Documentar: Noi nu suntem urmașii Romei

Teoria că românii sunt urmașii Romei a fost impusă de corifeii Scolii Ardelene, intelectuali greco-catolici educați de Vatican în școli iezuite: Petru Maior, Samuil Micu, Gheorghe Șincai și Ion Budai Deleanu. 
Concluzia documentarului este că istoria oficială a României se bazează pe teorii false.
Impăratul roman Traian se considera descendent al tracilor care, după cucerirea Troiei de către greci, s-au refugiat în Italia.
Ruinele Cetății Troia, localizate la câțiva km la sud de Strâmtoarea Dardanele, le puteți vedea ilustrate în anul 2011 pe acest blog de Plano10, AICI

Arheologul Barbara Deppert Lippitz a cercetat în urmă cu câțiva ani povestea brățărilor dacice din
aur (Puteți citi un articol amplu pe National Geographic), ajungând și în România.

Barbara Deppert Lippitz, arheolog german: “România e singura țară din Europa care își are scrisă istoria în propriul ei aur!”

februarie 02, 2020

by Daniel Roxin

3 Comments

Deși declarațiile remarcabile făcute de Barbara Deppert Lippitz, pe care le veți citi în acest articol, au o vechime de 5 ani, ele reprezintă acel tip de mesaj care trebuie adus în prim plan cu regularitate, pentru a intra în subconștientul colectiv și, astfel, pentru a elimina programările mentale perverse de genul celor elaborate de un Lucian Boia, care pretinde că istoria românilor este nesemnificativă.

Poate cel mai reputat expert european în aurul antic, arheologul Barbara Deppert Lippitz a cercetat în urmă cu câțiva ani povestea brățărilor dacice din aur (Puteți citi un articol amplu pe National Geographic), ajungând și în România.

Formula As a profitat de ocazie și a publicat un articol care conține mai multe declarații făcute de Barbara Deppert Lippitz despre aurul României și despre geto-daci. Iată cum se vede istoria românilor din perspectiva unui arheolog străin, specializat în aurul antic:

“Voi sunteți cu siguranță urmașii dacilor. Romanii au venit, au luat aurul, au stat o perioadă și au plecat. Este adevărat că au lăsat și câteva urme prin această trecere temporară pe teritoriul dac. Au lăsat puțină latină, pentru că latina era limba oficială, au lăsat ceva monumente, expresie a recunoscutei culturi romane, și foarte puține obiceiuri, dar ei nu au putut să schimbe structura poporului dac, până la plecarea lor și nici după aceea.

Poporul român, care desigur a suferit și alte influențe, se deosebește radical de cel italian. Este mult mai ospitalier, mai jovial, mai comunicativ. Legătura românilor cu natura este mult mai profundă decât a celorlalte popoare europene. Și aceasta este cea mai importantă moștenire păstrată de la daci. Dacii erau una cu natura. Natura era viața lor, iar viața lor era natura.

Aveți peste 6000 de ani de istorie a aurului! Este istoria voastră și numai cine nu vrea nu o privește la adevărata ei valoare. După părerea mea, sunteți singura țară din Europa care are istoria scrisă în propriul ei aur. Și ăsta este un lucru rar și excepțional, de care puteți să fiți mândri.

Cărțile pot fi comandate aici: DACIA ART

Probabil că numai în America de sud, la Bogota, în celebrul muzeu al aurului, putem vedea expus aurul indienilor, dar aceasta reprezintă doar o parte a istoriei lor și nu o intreagă istorie gravată în aur, așa cum aveți voi. Nici la Luvru, nici la British Museum și nici în muzeele din Statele Unite nu găsim ce există în muzeul dumneavoastră de istorie. (este vorba de Muzeul Național de Istorie din București – n.m.) Sigur, au multe exponate de aur și aceste muzee, dar ele aparțin altor culturi decât ale țărilor respective.

Este regretabil că voi, românii, nu ați profitat de aceasta istorie scrisă în aur, așa cum ați fi meritat. Și când spun “ați fi meritat”, mă gândesc la ceea ce istoria voastră a însemnat pentru Europa, la forța pe care aurul vostru a avut-o în construirea unei civilizații demne de marile civilizații ale lumii. Aici, la voi, nu găsim aur cumpărat sau obținut prin cuceriri, ca în celelalte muzee ale lumii. Aici vorbim, în exclusivitate, de aur autohton.

