din cutia cu pastile de slugareli guvernamentale! Cand omul e in somnolenta, e posibil sa-si bea din greseala si ochiul de sticla, ceea ce ar fi in avantajul nostru! Pe viitor.

In acest timp, rictusul lui Corneliu Coposu din poza inramata si agatata in biroul celui cu ochiul codoş, s-a posomorat si parca ar spune: ,,Ce măligi bălegoase am lasat in urma mea ca mostenire de partid!''...

VALY spunea...

Imi poate spune cineva pentru cine lucreaza aceasta institutie care se autointituleaza a POPORULUI ?!!

Cornelius Flavius Ifrim spunea...

Valy: Eu pot sa raspund la intrebarea ta: Este o institutie sedentara, pustie si fara obiect de munca! Drept urmare, Ordonanta 57 n-a avut nici o sansa sa fie analizata serios si sa fie contestata la CCR! Exista un cadavru in fruntea acestei institutii care doar isi ridica simbria lunara, in rest se odihneste in pace, ca orice mort printre vii...

Unknown spunea...

Mananca si ea niste bani de la buget.Mai bine s-ar intitula Judecatorul Poporului...ex.cazul de mai sus.

Unknown spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de autor.