Excelentă apărare a făcut avocatul domnului ofițer Enache Dumitru la Curtea de Apel București. Inastanța era obligată să admită apelul, fiindu-i opozabilă Decizia nr. 45/2025 a ICCJ privind interprertarea finalului art.109 din Legea nr. 223/2015 referitor la vechimea care se ia in calcul la revenirea de la pensiile civile ale militarilor la pensiile militare din anul 2016.
Interpretarea data de ICCJ s-a bazat și pe dispozițiile art. 3 lit a) Din Ordinul M25/2016, dispoziții care au adăugat la lege..
Considerentele domnului avocat in fata curții de apel pot fi folosite de temerarii care vor ataca in contencios administrativ art. 3 litera a) al Ordinului M25/2016 privind METODOLOGIA DE RECALCULARE A PENSIILOR MILITARE
Hotarâre nr. 2982/2026 din 20.05.2026 pronunțată de Curtea de Apel București, cod RJ 583766d88 (https://www.rejust.ro/juris/583766d88)
Dosar nr.#####/3/2023
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL BUCUREŞTI
SECŢIA A VII-A PENTRU CAUZE PRIVIND
CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. ####
Şedinţa publică din data de 20.05.2026
Curtea constituită din:
Pe rol se află soluţionarea cererii de apel declarate de apelanta-pârâtă #### DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI APĂRĂRII NAŢIONALE, împotriva sentinţei civile nr. ####/14.12.2023, pronunţate de Tribunalul București – Secţia a VIII-a Conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. #####/3/2023, în contradictoriu cu intimatul-reclamant ###### #######, cauza având ca obiect: ,, recalculare pensie”.
La apelul nominal făcut în şedinţa publică, a răspuns intimatul, prin avocat, cu împuternicire avocaţială la dosar, lipsind apelanta.
Procedura de citare a părţilor a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de şedinţă, care învederează obiectul cauzei, stadiul procesual, precum şi modalitatea îndeplinirii procedurii de citare.
Intimatul, prin avocat, învederează că a luat cunoştinţă de punctul de vedere cu privire la cererea de sesizare a ÎCCJ, formulat de către apelantă.
Curtea acordă cuvântul asupra cererii de sesizare a ÎCCJ formulate de către intimat.
Intimatul, prin avocat, solicită admiterea acestei cereri de sesizare şi arată că în toate articolele pe care le-a invocat, respectiv art. 28 alin. (1), art. 77, art. 78 alin. ( 4), art. 18 și art. 19 din Legea nr. 223/2015, se vorbește despre momentul stabilirii pensiei militare de stat. Învederează că este foarte important de stabilit care este acest moment, cel al trecerii în rezervă sau cel al recalculării. Relatează că în condițiile în care s-ar proceda în această manieră de stabilire la momentul recalculării, ar trebui să se aibă în vedere toate datele din dosarul de pensionare, inclusiv salariile pe care le-a dobândit pensionarul. Și în atare condiții, ar trebui ca la o vechime cumulată, să se aibă în vedere și posibilitatea de a opta pentru valorile cele mai ridicate, astfel cum prevede Legea nr. 223.
La interpelarea Curţii, intimatul, prin avocat, arată că îşi întemeiază cererea pe dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă.
Curtea ia act de precizările formulate, în sensul că cererea de sesizare a ÎCCJ se întemeiază pe dispozițiile dreptului comun în materie de hotărâre prealabilă pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.
Curtea, cu titlu subsidiar, acordă cuvântul și asupra cererii de apel.
Intimatul, prin avocat, solicită respingerea apelului, arătând că instanţa de fond, în mod temeinic, a apreciat că cererea reclamantului este întemeiată. Precizează că prin modalitatea de valorificare separată a stagiilor de către casa de pensii publică, pensionarul beneficiază de un plus la drepturile de pensie. ####, practic, a pierdut o sumă infimă la casa sectorială și a câștigat în partea cealaltă la casa publică o sumă mai mare. ##### că prin această modalitate de valorificare, acesta și-a valorificat întocmai stagiile de cotizare realizate anterior după trecerea în rezervă. Relatează că în perioada ######### sistemul pensiilor militare a fost desfiinţat, iar casa sectorială a avut statutul unei case teritoriale de pensii, în sensul că pe lângă drepturile pe care pensionarul le-a realizat până la trecerea în rezervă, s-au valorificat și stagiile de cotizare, astfel că nu se poate vorbi despre o adăugare cu valorificare cumulată a drepturilor. De altfel, în deciziile de pensionare sunt relevate separat aceste drepturi, respectiv drepturile obținute ca pensionar militar și cele dobândite în baza Legi nr. 263/2010. De altfel, potrivit art. 109 alin. (1) din Legea 223/2015, se vorbește despre ultima decizie de pensie. În cazul de față, ultima decizie de pensie este cea emisă în baza OUG nr. 1/2011, care se referă la revizuirea drepturilor de pensie. ####, de la momentul respectiv ar fi trebuit să se aibă în vedere vechimea dobândită de reclamant în serviciu. Solicită cheltuieli de judecată pe cale separată.
Curtea reţine cauza în pronunţare asupra cererii de sesizare a ÎCCJ, iar în subsidiar asupra apelului.
C U R T E A
Deliberând asupra apelului de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București la data de 09.05.2023 sub nr. #####/3/2023, reclamantul ###### #######, în contradictoriu cu pârâta #### DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI APĂRĂRII NAŢIONALE, a solicitat să se dispună obligarea pârâtei la revizuirea pensiei militare de stat, recalculate şi actualizate prin Decizia nr.#####/6 din 11.09.2018, prin luarea în considerare doar a perioadelor de vechime de până la trecerea în rezervă la data de 31.05.2001, când a încetat raporturile de serviciu cu Ministerul Apărării Naţionale.
