Iohannis nu a venit să caute dinozaurii din ultima noapte a guvernului Sică

Țestoase uriașe în Seychelles

Zeci de ordonanțe adoptate în ultima noapte de guvernare a liberalilor.
A fost legalizat turismul electoral, fapt care confirmă cine a folosit pe scară larga această formă de fraudare a alegerilor.
Conform prevederilor legale existente până în această noapte, alegătorii puteau vota doar în circumscripția lor județeană, listele cu candidații fiind pe județe. Acum pot să voteze oriunde în țară, pe liste suplimentare, adică pot să aleagă pentru alții.
A fost privatizată și sănătatea! Clinicile private vor putea deconta servicii medicale prestate pentru asigurații CASS. Diferențele în plus vor fi achitate de asigurați.

 

Magistrații civili se plâng la CCR că vor fi discriminați față de cei militari

Am mai subliniat de câteva ori pe acest blog că există decizii ale CCR care au declarat că neconstituționale inițiativele legislative de  eliminare în totalitate pensiile de serviciu ale magistraților și reintegrarea lor în legea cadru care reglementează sistemul public de pensii.

Din acest punct de vedere magistrații au dreptate să solicite constatarea neconstituționalității abrogării recente, în totalitate, a articolelor din Legea 303/2004 care reglementau pensiile de serviciu pentru magistrați.

Demersul magistraților pune surdină pe numeroasele alte decizii ale CCR, care au stabilit că  toate pensiile de serviciu nu sunt drepturi câstigate decât în privința componentei lor contributive, Legislativul putând să dispună reducerea sau plafonarea componentei necontributive, plătită de la bugetul de stat.

Este de neînțeles miscarea unor magistrați care se grăbesc să se pensioneze înainte de intrarea în vigoare a Legii de desființare a pensiilor speciale, sperând în mod ușutatic, chiar neprofesionist, că vor rămâne în plată cu acele pensii astronomice, chiar dacă Legislativul adoptă, în final, după întoarcerea legii de la CCR, plafonarea tuturor pensiilor de serviciu nedesființate.  

Pentru că drepturile lor de pensie necontributivă nu sunt drepturi câștigate, în viitor și pensiile lor vor fi reduse la limitele cuantumului plafonat, cuantum care nu poate fi mai mic decât componenta contributivă a pensiei lor, stabilită în puncte de pensie, potrivit Legii 263/2010.  

Nu mă leg de motivările extrinseci ale contestației magistraților, dar se reține că în finalul documentului magistrații civile se plâng că eliminarea pensiilor de serriciu pentru magistrați îi discriminează față de magistrații militari, care au posibilitatea să opteze pentru pensia militară de stat.

Pierd din vedere domnii magistrați că și opțiunea pentru pensiile militare este mai defavorabilă pentru megistrații militari.

Guvernul Orban va cădea în următoarele zile. Astăzi se citește Moțiune de cenzură.

De la orele 14, 00 va putea fi urmărită transmisia în direct a citirii Moțiunii împotriva Săracului care a privatizat democrația ... AICI

Așa ar trebui să se întâmple, dacă luăm în serios campania lui Iohannis și a PNL care a înnebunit românii în ultimele luni cu alegerile parlamentare anticipate.

Nu știu, și asta ma face să fiu mai circumspect, de ce au mai învestit guvernul Sică cel Sărac, când puteau să-l trântească din noiembrie, astfel încât pe la Paște mergeam deja la anticipate. Râmânea România fără buget.... cam o jumătate de an, dar, cel puțin, liberalii rămâneau cu fața neștirbită în imaginea naivului electorat român. Așa, în doar două luni de guvernare PNL, prostimea uitucă și-a reamintit că dreapta politică susține interesele clientelei sale, respectiv interesele afaceriștilor-sponsori liberali, cărora le-a restituit peste rând TVA, cu riscul de a duce deficitul peste baremul UE, (nu e o problemă pentru că și Comisia este tot populară), interesele băncilor(a văzut cineva vreun funcționar bancar care să nu se declare liberal), interesele multinaționalelor( jos taxele pe care le-a pus Dragnia pe cei care exploatează resursele energetice) și interesele Marelui Licurici( a primit în avans rata pentru achiziții militare) 

Norocul României este că....dacă vreun guvern social-democrat depășea linia roșie a deficitului bugetar de 3%, așa cum au făcut Sică și cu Cîța, acum era deja declanșată procedura de impeachment(inculpare) de către Comisia Europeană populară.

