Gânduri despre trecut, prezent și viitor

Un produs Blogger.

17 iulie 2019

Ipocrizia CSM în privința plafonării pensiilor

7 comments

Mai nou, pentru a evita o problemă de neconstituționalitate, măsurile fiscale preconizate de Ministerul Finanțelor vor viza toate categoriile de pensii care depășesc un anumit cuantum, probabil cel de 10 000 lei. 
Cine a sărit la gâtul guvernului? Tocmai magistratii, cei care au cele mai mari pensii. 
Este de înțeles apărarea intereselor magistraților, dar numai dacă argumentele sunt pertinente. 
Or, să ameninți cu proteste internaționale... tu, magistrat care ai o pensie specială echivalentă cu peste 20 de pensii medii, este un semn de tupeu și trufie. 
CCR a dat decizii prin care a declarat neconstituționale reglementarile care încercau să desființeze pensiile speciale ale magistraților, așa cum a fost L nr. 119/2010. 
Teodorovici nu propune  desființarea pensiilor magistraților ci doar diminuarea părții  necontributivă din pensia lor de serviciu, prin supraimpozitarea cuantumului care depășește un anumit plafon. 
Este straniu că magistrații din CSM  nu conosc motivarea Deciziei nr. 871/2010 din care citez:


,"Pentru a răspunde acestor întrebări, Curtea începe prin a constata că pensiile de serviciu se bucură de un regim juridic diferit în raport cu pensiile acordate în sistemul public de pensii. Astfel, spre deosebire de acestea din urmă, pensiile de serviciu sunt compuse din două elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, și anume: pensia contributivă și un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributivă, să reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea specială. Partea contributivă a pensiei de serviciu se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, pe când partea care depășește acest cuantum se suportă din bugetul de stat [a se vedea, spre exemplu, art. 85 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 sau art. 1801 din Legea nr. 19/2000]. Mai mult, în cazul pensiilor militare, întregul cuantum al pensiei speciale se plătește de la bugetul de stat (a se vedea Legea nr. 164/2001). De altfel, Decizia Curții Constituționale nr. 20 din 2 februarie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 18 februarie 2000, a statuat că pensia de serviciu constituie "o compensație parțială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale", ceea ce demonstrează, fără drept de tăgadă, că, de fapt, acel supliment de care am făcut vorbire mai sus se constituie în acea compensație parțială menționată de Curte, pentru că diferențierea existentă între o pensie specială și una strict contributivă, sub aspectul cuantumului, o face acel supliment.
Acordarea acestui supliment, așa cum se poate desprinde și din decizia mai sus amintită, a urmărit instituirea unei regim special, compensatoriu pentru anumite categorii socio-profesionale supuse unui statut special. Această compensație, neavând ca temei contribuția la sistemul de asigurări sociale, ține de politica statului în domeniul asigurărilor sociale și nu se subsumează dreptului constituțional la pensie, ca element constitutiv al acestuia.

În acest sens, trebuie observat că dispozițiile art. 47 alin. (2) din Constituție se referă distinct la dreptul la pensie față de cel la alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege, dar pe care Legea fundamentală nu le nominalizează. Prin urmare, în ceea ce privește aceste din urmă drepturi de asigurări sociale, legiuitorul are dreptul exclusiv de a dispune, în funcție de politica socială și fondurile disponibile, asupra acordării lor, precum și asupra cuantumului și condițiilor de acordare. Se poate spune că, față de acestea, Constituția instituie mai degrabă o obligație de mijloace, iar nu de rezultat, spre deosebire de dreptul la pensie, care este consacrat în mod expres"



COMUNICAT DE PRESĂ
privind poziția Consiliului Superior al Magistraturii față de propunerea de măsuri economice pentru plafonarea pensiilor speciale, inclusiv cele ale magistraților, și instituirea unei taxe de solidaritate pentru ceea ce depășește acest plafon