Soluţionând cauza prin sentinţa civilă nr. ####/14.12.2023, Tribunalul București a respins excepţia inadmisibilităţii şi excepţia autorităţii de lucru judecat, ca nefondate. A admis acţiunea şi a obligat pârâta să emită o decizie prin care să revizuiască drepturile de pensie militară cuvenite reclamantului, în sensul valorificării numai a stagiilor de cotizare realizate de reclamant până la trecerea în rezervă şi a eliminării de la valorificare a stagiilor de cotizare realizate de reclamant ulterior datei trecerii sale în rezervă. A obligat pârâta la plata către reclamant a sumei de 1500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a avut în vedere următoarele:
Instanţa a respins excepţia inadmisibilităţii, reţinând că reclamantul nu a formulat o contestaţie la o decizie de pensie, astfel încât nu sunt incidente dispoziţiile art. 99 din Legea nr 223/2010.
Totodată, a respins ca nefondată şi excepţia autorităţii de lucru judecat, având în vedere că nu sunt incidente dispoziţiile art. 430 C pr. civ, între prezenta cauză şi cea care a făcut obiectul dosarului nr #####/3/2018 nu există o triplă identitate de părţi, obiect şi cauză.
Pe fond, a reţinut că drepturile de pensie militară de stat au fost stabilite începând cu data de 07.06.2001 (f 88). Pensia reclamantului a fost recalculată în temeiul Legii nr. 263/2010 (f 104), fiind valorificat stagiul de cotizare până la data de 01.04.2011 (f 106). Prin decizia nr. #####/29.09.2011 a fost revizuită pensia reclamantului în baza OUG 1/2011 fiind stabilit un cuantum al pensiei de 2612 lei, în baza aceluiaşi stagiu realizat până la data de 31.05.2001.
La stabilirea drepturilor de pensie în baza legii nr. 223/2015 a stat cererea prin care reclamantul a optat pentru perioada decembrie 2000 – mai 2001 pentru a fi valorificată la revizuirea drepturilor sale de pensie. Prin decizia nr ##########.10.2016 a fost stabilită pensia de serviciu a reclamantului începând cu data de 01.01.2016 în temeiul Legii nr 223/2015.
Potrivit art. 109 din legea nr.223/2015, pensiile militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special recalculate în baza Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, cu modificările ulterioare, revizuite în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările şi completările ulterioare, cele plătite în baza Legii nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, cu modificările ulterioare, precum şi pensiile stabilite în baza Legii nr. 80/1995, cu modificările şi completările ulterioare, devin pensii militare de stat şi se recalculează potrivit prevederilor prezentei legi, în raport cu vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie şi baza de calcul stabilită conform prevederilor art. 28, actualizată conform prevederilor legale care reglementează salarizarea militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special la data intrării în vigoare a prezentei legi (alin.1). Pensiile prevăzute la alin. (1) pot fi recalculate, în condiţiile prezentei legi, şi în situaţia depunerii de documente nevalorificate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, iar drepturile de pensie astfel recalculate se cuvin începând cu luna următoare depunerii documentelor şi se acordă în termen de cel mult 24 de luni de la data înregistrării cererii la casa de pensii sectorială competentă (alin.5). Stagiile de cotizare nevalorificate la recalcularea pensiei conform prevederilor alin. (5), precum şi cele realizate ulterior intrării în vigoare a prezentei legi se valorifică în sistemul public de pensii (alin.6).
Astfel, având în vedere că pensia militară a fost calculată prin raportare la o bază de calcul aferentă celor 6 luni de activitate desfăşurată în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, conform opţiunii exprimate de pensionar, potrivit art.109 alin.2 din lege, rezultând că valorificarea stagiului realizat ulterior datei trecerii în rezervă nu mai prezintă nici o relevanţă pentru determinarea dreptului la pensia militară, întrucât reclamantul îndeplinea condiţiile pentru deschiderea dreptului la pensia de serviciu la data de 31.05.2001, instanţa a apreciat că în mod eronat a fost reţinut de către pârâtă stagiul de cotizare realizat în sistemul public de către reclamant, ulterior datei trecerii sale în rezervă, în lipsa unei cereri a reclamantului.
De asemenea, în acelaşi sens este şi art. 9 din Procedura de recalculare a pensiilor militare de stat din 12.02.2016, aprobată prin Ordinul nr. 31/##/999/8148/237/###/221/2016, potrivit căruia „ Recalcularea pensiilor militare de stat, în baza prevederilor art. 109 alin. (5) din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, se realizează în condiţiile art. 3, prin luarea în calcul a documentelor nevalorificate până la data intrării în vigoare a acestei legi.
Astfel cum rezultă din dispoziţiile art. 109 alin. 1 şi 28 din Legea nr. 223/2015, baza de calcul a pensiei de serviciu este dată de media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor vizate. Prin urmare, indiferent de ce stagii ar fi valorificat intimata anterior intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015, baza de calcul a pensiei militare rămâne aceeaşi, orice stagii s-ar adăuga.
Stagiul menţionat influenţează însă procentul aplicat pentru calculul pensiei de serviciu, reclamantul solicitând prin prezenta cerere în mod implicit ca procentul de calcul al pensiei să ia în calcul vechimea realizată până la data de 31.05.2001, data trecerii sale în rezervă. În acest sens, Tribunalul a avut în vedere dispoziţiile art. 29(1) din legea nr 223/2015, reţinând că pensia de serviciu a reclamantului a fost calculată prin luarea în considerare a unui procent de 85%, la care nu se putea ajunge fără luarea în considerare a vechimii totale în muncă, inclusiv a perioadei 01.06.2001-01.11.2015.
Tribunalul a mai avut în vedere dispoziţiile art. 109 alin. (6) şi art. 111 din Legea nr. 223/2015 şi a reţinut că legiuitorul a urmărit să nu se ajungă la o dublă valorificare a stagiului de cotizare realizat după data trecerii în rezervă, atât în sistemul public prin aplicarea art. 109 alin. 6 din Legea nr. 223/2015, cât şi în sistemul neintegrat, prin aplicarea art. 111 din Legea 223/2015, în ipoteza în care anterior intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015, acelaşi stagiu fusese deja valorificat la recalcularea pensiei militare în temeiul Legii nr. 263/2010.