Voi, poporul român, puteți să vă mândriți cu originea voastră și să vă considerați cel puțin egalii celorlalte popoare care au rădăcini în bătrâna Europă”.

Daniel Roxin

Premierul îi pune pe magistrați sa plătească despăgubirile CEDO

Până la recuperarea prejudiciului de la magistrați... este redus bugetul destinat justiției.

Par a fi toate în regulă, mai puțin asmuțirea procurorilor asupra judecătorilor.

Nu este vorba de Sică al nostru, ci de Ion Chicu, prim-ministru al R. Moldova.

Dizolvarea Parlamentului, sancțiune sau represiune?

Dizolvarea Parlamentului poate fi decretată de Presedinte pentru neîndeplinirea funcției de Învestitură a unui guvern după alegerile generale sau după adoptarea unei moțiuni de cenzură. 

Sancțiunea intervine numai dacă în termen de 60 de zile Parlamentul a respins două solicitări de învestitură, venite în mod constituțional de la Președinte, în condițiile art. 103 din Constituție și ale Deciziei nr. 80/2014, prin care CCR interpretează prerogativele Președintelui în desemnarea unui candidat la funcția de prim ministru.

Consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare este doar o formalitate lipsită de consecințe juridice, care nu impiedică Președintele să decreteze dizolvarea Parlamentului, dacă au fost îndeplinite cele două condiții din articolul 89, în special respingerea a două solicitări de învestitură. 

Simpla depășire a termenului de 60 de zile, fără respingerea a două solicitări de învestitură, nu dă dreptul Președintelui să dizolve Parlamentul. Termenul se prelungește până la a doua respingere de învestitură sau până când se învestește a doua solicitare.

Desemnarea neconstituțională a premierului, cu scopul intenționat de a forța Parlamentul să respingă de 2 ori investitura și să creeze condițiile pentru dizolvarea abuzivă a Parlamentului, dă dreptul majorității parlamentare, ignorate de Președinte la numirea candidatului la funcția de prim ministru, să tergiverseze procedura de investire cât timp este nevoie, chiar și dincolo de cele 60 de zile.

Această eventualitate poate fi interpretată ca o represiune împotriva Parlamentului,  de natură a crea un conflict constituțional rezolvabil de CCR

Nesocotirea soluțiilor indicate de CCR dă dreptul majorității parlamentare să suspende Președitele pe o perioadă de 30 de zile, suficientă pentru rezolvarea crizei.

Parlamentul poate evita dizolvarea sa prin investitura acordată celei de-a doua solicitări din partea Președintelui, situație care ar duce la reluarea de la capăt a procedurii de dizolvare sau la desfășurarea la termen a alegerilor parlamentare.

Dizolvarea Parlamentului

ARTICOLUL 89 (1) După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură. (2) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată. (3) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă.

Art. 103 - Investitura guvernului

(1) Presedintele Romaniei desemneaza un candidat pentru functia de prim-ministru, in urma consultarii partidului care are majoritatea absoluta in Parlament ori, daca nu exista o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate in Parlament.

(2) Candidatul pentru functia de prim-ministru va cere, in termen de 10 zile de la desemnare, votul de incredere al Parlamentului asupra programului si a intregii liste a Guvernului.

(3) Programul si lista Guvernului se dezbat de Camera Deputatilor si de Senat, in sedinta comuna. Parlamentul acorda incredere Guvernului cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor.

Proiectul B586/2019, de modificare a L 223/2015, în forma supusă avizării CES

Acest proiect a fost eleborat, în paralel cu proiectul ccmrr al fostului ministru al Apărării Leș, de structurile asociative ale rezervistilor, in special cele conduse de domnul gemeral Gropan. A fost agreat și de SCMD. 

Proiectul  nu a beneficiat de logistica oficială a ministerului, motiv pentru care are câteva probleme de tehnică legislativă de redactare, probleme pe care le-am mai subliniat și anterior, cu deosebire la propunerea de modificare a art. 28 din L 223/2015.

