Aflăm că pe 24 august 2026 domnul ministru Miruță și-a alocat timp pentru a se intâlni cu o delegație a pensionarilor militari formată din general Constantin Năstase, fost șef DGFC, președinte al rotativei structurilor asociative, col(r) Tudor Marian, fost sef al Forumului structurilor asociative, cel care n-a avut sânge in instalație să susțină intenția intempestivă din anul 2021 a lui Ciucă de a aplica actualizarea etapizată a pensiilor militare, incepând cu pensia militară minimă, și Lt col(r) Dragos Icleanu, administratorul site-ului Romil București.
Trecând peste faptul că bravii reprezentanți ai rezerviștilor s-au obosit să urce in Dealul Spririi doar pentru a cere actualizarea soldei de grad la valorile din OUG nr. 26/2024, actualizarea care nu ar depăși valoric indexările din anii 2016-2024(indexarea nu se cumulează cu actualizarea), aflăm că domnul ministru s-a poziționat obstrucționist chiar și față de aceasta cerere minimă de actualizare care ar profita cu sume mici doar celor care au pensii mici ori s-au pensionat in perioada 2018-2023. Au o jenă domnii reprezentanți ai rezerviștilor să susțină actualizarea in forma in care a fost reglementată in fostul articol 60 din lege, cuprinzând și solda de funcție?
Obsesiv, dl Miruță a cerut rezerviștilor să indice sursa de finanțare, de parcă rezerviștii erau Guvern sau Parlament. E treaba dânsului și a celor din minister care gestionează pensiile militare să găsească soluții financiare pentru inlăturarea inechitățiilor care dăinuie de 9 ani,
In aceași notă obstrucționistă, am putea și noi intreba institițiile militare, cele care au propus in anul 2017, prin Art, VII al OUG nr.59, eliminarea actualizării pensiilor militare la nivelul soldelor de grad și de funcție ale personalului in activitate, ce destinație au dat fondurilor care potrivit Legii nr. 223/2015 ar fi fost destinate actualizării pensiilor militare, ori de câte ori era nevoie, pentru a nu se crea inechități intre generațiile de pensionari? La MApN se știe că incepând cu anul 2017 milioane de euro au putut fi alocate anual pentru finanțarea clonei CSA Steaua, echipă de fotbal creată in ciuda lui Becali.
De fapt, intrebările nu sunt pentru domnul Miruță, trecător prin minister, așa cum a fost și Țuțuianu, actualul sef al AEP, cel care a condus in anul 2017, alături de Olguța Vasilescu și premierul Tudose, campania mediatică de eliminare a actulaizării pensiilor militare, ci pentru generalii și coloneii care administrează bugetele instituțiilor militare, câinoși față de bătrânii pensionari militari. Acești domni ar trebui să înțeleagă că eliminarea actualizării pensiilor militare in plată îi va afecta și pe ei in următorii ani după ieșirea la pensie.
Ca să nu se mai fabuleze cu imensul impact bugetar cu actualizarea pensiilor militare, trebuie să ințeleagă toată lumea că actualizarea nu ar presupune majorarea cu același procent a tuturor pensiilor militare, ca in cazul indexărilor, ci ea presupune ca fiecare pensionar să primească in baza de calcul doar ce n-a mai primit la solda de grad sau la solda de funcție după data de 01 01 2018 sau de la data stabilirii pensiei, pentru cei pensionați după 01 01 2018. In plus indexările din perioada 2015-2024 scad impactul bugetar al actulizărilor.
In mediile rezerviștilot militari continuă confuziile in legătură cu denumirea pensiilor miltare ca necontributive. Contributivitatea introdusă prin Legea 19/2000 nu inseamnă doar plata contribuțiilor individuale pentru pensie, ci, in primul rând, calculul cuantumului pensiei in funcție de salariile avute in toți anii de vechime in serviciu raportate la salariul mediu pe economie. In calculul cuantumului pensiilor militare nu există niciun element de contributivitate și de aceea ele sunt necontributive. Pensiile militare sunt calculate procentual dintr-o bază de calcul
Intâlnim confuzii intre plata contribuției pentru pensia suplimentară și contribuția individuală la bugetul de stant(CIBS), atât in privința semnificației lor cât și a momentului de la care s-au plătit cele doua contribuții.
Până in anul 2001, nici militarii și nici civilii nu au plătit contribuții pentru a fi asigurați că vor primi pensii la bătrânețe. Fondurile pentru pensii se constituiau din prelevări de la unitățile economice si instiutiile care aveau angajați. Angajații nu aveau nicio reținere sau deducere din salariu pentru acest fond de bază; sarcina financiară aparținea în întregime statului și angajatorilor.
In anul 2001, s-a instituit, prin Legea 19/2000, CAS in cotă variabilă, funcție de condițiile de muncă, pentru salariații civili și, prin legea nr. 164/2001, CIBS de 5% pentru militari. In 2011 s-a stabilit CAS de 10,5% pentru toți salariații, inclusiv pentru militari. In anul 2018 CAS-ul a fost ridicat la 25% din salariul brut pentru civili și CIBS-ul de 25% din solda lunară brută pentru militari.
Contriubuțiile pentru pensia suplimentară s-au introdus din anul 1967, pentru civili prin Legea nr. 27/1966 și pentru militari prin Decretul nr. 141/1977. Pensia suplimentară se acordă peste pensia de asigurări sociale de stat. Contribuțiile suplimentare s-au plătit până in anul 2001.
Prin Legea nr. 119/2010, CIBS-ul de 5% plătit de militari pentru pensia militară de stat a fost considerat, pentru perioada 2001-2010, contribuție pentru pensie suplimentară și mărită corespunzător pensia suplimentară.
Rugămintea pentru cei care se prezintă la astfel de consultări este să iasă din bula lor restrânsă de informare și documentare și să țină seama de cele scrise de pensionarii militari pe situ-ri serioase și independente, neafiliate politic sau instituțional.
%20-%20huhurez2013@gmail.com%20-%20Gmail%20-%20%5Bmail.google.com%5D.png)