Pe cale de consecinţă, în temeiul art.65 din legea nr.223/2015, pârâta a fost obligată să revizuiască drepturile de pensie militară cuvenite reclamantului, în sensul valorificării numai a stagiilor de cotizare realizate de reclamant până la trecerea în rezervă şi a eliminării de la valorificare a stagiilor de cotizare realizate de reclamant ulterior datei trecerii sale în rezervă. Pentru a pronunţa aceasta soluţie instanţa a apreciat că reclamantul nu a solicitat recalcularea pensiei de serviciu cu luarea în considerare a stagiului de cotizare realizat ulterior trecerii sale în rezervă conform art. 109 al. 5 din Legea nr 223/2015.
În temeiul art. 453 C pr civ, a obligat pârâta la plata către reclamant a sumei de 1500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, onorariu de avocat, f 66.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel, în termen legal şi motivat, pârâta #### DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI APĂRĂRII NAŢIONALE, solicitând admiterea apelului şi schimbarea hotărârii apelate, în sensul respingerii acţiunii, ca neîntemeiată.
În motivare arată că, analizând considerentele sentinţei, se poate observa că instanţa îşi întemeiază soluţia pe prevederile art. 109 alin. (5) şi (6) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, pe care le interpretează în mod eronat în sensul că ar permite separarea stagiilor deja valorificate, în vederea valorificării lor în sistemul public de pensii.
Potrivit dispoziţiilor art. 109 alin. (5) din Legea nr. 223/2015, cu modificările și completările ulterioare, beneficiarii drepturilor de pensie puteau depune, până la data intrării în vigoare a legii, documente noi şi care nu fuseseră valorificate până la acel moment. Aceste înscrisuri puteau să se refere la perioade lucrate în sectorul public sau în sistemul de apărare ordine publică şi securitate naţională. După acest moment, pensionarii puteau să îşi valorifice stagiile de cotizare doar în sistemul public de pensii, potrivit alin. (6) al aceluiaşi articol.
Din litera şi spiritul legii rezultă în mod clar intenţia legiuitorului de a evita o dublă valorificare prin interdicţia de a valorifica stagiile de cotizare deja utilizate la recalcularea pensiilor militare de stat, separarea acestora nefiind reglementată şi, în mod evident, nu poate fi acceptată în absenţa unei dispoziţii exprese sau chiar tacite.
Astfel, consideră cât se poate de clară intenţia legiuitorului de a stabili o metodologie de calcul care să includă şi valorificarea vechimii realizate în sistemul public.
În acest sens, reiterează dispoziţiile art. 109 alin. (6) din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, stagiile de cotizare nevalorificate la recalcularea pensiei conform prevederilor menţionate, precum şi cele realizate ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, se valorifică în sistemul public de pensii.
Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul a solicitat ca drepturile sale de pensie să fie recalculate prin raportare doar la perioada lucrată ca militar, ceea ce ar însemna practic o separare a stagiilor realizate în sistemul public de pensii de cele lucrate în calitate de militar. Mai mult decât atât, menţionează că este interzisă, în mod expres, valorificarea aceleiaşi perioade în ambele sisteme de pensii, edificatoare în acest sens fiind dispoziţiile art. 25 alin (2) din ####.
Totodată, acesta şi-a motivat acţiunea prin faptul că vechimea realizată în sistemul public de pensii a fost înscrisă în deciziile emise de #### de pensii sectorială a Ministerului Apărării Naţionale, fără însă ca aceasta să fie efectiv valorificată, ceea ce este complet eronat. De aceea, apreciază că aspectele invocate de reclamant şi însuşite în mod eronat de instanţa de judecată provin din înţelegerea greşită a procedurii de recalculare/actualizare, reglementată de Legea rin, 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, soluţia pronunţată prin sentinţa ce face obiectul cererii de apel contrazice litera legii şi voinţa legiuitorului.
De altfel, potrivit dispoziţiilor art. 77 din Legea nr. 223/2015, cu modificările și completările ulterioare, „pensionarii militari care realizează stagii de cotizare în sistemul public de pensii sau care realizează vechime în muncă în sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate sistemului public de pensii şi care nu au fost valorificate la stabilirea pensiei militare de stat pot solicita stabilirea drepturilor de pensie în sistemul public de pensii ori în sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate sistemului public de pensii, în condiţiile protocoalelor încheiate între entităţile implicate."
Per a contrario, pensionarii militari care au realizat stagii de cotizare în sistemul public de pensii sau vechime în muncă în sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate sistemului public de pensii şi care au fost valorificate la stabilirea pensiei militare de stat nu pot solicita stabilirea drepturilor de pensie în sistemul public de pensii ori în sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate sistemului public de pensii.
În susţinerea aspectelor anterior prezentate, apelanta face referire la Decizia nr. ###/2019 referitoare la excepţia de neconstituționalitate a dispoziţiilor art. 40 pct. 6, 20 şi 21 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 979 din 05 decembrie 2019, prin care, paragrafele 22-24.
Nu în ultimul rând, arată că jurisprudenţa constantă a instanţelor de judecată atestă corectitudinea modului de interpretare și aplicare de către #### de pensii sectorială a Ministerului Apărării Naţionale a prevederilor legislative în procesul de recalculare şi actualizare a pensiilor militare de stat, sens în care citează o serie hotărâri judecătoreşti:
Intimatul ###### ####### a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată.
În motivare a reiterat expunerea situației de fapt, arătând apoi că apelul este nefondat și se impune a fi respins în virtutea următoarelor considerente:
Apelanta afirmă eronat și nelegal că prima instanţă ar fi interpretat greşit dispoziţiile art.109 alin.5 și 6 din Legea nr.223/2015 în sensul că "ar permite separarea stagiilor deja valorificate, în vederea valorificării lor în sistemul public de pensii", aceasta deoarece stagiile de cotizare realizate de intimat în mediul civil după trecerea în rezervă au fost valorificate de către aceasta în perioada #########, pentru că, potrivit Hotărârii Guvernului nr.233/2011, în acea perioadă era afiliată Casei Naţionale de Pensii și avea obligaţia de valorificare separată de vechimea militară a stagiilor de cotizare realizate după trecerea în rezervă în mediul civil.