La art. 17 din proiect au uitat să spună ce vor să facă cu art. 40 din OUG nr.57/2015 și cu art. 84 din OUG nr. 114/2018.

A ajuns în Parlament mai târziu decât proiectul CCMRR, al senatorului Leș,  A fost înregistrat pentru dezbatere sub nr. B586/2019  pe data de 18 12 2019, fiind asumat ca inițiativă legislativă de parlamentarii Dumitru Lupescu(USR) și Ion Mocioalcă(PRO).

Comisiile raportoare din Senat ar trebui să reunească acest proiect cu proiectul L38/2020, care este ceva mai coerent

L38/2020, proiectul Leș de modificare a Legii nr. 223/2015

In perioada următoare ne vom îndrepta atenția asupra inițiativei legislative de eliminare a inechităților din legea pensiilor militare, inițiativă finalizată încă din luna august 2019 de CCMRR -ul fostului ministru al Apărării, Beniamin Leș, completată de structurile centrale ale MApN și apoi depusă în Parlament ca inițiativă legislativă, forma adoptârii prin Ordonanță de urgență picân din cauză că a picat și guvernul Dăncilă prin moțiune de cenzură.

Proiectul se află în procedură avansată de adoptare în Senat, Comisia de apărare având termenul de întocmire a Raportului pe 25 02 2020.

Termenul de adoptare tacită în Senat este pe 19 03 2020, după care urmează procedura de adoptare în Camera Decizională.

Dacă se urgentează procedura, proiectul are mari șanse de adoptare în actuala majoritate a Parlamentului, inițiatorii făcând parte din această majoritate. 

Documentul discutat și convenit  în august 2019 cu CCMRR poate fi citit aici

Procesul legislativ în Senat poate fi urmărit AICI

Ministrul Ciucă, audiat in Comisiile de apărare

Aceleași ăăăă-uri, sunete supărătoare.
Achziții de avioane.
Bugetul apărării este un pic peste 2%.
Descurajarea și apărarea pe flancul estic al NATO.
Asigurarea calității factorului uman.
Adaptarea învățământ militar.
Descentralizarea activităților de execuție.
Nimic despre salarizare și pensii.
Intrebări:
Deputatul Lupescu nu i-a pus vreo intrebare.
Senatorul Serban Nicolae îl întreabă dacă s-a plătit în avans în 2019 o sumă pentru achizițiile militare care au contribuit la deficit. De asemenea l-a întrebat dacă a intreprins ceva concret în domeniul pensiilor militare.

Răspunsuri
-Armata nu a fost atractivă pentru rezerviști voluntari.
-A semnat deja de câteva săptămâni scrisorile către Comisiile de apărare pentru desfășurarea de activități comune în privința situației rezerviștilor.
-Eliminarea inechităților în privința pensiilor militare este în atenței împreună cu structurile asociative ale rezerviștilor. 
Dacă se va revedea legea salarizării nu aș mai vrea ca militarii să mai fie pe ultimul loc al grilei de salarizare.
A primit aviz pozitiv, pentru că toți parlamentarii PSD s-au abținut.

Așa va intra CFR în Aeroportul Otopeni!

La sfârșitul lunii mai, trenul trebuie să circule pe traseul Aeroportul Otopeni-Mogoșoaia-Triaj Chitila- Gara de Nord, soluție aleasă pentru a asigura transportul suporterilor străini care sosesc și pleacă la cele 3 meciuri ale  Campionatului European de Fotbal găzduite de Stadionul Arena Națională din București.

Distanța de 20 km va fi parcursă în cca 22 de minute

Lucrările sunt într-un stadiu care garantează că vor fi terminate la timp. Principalul obstacol a fost omul de afaceri Ion Tiriac, care obținuse o ordonanță președințială de suspendare a construirii tronsonului suspendat, de 3 km, care leagă Aeroportul de actuala magistrală CFR București- Urziceni-Galați.

Finisajele vor continua și după terminarea Campionatului de Fotbal, dar Capitala va rămâne cu un mijloc comod și ieftin de legătură cu Aeroportul Otopeni. Nu știu cât de bucuroși voe fi taximetriștii.