În raport de informațiile apărute în spațiul public privind propunerea Ministrului Finanțelor Publice, în sensul adoptării de măsuri de natură a afecta pensiile magistraților, Biroul de informare publică și relații cu mass-media este abilitat să aducă la cunoștință publică următoarele:
În majoritatea statelor este instituită obligația constituțională de a garanta judecătorilor și procurorilor, la încetarea funcției, plata unei pensii al cărei nivel să fie cât mai apropiat posibil de nivelul ultimei remunerații, în acord cu jurisprudența europeană în materie.
În jurisprudența Curții Constituționale a României, cu referire și la decizii ale instanțelor similare din alte state ale Uniunii Europene, s-a statuat constant și fără echivoc că eliminarea pensiilor de serviciu ale magistraților contravine principiului independenței justiției, fiind o măsură neconstituțională, dat fiind statutul special al acestei categorii profesionale.
În același sens, contravin principiului independenței justiției și măsurile echivalente, precum cele preconizate, care în fapt ar diminua beneficiul și cuantumul pensiilor magistraților, reprezentând o eliminare mascată a acestora.
Garantarea existenței, stabilității și cuantumului pensiei magistraților este un corolar al dispozițiilor legislative speciale privind statutul magistraților, inclusiv al celor care instituie incompatibilități și interdicții pe care legea le stabilește în sarcina acestei categorii profesionale pe tot parcursul carierei.
Subliniem că potrivit art. 125 și art. 132 din Constituția României, funcția de magistrat este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior.
Totodată, nu poate fi ignorat faptul că la nivel infraconstituțional, Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor stabilește o serie de incompatibilități și interdicții pentru judecători și procurori, cum ar fi cele de a desfășura activități comerciale, de arbitraj în litigii civile, comerciale sau de altă natură, de a avea calitatea de asociat sau membru în organele de conducere, administrare sau control la societăți civile, societăți comerciale, inclusiv bănci sau alte instituții de credit, societăți de asigurare ori financiare, companii naționale, societăți naționale sau regii autonome ori de a avea calitatea de membru al unui grup de interes economic.
Trebuie reamintit că independența justiției, ca garanție constituțională, include securitatea financiară a magistraților, care presupune și asigurarea unei garanții sociale, cum este pensia de serviciu a magistraților, precum și apărarea acesteia, ca parte integrantă a stabilității lor financiare, în aceeași măsură cu care apără celelalte garanții ale acestui principiu.
Pensia de serviciu nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, constituind o compensație parțială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutului special căruia trebuie să i se supună magistrații și care impune obligații și interdicții pe care celelalte categorii de asigurați nu le au, fiindu-le interzise activități ce le-ar putea aduce venituri suplimentare, care să le asigure posibilitatea efectivă de a-și crea o situație materială de natură să le ofere după pensionare menținerea unui nivel de viață cât mai apropiat de cel avut în timpul activității, aspecte tranșate în repetate rânduri în jurisprudența Curții Constituționale.
Nu în ultimul rând, documentele internaționale stabilesc, printre alte importante măsuri pe care statele membre urmează să le adopte, și pe aceea de a veghea ca statutul și remunerația judecătorilor și procurorilor să fie pe măsura demnității profesiei lor și a responsabilității pe care și le asumă.
Consiliul Superior al Magistraturii reiterează că statutul constituțional al magistraților, statut dezvoltat prin lege organică și care cuprinde o serie de incompatibilități și interdicții, precum și responsabilitățile și riscurile pe care le implică exercitarea acestor profesii, impune acordarea pensiei de serviciu ca o componentă a independenței justiției, garanție a statului de drept, prevăzut de art. 1 alin. 3 din Legea fundamentală.
Apărând independența judecătorilor și procurorilor din România, Consiliul Superior al Magistraturii nu va tolera sub nicio formă afectarea statutului magistratului pentru a cărui prezervare va efectua toate demersurile care se impun, inclusiv sesizarea organismelor internaționale și a Curții Constituționale cu un conflict juridic de natură constituțională.
Biroul de Informare Publică și Relații cu Mass Media

7 comentarii:

  1. Magistratii ca si politicienii sunt doar grupuri infractionale organizate supuse stapanilor coloniei

    RăspundețiȘtergere
  2. Au painea si cutitul in mana....Asta la noi...numai la noi..ei sunt stat in stat.

    RăspundețiȘtergere
  3. Era si culmea ca lucrătorii din magistrațură sa nu fi dezvoltat de-a lungul timpului “canale” de lobby/influență.Numai la noi rezerviștii nu s-a ocupat nimeni de asta!

    RăspundețiȘtergere
  4. Huhu,
    pentru ca magistratii sunt pretorii de odinioara si ei nu fac parte din sclavii ce au semnat Contracte inselatoare in alb!
    Ei se considera o casta superioara, mai ales dupa 89, ce a participat cu elan la sclavagizarea si mortificarea indivizilor naturali, sarjand nu numai legea si Constititia, ci, mai mult, insusi bunul simt!
    Aduti aminte cum pe timpul Primului desfacator de dopuri de sticle, au ambalat problema incat la furtul de 30-45% din venituri ale bugetarilor ei au dat pas!
    Cat tupeu de nesimtit sa ai ca stiind ca pensia ta este 2/3 participare din Buget sa invoci drepturi imuabile, naturale!
    La fel au facut si cu casele de "de serviciu", dandu-si posibilitatea ca sa le lase "mostenire" odraslelor, asta in timp ce condamnau pe unii militari ca si-au cumparat apartamentele de serviciu la preturi mai mici decat piata libera!
    Sa speram ca Teodorovici are sange-n instalatie si genereaza modificarea Codului Fiscal!

    RăspundețiȘtergere
  5. Pai cum ramane cu deciziile CCR care constitutionalizeaza furtul pensiei supl. si pensiei civile contributive a militarior?
    Numai ei au restrictii, militarii nu?
    Isi merita pe deplin soarta...
    Fara nici o stima pt. ei...
    Masti razande puse bine pe un caracter inimic....

    RăspundețiȘtergere
  6. Statul paralel! Adică psd, că doar ei se află la putere. A blama orice problemă, aflându-te la putere, este o mare idiotenie! Înjură și critică întotdeauna puterea pentru derapaje și nu te ține cu dinții sau proteja de niște idioți vremelnici.

    RăspundețiȘtergere
  7. Am rezolvat-o și cu președinția! Fie actualul inexistent fie unul de dreapta. Poate asa cum am anticipat... unul cu inițială D! Tare aș vrea să aud păreri despre intenția de vot a dancilei D- de la diacon, nu de la oferta mizerabila și tristă a psd. Cât de jalnic a ajuns acest partid. Și ce șansă nemeritată dă unei opoziții inexistentă!

    RăspundețiȘtergere