În această perioadă, 2011-2015, sistemul pensiilor militare fusese desfiinţat odată cu intrarea în vigoare a Legii nr.263/2010 și astfel pârâta a avut această obligaţie de valorificare și a stagiilor de cotizare realizate de intimat în mediul civil după trecerea în rezervă.
Acest lucru s-a realizat până la momentul intrării în vigoare a Legii nr.223/2015 când a fost reintrodus sistemul pensiilor militare, iar pârâta din prezenta cauză a fost reintrodusă în sistemul pensiilor militare, împreună cu celelalte case sectoriale, a M.A.I. și S.R.I. prin Hotărârea Guvernului nr.144/2016 (odată cu intrarea în vigoare a Legii nr.223/2015) și, în mod firesc, de la acel moment nu mai avea atribuţii de valorificare, separată de vechimea militară, a stagiilor de cotizare realizate dupa trecerea sa în rezervă.
Aşadar, motivul pentru care apelanta-pârâtă din prezenta cauză a valorificat stagiile de cotizare în perioada ######### l-a constituit desfiinţarea sistemul pensiilor militare odată cu intrarea în vigoare a Legii nr.263/2010 și Hotărârii Guvernului nr.233/2011, prin care aceasta era afiliată sistemului public de pensii, devenind în acest mod casă teritorială de pensii în sistemul public, având obligaţia de a valorifica, pe baza principiului contributivității, prevăzut de Legea nr.263/2010, acele stagii de cotizare de după trecerea în rezervă până la momentul intrării în vigoare a Legii nr.223/2015 și a Hotărârii Guvernului nr.144/2016, când a fost obligată să revină la algoritmul prevăzut de Legea nr.164/2001 (preluat de Legea nr.223/2015, în cuprinsul art.28) și, pe cale de consecinţă, să elimine de la valorificare perioada lucrată după trecerea în rezervă, sa elibereze o adeverinţă stabilită în baza unui protocol încheiat între casele sectoriale și CNPP, cu consemnarea aspectelor reale referitoare la perioada de activitate ca militar, pentru ca intimatul să poată valorifica acea adeverinţa în sistemul public de pensii, unde se regăsesc toate stagiile de cotizare din perioada în care a lucrat ## mediul civil după trecerea în rezervă.
Pârâta invocă dispoziţiile art.109 alin.5 din Legea nr.223/2015 interpretând eronat și nelegal sintagma "pâna la data intrării în vigoare a legii, documente noi și care nu fuseseră valorificate până la acel moment" (în felul acesta invocându-și propria turpitudine). Această sintagmă se refera la stagiile de cotizare realizate până la momentul stabilirii pensiei militare, adică momentul trecerii în rezervă, deoarece Legea nr.164/2001 prevedea posibilitatea valorificării la momentul trecerii în rezervă și a stagiilor de cotizare realizate înainte de intrarea în sistemul militar în mediul civil nu și pe cele realizate după ieşirea din sistemul militar.
Apelanta susţine în mod eronat și nelegal că: "din litera și spiritul legii rezultă în mod clar intenţia legiuitorului de a evita o dublă valorificare prin interdicţia de a valorifica stagiile de cotizare deja utilizate la recalcularea pensiilor militare de stat, separarea acestora nefiind reglementată și, în mod evident, nu poate fi acceptată în absenta unei dispoziţii exprese sau chiar tacite".
Afirmă intimatul că sunt eronate și nelegale aceste susţineri, având în vedere că nu se pune problema unei "duble valorificări", pârâta nevalorificand vreodată "cumulat" vechimea dobândită în sistemul militar cu cea realizată după trecerea în rezerva (stagiile de cotizare realizate în mediul civil), dupa cum se poate observa în decizia de pensie emisă în baza OUG nr.1/2011 cuantumul celor două componente ale pensiei fiind evidenţiate separat.
Apelanta-pârâtă, pentru a induce în eroare instanţa, redă trunchiat articolul 109 alin.6 din Legea nr.223/2015, aceste dispoziţii sunt dependente de dispoziţiile alin.1, sens în care intimatul redă în întregime art.109 din Legea nr.223/2015.
Aşadar, pensiile prevăzute la alin.1 (adică pensia revizuită în baza O.U.G. nr.1/2011) "pot fi recalculate în condiţiile prezentei legi, și în situaţia depunerii de documente nevalorificate până la data intrării în vigoare a prezentei legi" se referă la perioade lucrate înainte de trecerea în rezervă, 31.05.2001- momentul stabilirii pensiei militare de stat, în cazul în care anterior intrării în sistemul militar sau în perioada în care a activitat în cadrul acestuia a realizat și stagii de cotizare în mediul civil, dar acele stagii de cotizare realizate înainte de intrarea în sistemul militar au fost valorificate la momentul stabilirii pensiei militare de stat- trecerea în rezerva la data de 31.05.2001.
Aşadar, pe de o parte, din economia dispoziţiilor Legii nr.223/2015, prin efectul legii, pensiile militare de stat, transformate în pensii din sistemul public de pensii, au devenit pensii militare de stat și, pe de altă parte, baza de calcul pentru determinarea drepturilor de pensie a fost reprezentată de media soldelor/salariilor lunare brute realizate în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar. ##### în vedere dispoziţiile art.109 din Legea nr.223/2015, rezultă că vechimea în serviciu, care trebuia utilizată la recalcularea drepturilor de pensie ale intimatului, este doar cea realizată în sistemul militar, până la trecerea în rezervă, nicidecum cumulată cu stagiile de cotizare realizate după data trecerii în rezervă. Această soluţie se impune deoarece baza de calcul pentru determinarea drepturilor de pensie a fost reprezentată doar de media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, în calitate de militar, veniturile salariale obţinute ulterior neprezentând relevanță. Or, faptul că veniturile salariale obţinute ulterior, dupa încetarea calităţii de militar, nu prezintă relevanță pentru determinarea pensiei militare de stat nu înseamnă că acestea sunt lipsite de orice efect juridic, ci, în baza art.109 alin.6 din Legea nr.223/2015, se pot valorifica doar în sistemul public de pensii.