Electoratul a mai constatat că guevernul lui Iohannis și Orban este specialist în prorogarea termenelor de aplicare a măsurilor de ordin social.

Am crezut că abuzul de asumări de răspundere al lui Orban se bazează pe lipsa de reacție a PSD-ului buimăcit de reacția nefirească a electoratului față de politica socială din ultimii trei ani.

Iată că social democrații au depus deja moțiune de cenzură pentru a-și apăra interesele în alegerile locale, venind astfel și în întâmpinarea liberalilor de a declanșa alegeri parlamentare anticipate. Nu-i așa că și liberalii trebuie să voteze Moțiunea lui Ciolacu? Altfel, nu vor mai putea păcăli electoratul cu propaganda parazită a alegerilor anticipate. 

Orice lună întârziere în alegerile parlamentare aduce PNL-ului o penalizare de 3-5 procente electorale.

Surse politice susțin că alegerile parlamentare anticipate se vor desfășura pe 21 iunie, laolaltă cu alegerile locale la termen.

Nemo judex in causa sua

Profesorul de Drept de la Iași, fost judecător al Tribunalului Uniunii Europene, explică de ce nu ar trebui ca judecătorii CCR să judece excepția de neconstituționalitate privind eliminarea pensiilor de serviciu pentru magistrați. Simplu: și ei sunt beneficiari ai legii care a reglementat pensiile de serviciu pentru magistrați.

Valerius M. Ciucă (n.1960) este profesor dr. la Facultatea de Drept a Universității “Al. I. Cuza” din Iași, professor asociat la ULCO, Lab. RII, Franța, profesor invitat la University of Ottawa, Canada, 2013, ex-judecător al Tribunalului Uniunii Europene, membru fondator al Fundației Academice ”Petre Andrei” din Iași, al Centrului ”Robertianum” de Drept Privat al Universității ”Al. I. Cuza” din Iași, al Cercului de hermeneutică juridică ”Școala dreptului organic”, al Centrului de cercetări juridice ”Școala exegetică după metoda postglosatorilor”; fost bursier al Guvernului Franței,  al American Bar Association și al Jagellonian University din Cracovia, al Consiliului Europei și al Academiei de Drept European din Florența, al Institutului de Drept Internațional, pendinte de Georgetown University, Washington etc. pentru diverse stagii de cercetare; membru în diverse societăți academice, de cercetare și filantropice din România și din străinătate.  Este membru aderent al Asociatiei romane de drept si afaceri europene – ARDAE.

***********************

"Nemo judex in causa sua" este o expresie latină care înseamnă, literal, „nimeni nu este judecător în cauza lui”. Un principiu al justiției naturale este faptul că nicio persoană nu poate judeca un caz în care să aibă interes

*************************

Valerius M. Ciuca

29 ianuarie la 23:19 · 

Newsweek Romania

 · 

O mare eroare... Judecatorii, cumpene ale justitiei, sunt primii chemați la ponderarea actiunilor publice. Când, în spatiul public, li se discută statutul, ei trebuie să asculte și să mediteze. A fi judecător este o onoare (honorar= gratuit). Nu-i o "funcție". Este o misiune socială, nu o "meserie". Tronul judecății este un "altar", nu un "loc de muncă".