Propuneri de recalculări salariale pentru polițiști, urmare a Deciziei nr. 51/2019 a ICCJ

Proiectul de act normativ și Expunerea de motive  sunt publicate pe site-ul MAI aici

Muntii Făgăraș, văzuți din Munții Câpățânii

Proiect de act normativ 

pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene

Art. I – Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 29 decembrie 2018, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. După articolul 34 se introduce un nou articol, art.34¹, cu următorul cuprins:

„Art.34¹ – (1) Prin excepție de la prevederile art.34 alin.(1) și prin derogare de la prevederile art.45 din Legea nr.5/2020 a bugetului de stat pe anul 2020, se recalculează cuantumurile/valorile salariilor de funcție aflate în plată pentru polițiști, prin raportare la care se acordă majorările salariale din diferența până la nivelul salariilor de funcție prevăzute de lege pentru anul 2022, având în vedere, după caz, următoarele valori:

a) valoarea corespunzătoare sporului de fidelitate prevăzut de legislația în vigoare până la data de 31 decembrie 2009, prin raportare la nivelul aferent perioadelor de activitate desfășurate până în prezent în instituțiile din sectorul de apărare națională, ordine publică și securitate națională, în calitate de militar, polițist, funcționar public și personal contractual, după caz;

b) valoarea corespunzătoare sporului pentru absolvirea instituțiilor de învățământ superior, cu diplomă de licență, prevăzut de legislația în vigoare până la data de 31 decembrie 2009. Această valoare se preia doar în salariile de funcție ale agenților de poliție care își desfășoară activitatea în domenii corespunzătoare studiilor absolvite, în mod similar cu situațiile în care agenții de poliție beneficiază de această valoare;

c) valoarea sporului pentru condiții de pericol deosebit prevăzut de legislația în vigoare până la data de 31 decembrie 2009, la nivelul maxim aflat în plată pentru aceeași funcție, gradație, vechime în funcție sau în specialitate, după caz, precum și pentru același grad, dacă se desfășoară activitatea în aceleași condiții.

(2) Recalcularea prevăzută la alin.(1) vizează și perioada de 3 ani, calculată până la 30 ianuarie 2020. În cazul personalului în activitate recalcularea se menține și după data respectivă, lunar, corespunzător condițiilor în care se desfășoară activitatea și în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

(3) Prin excepție de la prevederile art.34 alin.(2), după recalcularea cuantumurilor/valorilor salariilor de funcție aflate în plată pentru polițiști în condițiile alin.(1) și (2), se recalculează și cuantumurile sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii în vigoare, din salariul brut lunar, ținând cont în mod corespunzător de evoluția legislativă a măsurilor fiscal-bugetare adoptate cu privire la aceste drepturi.

(4) Cuantumurile/valorile brute ale salariilor de funcție recalculate în condițiile alin.(1) și (2), prin preluarea, după caz, a valorilor sporului de fidelitate, sporului pentru absolvirea instituțiilor de învățământ superior, cu diplomă de licență și sporului pentru condiții de pericol deosebit prevăzute de legislația în vigoare până la data de 31 decembrie 2009, dar și ale altor valori pentru unele elemente abrogate la data de 01.01.2010, în conformitate cu legislația-cadru de salarizare unitară, la care se adaugă și majorările salariale corespunzătoare din diferența până la nivelul salariilor de funcție prevăzute de lege pentru anul 2022, reprezintă cuantumurile/valorile brute aflate în plată care fac obiectul comparației reglementate la art.7 lit.b) din Legea-cadru nr.153/2017, cu modificările și completările ulterioare, pe întreaga perioadă de aplicare etapizată a legii-cadru.

(5) În situația personalului pensionat, recalcularea cuantumurilor/valorilor salariilor de funcție și, după caz, a cuantumurilor sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii în vigoare, din salariul brut lunar, se realizează până la data încetării raporturilor de serviciu, în cadrul perioadei prevăzute la alin.(2).”