Voinţa legiuitorului este clară, de a fi valorificată vechimea din ultima decizie de pensie emisă în baza OUG nr.1/2011, deci ultima decizie de pensie în care se evidenţiază vechimea în serviciu de la momentul trecerii în rezervă - 31.05.2001 - momentul stabilirii pensiei militare de stat. De altfel, peste tot în legea nr.223/2015 legiuitorul foloseşte noţiunea de stabilire, tocmai pentru ca pârâta să înțeleagă că acesta este momentul la care să se raporteze, cel de la trecerea în rezerva (în cazul său 31.05.2001).
Pentru a-și justifica interpretarea eronată și nelegală, apelanta invocă dispoziţiile art.25 alin.2 din Legea nr.223/2015, însă acestea nu doar că nu-i susţin poziţia, ci o infirmă categoric: "(2) Vechimea valorificată pentru stabilirea (adică vechimea de la momentul trecerii în rezervă, 31.05.2001, consemnată în decizia de pensie emisă în baza O.U.G. nr.1/2011) pensiei militare de stat conform alin. (1) nu se poate valorifica şi în sistemul public de pensii sau în sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate acestuia, în condiţiile protocoalelor încheiate între entităţile implicate." Din interpretarea acestor dispoziţii legale (art.25 alin.2 din Legea nr.223/2015) rezultă că vechimea valorificată pentru stabilirea pensiei militare de stat, nu poate fi valorificată și în sistemul public de pensii sau în sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate acestuia, cu alte cuvinte stagiile de cotizare realizate anterior stabilirii - momentul trecerii în rezervă la data de 31.05.2001, nu pot fi valorificate și în sistemul public de pensii sau în sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate acestuia pentru că a fost valorificată în anul 2001, cand a trecut în rezervă, aspect pe care l-a învederat tot timpul, iar stagiile de cotizare realizate ulterior stabilirii - momentul trecerii în rezervă -31.05.2001 trebuie să fie valorificate doar în sistemul pensiilor publice.
Precizează intimatul că nu a susţinut în cererea de chemare în judecată că pârâta nu ar fi valorificat stagiile de cotizare, ci a susţinut că au fost adăugate, în mod eronat și nelegal, la vechimea în serviciu, dobândită până la momentul stabilirii pensiei militare de stat, fiind menţionată, eronat și nelegal, o vechime în serviciu de 50 de ani în loc de 36 ani, 8 luni si 10 zile, astfel cum ar fi fost legal și cum rezultă din decizia de pensie emisă în baza O.U.G. nr.1/2011 și, în aceste condiţii, fiind depăşit procentul de 85% (prin adăugarea, în mod eronat și nelegal a anilor de cotizare în sistemul public a rezultat o "vechime cumulată", sintagmă inventată de pârâtă, în procent de 90%). Practic, în loc să-i fie valorificată, în mod corect, vechimea în serviciu de la momentul stabilirii pensiei militare de stat - al trecerii în rezervă, cu consecinţa cuantificării unui procent de 83%, pârâta a adăugat stagiile de cotizare în mod eronat și nelegal, în vechimea militară, generând astfel un procent de 90%, plafonat la 85% pe care l-a aplicat la cele 6 solde consecutive din ultimii 5 ani de activitate, rezultând, înainte de punerea în executare a hotărârii primei instanţe, o pensie în cuantum de 4.611 lei.
Din aceasta operaţiune eronată și nelegală a reieşit, în raport de procentul de 85%, un cuantum al pensiei militare de stat de 4.611 lei, sensibil mai mare decât prin aplicarea procentului corect de 83%, adică 4.477 lei și în felul acesta i-au fost amputate în integralitate drepturile la pensie publică ce ar fi trebuit să fie calculate pe baza principiului contributivității pentru cei 14 ani în care a cotizat permanent la casa naţională de pensii publice.
Aceste aspecte sunt susţinute de situaţia de la acest moment, când, în urma punerii în executare a hotărârii primei instanţe, apelanta pârâtă i-a revizuit drepturile de pensie militară de stat rezultând un cuantum de 4.477 lei și în urma eliberării adeverinţei cu indicarea corectă a faptului că nu s-au valorificat de către apelanta-pârâtă stagiile de cotizare realizate după momentul stabilirii - trecerii în rezervă, 31.05.2001, #### Naţională de Pensii Publice i-a eliberat o decizie de pensie în sistemul public în care se evidenţiază un cuantum al acesteia de 2.518 lei, de unde rezultă, printr-un calcul matematic simplu că apelanta pârâtă l-a prejudiciat pe intimat cu circa 2.000 lei/lună până la momentul punerii în executare a hotărârii primei instanţe.
Pentru considerentele expuse, intimatul apreciază că reiese cu puterea evidenței că soluţia pronunţată de instanţa de fond este legală și temeinică, în litera și spiritul legii, apelanta-pârâtă invocându-și inclusiv propria turpitudine în încercarea de a induce în eroare instanţa de apel.
Referitor la invocarea dispozițiilor art.77 din Legea nr.223/2015 și la susținerile apelantei în referire la această chestiune, intimatul arată că apelanta încearcă să inducă în eroare instanţa prin acreditarea ideii că stabilirea pensiei sale militare s-ar fi realizat în baza Legii nr.223/2015 și că ar fi fost valorificate la acel moment, ceea ce este eronat și nelegal, deoarece legiuitorul a consemnat și în acest articol momentul la care trebuie să se raporteze pârâta "la stabilirea pensiei militare de stat" - momentul trecerii sale în rezervă, 31.05.2001 (aceea fiind vechimea la care avea obligaţia sa se raporteze la momentul recalculării pensiei militare de stat în baza Legii nr.223/2015).