Desigur, toate societatile și, mai ales, cele europene, foarte atașate de valoarea echității, a justiției binecuvantate, le recunosc judecătorilor un statut special. Acest statut nu contrazice principiile generale ale dreptului european. In privinta pensiilor, principiul contributivitatii nu este ignorat. Dimpotrivă. Salariul judecatorului fiind in mod natural mare, contribuția sa la fondul de pensii va fi mare. Pe cale de consecință, pensia va fi o consecință, nu o favoare...

CCR stie ca nemo judex in propria causa... Nu are abilitatea a se pronunta aici. Probabil, justitia europeana va avea un ultim cuvânt aici. De dorit este, insa, ca înțelepciunea locală sa triumfe. Românii nu acceptă privilegii și scheme de exploatare a "slabiciunilor legii". Ca atare, judecătorii ar trebui sa fie primii susținători ai unui sistem non-privilegiant (Privilegia odiosa sum, nu-i așa?)...

PS. Respectarea principiului contributivitatii ar înlătura situații aberante precum cele recenzate recent:
-asimilarea unor categorii profesionale judecatorilor;
-migrația profesională spontană (cazul avocatei ce-a devenit judecător cu o lună înainte de pensionare este cel mai legendat);
-pensionarea la vârste "juvenile";
-exercitarea profesiei de avocat sau de consilier juridic in calitate de "magistrat" pensionar;
-susținerea de acțiuni publice ca "avocat" sau "politician" in fața colegilor "judecători " (fapt extrem de grav de corupție morală inadmisibilă, indexată de dreptul european... etc.).

PPS. Pensia, precum toate conditiile private ale existentei, este independenta de statutul social. Ești judecator european si vrei să locuiești in bungalow. E dreptul tău. Vrei să protejezi planeta circuland cu Ford Ka. E dreptul tău. Vrei să fii atlet velociped. Esti binevenit

FORUMUL zorește MAI-ul să dea aviz pozitiv pe Ordonața cu pensiile militare minime de referință

Este vorba de proiectul de Ordonanță pe care l-am analizat aici. 

Au ieșit vorbe în piață că MAI ar intenționa să dea aviz negativ, din cauză că a sa Casa de Pensii Sectorială zice că nu are bani.

Este de apreciat că domnul general Băhnăreanu și Forumul Structurilor Asociative ale militarilor se implică în definitivarea inițiativelor care au drept scop înlăturarea inechităților din actualul sistem legislativ al pensiilor militare de serviciu.

Imagine din Insulele Seychelles, Oceanul Indian

FORUMUL

STRUCTURILOR ASOCIATIVE ALE MILITARILOR DIN SISTEMUL DE APĂRARE, ORDINE PUBLICĂ ȘI SECURITATE NAȚIONALĂ

COMUNICAT

Aducem la cunoștința structurilor componente ale FORUMULUI că, în data de 27.01.2020, la sediul MAI a avut loc o întâlnire care a avut ca subiect armonizarea punctului de vedere pe proiectul de OUG privind modificarea și completarea Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare, remis ministrului de interne de către ministrul apărării naționale pe 30.12.2019. La întâlnire au participat reprezentanții MAI, respectiv domnii Norocel STROE – secretar de stat, Traian BERBECEANU – șeful de cabinet al ministru și Ionel BABUS – consilier al ministrului și reprezentanții FORUMULUI STRUCTURILOR ASOCIATIVE – președinții ANCMRR „Al. I. Cuza”, AORR, ROMIL, AMPTO și SNPPC.

La această întâlnire s-au purtat discuții pe marginea proiectului de interes comun, elaborat de M.Ap.N. cu consultarea Forumului, privind unele măsuri reparatorii, proiect deja apărut în mediul on line, pe pagina sindicatului polițiștilor din penitenciare.