2. După articolul 39, se introduce un nou articol, art.39¹, cu următorul cuprins:

„Art. 39¹ – (1) Prin excepție de la prevederile art.39 alin.(1), plata eventualelor sume rezultate ca urmare a recalculărilor salariale prevăzute la art.34¹, pentru perioada stabilită la art.34¹ alin.(2), se va realiza prin raportare la data de 30 ianuarie 2020, astfel:

a) în primul an de la data publicării se plătește 25% din valoarea sumei rezultate;

b) în al doilea an de la data publicării se plătește 25% din valoarea sumei rezultate;

c) în al treilea an de la data publicării se plătește 50% din valoarea sumei rezultate.

(2) Prevederile art. 39 alin. (3)-(6) se aplică în mod corespunzător și pentru situația prevăzută la alin. (1).”

3. Articolul 45 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 45 - Prevederile art.10 alin.(7) din Ordonanța de urgenţă a Guvernului nr.90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.80/2018, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător şi în anul 2020.”

Art. II – (1) Pentru personalul în activitate, recalculările salariale prevăzute la art. I pct. 1 se realizează în termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului act normativ, iar eventualele diferențe salariale cuvenite lunar după data de 30 ianuarie 2020, se regularizează începând cu data plății salariilor în luna următoare celei în care se împlinește termenul respectiv.

(2) În aplicarea prevederilor prezentului act normativ pot fi emise norme metodologice la nivelul ordonatorului principal de credite. 

Multumim, domnule deputat Dumitru Lupescu!. Să plătească cei care cu trufie au actualizat greșit pensiile militare la MApN și SRI!

Interpelarea scrisă a deputatului Dumitru Lupescu o puteți citi  pe site-ul CD AICI
Pe acest blog am scris zeci de articole, toate grupate la eticheta Actualizare pensii, prin care am demonstrat în diverse variante, exemplificând direct cu deciziile de pensii emise de CPS-urile MApN și SRI, eroarea impardonabilă în care se încăpățânează să persiste cele doua Case Sectoriale în aplicarea art. 60 alin (3) din L 223/2015, așa cum era în vigoare la 30 06 2017.
Diferențele în minus cu care au fost actualizate 70. 000 pensii la MApN și cca 10 000 la SRI sunt estimate la cca 5% din fondul de pensii al celor doua instituții militare, reprezentând indexarea de 5% din anul 2016, reglementată de OUG nr. 57/2015, pe care abuziv SRI și MApN au eliminat-o din cuantumul pensiilor militare actualizate la 30 06 2017.
Nu au fost impresionați nici de faptul că CPS a MAI nu a eliminat indexarea din 2016 și nici de numărul tot mai mare al deciziilor instanțelor judecătorești, care le-a desființat deciziile greșite, obligând introducerea indexării din 2016 în cuantumul actualizat în anul 2017.
Articolul 60 alin (3) din Legea 223/2015 permitea regularizarea actualizării numai cu indexarea din același an, nu și cu indexările din anii anteriori.
Am sesizat că domnul deputat Dumitru Lupescu, rezervist,  a devenit mai atent la ce se întâmplă cu pensiile militare după ce câteva asociații ale rezerviștilor i-au înmânat un proiect de lege de modificare a Legii 223/2016, proiect în care s-a sttrecurat și o mare gugumănie cazonă( baza de calcul a pensiei militare ar fi 80% din media soldelor nete, cuantumul pensiei urmând să fie 65-85% din respectiva bază).

Un rezervist atacă la CCR, ca neconstituțional, articolul din Legea 80/1994 care reglementează sporul pentru OMM

Trecând peste faptul că art. 11 din Legea nr. 80/1995 are un singur alineat, bănuim că domnul Băzăvan, odinioară comentator și pe acest blog, a atacat ca neconstituțional ce a mai rămas din articol, după abrogarea alineatelor 1 și 2, respectiv reglementarea care permite majorarea pensiei militare calculate potrivit Legii nr. 223/2015 cu 10%, 15% sau 20%.

Art. 11 din Legea 80/1995

Pensionării militari decorați cu ordinul "Meritul Militar" clasele a III-a, a II-a și I beneficiază de un spor de 10%, 15% și, respectiv, 20% al cuantumului pensiei.

Atenție ce îți dorești, domnule Dan Băzavan, că s-ar putea să se întâmple!

Extras din Lista dosarelor înregistrate la CCR