În finalul apărărilor sale, apelanta invocă în susţinerea poziţiei sale Decizia nr.###/2019 a Curţii Constituţionale, sens în care intimatul învederează că deciziile instanţei de contencios constituţional vizează analiza textului de lege, în sensul de a se stabili dacă acesta respectă legea fundamentală, iar o astfel de decizie nu poate avea efect asupra interpretării textului de lege, aşadar nu ne aflam în cazul unui recurs în interesul legii sau a vreunei hotărâri prealabile care să aibă caracter obligatoriu pentru instanţe, iar pe de altă parte, cele citate de către pârâtă nu contrazic soluţia pronunţată de instanţa de fond.
Aşadar, pensiile prevăzute la alin.1 (adică pensia revizuită în baza O.U.G. nr.1/2011) "pot fi recalculate în condiţiile prezentei legi, și în situaţia depunerii de documente nevalorificate până la data intrării în vigoare a prezentei legi" se referă la perioade lucrate înainte de trecerea în rezervă, 31.05.2001- momentul stabilirii pensiei militare de stat, în cazul în care anterior intrării în sistemul militar sau în perioada în care a activitat în cadrul acestuia a realizat și stagii de cotizare în mediul civil, iar interpretarea acestor dispoziţii în cadrul examenului de constituţionalitate efectuat de către instanţa de contencios constituţional nu schimba cu nimic soluţia pronunţată în prezenta cauză de către instanţa de fond.
În sfârșit, pârâta a depus o serie de hotărâri judecătoreşti cu titlu de practică judiciară, însă din verificările efectuate pe portalul instanţelor de judecată a rezultat că în mare parte este vorba despre cauze având un alt obiect decât cel dedus judecaţii, fiind identificate doar situații izolate în sens favorabil casei de pensii, jurisprudența Curţii de Apel Bucureşti fiind în majoritate favorabilă pensionarilor militari în astfel de cauze.
În dovedire solicită proba cu înscrisuri.
În apel nu au fost administrate probe noi.
Prin cererea înregistrată la dosarul cauzei în data de 16.03.2026, intimatul reclamant a solicitat sesizarea Î.C.C.J. – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept cu privire la interpretarea art.28 alin.1 din Legea nr.223/2015, în sensul de a se preciza dacă sintagma “stabilirea pensiei militare de stat” se referă la momentul trecerii în rezervă şi încetarea raporturilor de serviciu în baza Decretului #### nr.214/1977 (în cazul colegilor care s-au pensionat în baza acestui act normativ), a Legii nr.164/2001, a Legii nr.263/2010 (in cazul colegilor care s-au pensionat în baza acestui act normativ) sau la momentul efectuării recalculării în baza Legii nr.223/2015?
În motivare a arătat în esenţă că sunt întrunite cerinţele impuse de lege pentru sesizarea Î.C.C.J. Opinează intimatul că această sintagmă - stabilirea pensiei militare de stat - face trimitere indubitabil la momentul încetării raporturilor de serviciu cu M.A.I. (momentul trecerii în rezervă), nefiind posibilă o altă interpretare, deoarece, în caz contrar, ar trebui să se aibă în vedere (conform interpretării eronate a pârâtei) salariile lunare brute obţinute în ultimele 6 luni de activitate consecutive din ultimii 5 ani de muncă anterior intrării în vigoare a Legii nr.223/2015 şi nu ultimii 5 ani de activitate ca militar, situaţie în care cuantumul pensiei sale ar fi mult mai mare, fiind echitabil ca în condiţiile în care pârâta valorifică întreaga vechime în muncă (chiar şi stagiile de cotizare realizate după trecerea în rezervă) să aplice acelaşi algoritm şi cu privire la venituri.
Lămurirea de către instanţa supremă a interpretării sintagmei „stabilirea pensiei militare de stat” este deosebit de importantă în ceea ce priveşte aplicarea globală a dispoziţiilor art.109 din Legea nr.223/2015, care face trimitere la baza de calcul stabilită conform prevederilor art.28, în sensul în care, dacă „vechimea cumulată” reprezintă atât vechimea în serviciu cât şi stagiile de cotizare realizate în mediu civil după trecerea în rezervă, atunci, în mod legal şi firesc, ar trebui să se aibă în vedere în procesul de recalculare în baza Legii nr.223/2015, media celor 6 salarii consecutive din ultimii 5 ani de activitate în mediul civil, superioară celei avute în vedere la momentul trecerii sale în rezervă.
Examinând sentinţa atacată prin prisma criticilor formulate în apel, a probelor administrate şi a dispoziţiilor legale incidente, Curtea reţine următoarele:
Cu titlu prealabil, Curtea va analiza solicitarea intimatului reclamant privind sesizarea Î.C.C.J. – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, conform dispoziţiilor art.519 C.pr.civ., cerere care urmează a fi apreciată inadmisibilă.
În acest sens, Curtea notează că, în privinţa obiectului şi a condiţiilor sesizării Înaltei ##### de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, legiuitorul, în cuprinsul art. 519 din Codul de procedură civilă, instituie o serie de condiţii de admisibilitate pentru declanşarea acestei proceduri, condiţii care se impun a fi întrunite în mod cumulativ, respectiv:
- existenţa unei cauze aflate în curs de judecată;
- cauza să fie soluţionată în ultimă instanţă;
- cauza care face obiectul judecăţii să se afle în competenţa legală a unui complet de judecată al Înaltei ##### de Casaţie şi Justiţie, al curţii de apel sau al tribunalului învestit să soluţioneze cauza;
- ivirea unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei în curs de judecată;
- chestiunea de drept identificată să prezinte caracter de noutate şi asupra acesteia Înalta ##### de Casaţie şi Justiţie să nu fi statuat şi nici să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.
Raportat la conţinutul întrebării care se solicită a fi adresată instanţei supreme, Curtea constată că nu sunt întrunite cumulativ cerinţele enumerate anterior, mai precis nu ne aflăm în prezenţa unei veritabile chestiuni de drept, de a cărei lămurire să depindă soluţionarea pe fond a cauzei. Astfel, prin promovarea acţiunii de faţă, intimatul reclamant solicită revizuirea pensiei militare de stat, în sensul excluderii de la valorificare a stagiilor realizate în mediul civil după trecerea în rezervă, în speţă fiind aplicabile dispoziţiile art.109 din Legea nr.223/2015. Dispoziţiile art.28 din aceeaşi lege, vizate de întrebarea preliminară, nu comportă reale dificultăţi de interpretare şi aplicare, iar sintagma „stabilirea pensiei militare de stat”, la care face referire intimatul, nu este susceptibilă de a se raporta la repere temporale diferite, conform diferenţierilor pe care le prezintă intimatul reclamant. Privit singular, art.28 se aplică acelor drepturi de pensie militară care se deschid sub imperiul Legii nr.223/2015, însă în situaţia reclamantului sunt aplicabile normele tranzitorii înscrise la art.109 din ####, în virtutea cărora pensia redevine pensie militară de stat şi se recalculează conform dispoziţiei enunţate, fără a se pune problema la ce moment se raportează sintagma „stabilirea pensiei militare de stat”, în condițiile în care norma tranzitorie oferă toate reperele specifice recalculării.
Așadar, cererea intimatului reclamant antamează o falsă problemă de drept, în realitate neputând fi identificată o chestiune de drept reală, dificilă, care să reclame intervenţia instanţei supreme, în raport cu o normă juridică determinantă asupra soluţionării cauzei deduse judecăţii. De altfel, raportat la problema de drept incidentă în speţă, instanţa supremă a dat deja o dezlegare cu valoare obligatorie, aşa cum se va detalia în cadrul analizei motivelor de apel.
Examinând în cele ce urmează criticile formulate prin apelul promovat de partea pârâtă, Curtea constată că problema de drept incidentă în speţă, respectiv admisibilitatea excluderii de la valorificare a stagiilor de cotizare realizate ulterior trecerii în rezervă, a fost dezlegată cu valoare obligatorie prin decizia nr.##/2025 pronunţată de Î.C.C.J. - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin care s-a statuat că în interpretarea dispoziţiilor art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, sintagma "vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie" se interpretează în sensul că se referă la vechimea cumulată obţinută prin adăugarea la vechimea în serviciu a stagiilor de cotizare realizate în sistemul de pensii publice după trecerea în rezervă.
Sunt pe deplin relevante considerentele înscrise la paragrafele 96 – 107 ale deciziei menţionate, după cum urmează:
„96. Prin Legea nr. 223/2015, în vigoare din 1.01.2016, care a abrogat şi dispoziţiile art. 1 lit. a) din Legea nr. 119/2010 (care dispuneau că acestea se vor integra sistemului public de pensii), legiuitorul a reinstituit o reglementare şi un mod de calcul speciale pentru pensiile militare de stat, diferite de principiile aplicabile potrivit Legii nr. 263/2010 (Decizia Curţii Constituţionale nr. 486 din 27 octombrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 383 din 4 mai 2023).
97. După intrarea în vigoare a Legii nr. 223/2015, respectiv 1.01.2016, art. 109 alin. (1) din lege nu mai permite valorificarea stagiilor de cotizare ulterioare trecerii în rezervă, care nu au fost valorificate din diverse motive în perioada fiinţării Legii nr. 263/2010, până la data de 31.12.2015: "Pensiile militarilor, (...) recalculate în baza Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, cu modificările ulterioare, revizuite în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, (...) devin pensii militare de stat şi se recalculează potrivit prevederilor prezentei legi, în raport cu vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie şi baza de calcul stabilită (...)."
98. Acest lucru înseamnă că vechimea valorificată deja după data ieşirii la pensie, în perioada în care pensiile militare au fost incluse în sistemul public de pensii, nu mai poate fi extrasă din deciziile de pensionare ale beneficiarilor, necontestate, neexistând un temei legal în acest sens, vechimea respectivă fiind valorificată, la cererea beneficiarilor, în baza dispoziţiilor legale în vigoare la epoca respectivă, nemaifiind posibilă valorificarea separată, în sistemul public de pensii, a aceloraşi stagii de cotizare, cu atât mai mult cu cât, potrivit dispoziţiilor art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 223/2015, pentru fiecare an care depăşeşte vechimea cumulată de 25 de ani, la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul prevăzută la art. 28.
99. Mai mult, art. 109 alin. (5) din Legea nr. 223/2015 oferă posibilitatea valorificării, chiar în procesul de recalculare instituit de acest act normativ, a unor stagii nevalorificate până la data intrării în vigoare a acestei legi, indiferent de momentul realizării acestora (anterior sau ulterior trecerii în rezervă).
100. #### totuşi, după această recalculare în baza art. 109 alin. (5) din actul normativ sus-menţionat, au mai rămas stagii nevalorificate din diverse motive, art. 109 alin. (6) din aceeaşi lege prevede că "stagiile de cotizare nevalorificate la recalcularea pensiei conform prevederilor alin. (5), precum şi cele realizate ulterior intrării în vigoare a prezentei legi se valorifică în sistemul public de pensii".
101. Acesta este motivul pentru care art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 se referă la faptul că pensiile militare "se recalculează potrivit prevederilor prezentei legi, în raport cu vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie", în sensul că se are în vedere faptul că ultima decizie de pensie, recalculată în baza Legii nr. 263/2010 sau chiar în baza art. 109 alin. (5) din Legea nr. 223/2015, putea include şi perioadele lucrate după trecerea în rezervă, dispoziţiile legale permiţând acest lucru.
102. Practic, abia după intrarea în vigoare a Legii nr. 223/2015, când pensiile militare au fost redefinite ca atare şi au fost scoase din sistemul public de pensii, art. 109 alin. (6) nu a mai permis valorificarea perioadelor lucrate ulterior trecerii în rezervă în sistemul pensiei militare, ci doar în sistemul public de pensii, toate perioadele cuprinse în deciziile anterioare de recalculare fiind deja valorificate sub imperiul legilor în vigoare la momentul emiterii lor şi urmează a fi preluate în decizia de recalculare a pensiei militare în baza Legii nr. 223/2015.
103. Pe de altă parte, sintagma supusă analizei din cuprinsul art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 nu face nicio distincţie între vechimea valorificată ca militar şi cea din sistemul public, referindu-se în general la "vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie".
104. În mod corelativ, art. 3 lit. a) din anexa nr. 1 la Ordinul nr. 31/M.25/999/8.148/237/###/221/2016 stabileşte într-o manieră explicită, fără a se referi doar la vechimea valorificată ca militar, unul din elementele în baza căruia se recalculează pensiile militarilor prevăzute la art. 109 alin. (1) şi art. 110 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, ca fiind "vechimea cumulată rezultată din dosarul de pensionare, stabilită prin ultima decizie de pensie emisă în baza legislaţiei în vigoare anterior datei de 1 ianuarie 2016".
105. Într-o interpretare literală a tezelor finale ale art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 şi a art. 3 lit. a) din anexa nr. 1 la Ordinul nr. 31/M.25/999/8.148/237/###/221/2016, se constată că legiuitorul a avut în vedere, în mod clar, ultima decizie de pensie, şi nu decizia iniţială, obţinută la momentul ieşirii la pensie, ceea ce conduce la concluzia că sintagma "vechimea cumulată rezultată din dosarul de pensionare" se referă la întreaga vechime a beneficiarului pensiei, indiferent de plasarea în timp a acesteia în raport de momentul trecerii în rezervă.
106. Pe de altă parte, Curtea Constituţională a constatat, în Decizia nr. ### din 26 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 2 septembrie 2022, că, potrivit dispoziţiilor art. 111 din Legea nr. 223/2015, "În situaţia în care se constată diferenţe între cuantumul pensiilor stabilit potrivit prevederilor art. 109 sau 110 şi cuantumul pensiilor aflate în plată, se păstrează în plată cuantumul avantajos beneficiarului". Astfel, chiar dacă în urma procesului de recalculare a pensiei stabilite în temeiul Legii nr. 263/2010 potrivit noii reglementări cuprinse în Legea nr. 223/2015 ar rezulta un cuantum al pensiei mai mic, este păstrat în plată cuantumul avantajos pentru beneficiar, astfel că beneficiarul pensiei nu va suferi, în mod concret, o diminuare a cuantumului pensiei.
107. Prin urmare, "vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie" din cuprinsul dispoziţiilor art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 se referă la vechimea cumulată rezultată din dosarul de pensionare, deci practic la toată vechimea beneficiarului pensiei, indiferent că este anterioară sau ulterioară momentului trecerii în rezervă, valorificată în decizia iniţială de pensionare [care, evident, include atât vechimea prevăzută de art. 16 alin. (1) lit. b) din lege, cât şi perioada lucrată după trecerea în rezervă], astfel cum rezultă din ultima decizie de pensie, ca urmare a recalculării, emisă în baza legislaţiei în vigoare anterior datei de 1 ianuarie 2016.”
Raționamentul instanței supreme din decizia menționată este pe deplin aplicabil și în cauza dedusă judecății, oferind întocmai dezlegarea necesară soluționării cauzei, îndeosebi prin considerentele de la paragraful nr.98. Se constată astfel că pretenția intimatului reclamant este lipsită de temei legal, nefiind posibilă revizuirea pensiei în sensul înlăturării de la valorificare a stagiilor de cotizare realizate ulterior trecerii în rezervă, în condițiile în care aceste stagii au fost deja valorificate sub imperiul legislației anterioare și se regăsesc înglobate în ultima decizie de pensie. Dezlegarea dată de Î.C.C.J. se impune instanței de apel cu forță obligatorie, potrivit dispozițiilor art.521 alin.3 C.pr.civ., ceea ce conduce la concluzia caracterului fondat al criticilor din apel referitoare la greșita interpretare și aplicare a dispozițiilor art.109 din Legea nr.223/2015.
Pentru toate aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art.480 alin.2 C.pr.civ., Curtea va admite apelul și va schimba în parte sentinţa civilă apelată, numai în ceea ce priveşte soluţionarea fondului cauzei, în sensul că va respinge cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată. Vor fi păstrate în rest dispoziţiile sentinţei apelate privitoare la soluţionarea excepţiilor.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca inadmisibilă cererea de sesizare a Î.C.C.J. – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, formulată de intimatul reclamant ###### #######.
Admite apelul declarat de apelanta-pârâtă #### DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI APĂRĂRII NAŢIONALE, cu sediul în București, sector 6, #### ###### ######## ### ##, împotriva sentinţei civile nr. ####/14.12.2023, pronunţate de Tribunalul București – Secţia a VIII-a Conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. #####/3/2023, în contradictoriu cu intimatul-reclamant ###### #######, CNP ############ având domiciliul în București, Şos ##########, nr. 312, ### #, ### #, ### #, ### ##, sector 2, cu domiciliul ales la Cabinet Avocat ######### ###### din București, ##### Moşilor 258, ### ####, ### #, ### #, ### ##, sector 2.
Schimbă în parte sentinţa civilă apelată, numai în ceea ce priveşte soluţionarea fondului cauzei, în sensul că respinge cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată.
Păstrează în rest dispoziţiile sentinţei apelate privitoare la soluţionarea excepţiilor.
Definitivă.
Pronunţată azi, 20.05.2026, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.
%20-%20huhurez2013@gmail.com%20-%20Gmail%20-%20%5Bmail.google.com%5D.png)