Legat de proiectul de OUG care privește unele măsurii reparatorii, s-a discutat și analizat poziția oficială a MAI, având în vedere că până la acea oră exista, pe surse, un aviz negativ din partea CPS a MAI care susținea că nu deține fondurile necesare pentru aplicarea acestui proiect. Reprezentanții Forumului au încercat să convingă conducerea MAI că impactul financiar al MAI ar fi infinit mai mic decât la MApN, solicitând o reevaluare a acestui impact și un eventual aviz pozitiv pe cererea M.Ap.N. La final s-a obținut promisiunea că subiectul va fi reanalizat și cererea va primi avizul cerut de MApN.

La această oră, nu deținem detalii privind punctele de vedere de la celelalte ministere/servicii, fapt care ne-a obligat sa întârziem informarea oportună a membrilor structurilor asociative. În continuare, vom solicita MApN informații privind răspunsul celorlalte instituții cărora li s-a cerut punctul de vedere, pentru a solicita, în caz de nevoie, discuții și cu alte structuri, astfel încât proiectul să poată fi supus aprobării Guvernului, cât mai repede.

Președintele FORUMULUI

Gl.lt. (rtr.) Neculai BăHNAREANU

ICCJ a interpretat: "salariu de bază" = salariul funcției de bază

Seychelles în luna ianuarie

Extras din Anexa VII a L 284/2010

Art. 3

(2) Solda lunară se compune din solda funcţiei de bază, indemnizaţii, compensaţii, sporuri, prime, premii şi din alte drepturi salariale. 
(3) Solda funcţiei de bază este formată din solda de funcţie, solda de grad, gradaţii şi, după caz, solda de comandă. Pentru realizarea diferenţierii soldelor funcţiilor de bază, se stabilesc clase de salarizare şi coeficienţi de ierarhizare pentru soldele de funcţie. 

Art. 4
(2) Salariul lunar(al polițiștilor-nm) se compune din salariul funcţiei de bază, indemnizaţii, compensaţii, sporuri, prime, premii şi din alte drepturi salariale.

  (3) Salariul funcţiei de bază este compus din salariul de funcţie, salariul gradului profesional deţinut, gradaţii şi, după caz, salariul de comandă. Pentru realizarea diferenţierii salariilor funcţiilor de bază, se stabilesc clase de salarizare şi coeficienţi de ierarhizare pentru salariile de funcţie.

****************************************************************************************

Așadar, potrivit interpretării ÎCCJ, noțiunile solda funcției de bază, salariul funcției de bază sunt echivalente cu noțiunea salariul de bază.
Nu mai poate nimeni să susțină că solda funcției/salariului de bază ar fi echivalent numai cu CFI x 197,33 lei, valori valabile la 31 12 2009.
In aplicarea Legii 152/2017, completată de OUG nr. 56/2017, salariul minim pe economie  se compară cu solda/salariul funcției de bază, așa cum au fost ele definite în Legea 284/2010.

• 
  
• Complet de judecată: Completul pt. dezlegarea unor chestiuni de drept
• Numărul documentului de soluționare: 51/2019
• Data documentului de soluționare: 11.11.2019
• Tipul documentului de soluționare: Hotarâre
• Soluție: civil - Admite sesizarea
• Detalii soluţie: 
• Admite sesizarea privind pronunţarea unei hotărâri prealabile, formulată de Curtea de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 947/110/2018, şi 
• stabileşte că termenul de „salariu de bază” prevăzut de art. 1 alin. (5 indice 1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările şi completările ulterioare, şi de art. 3 indice 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările şi completările ulterioare, se interpretează extensiv, în sensul că se referă şi la „salariul funcţiei de bază” al poliţiştilor. 
• Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea privind pronunţarea unei hotărâri prealabile, formulată de aceeaşi autoare, în acelaşi dosar, cu privire la următoarea problema de drept: Identificarea categoriilor de personal plătit din fonduri publice cărora le este aplicabil nivelul maxim de salarizare prevăzut de art. 1 alin. (5 indice 1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum a fost interpretat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 23 din 26 septembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 899 din 9 noiembrie 2016, precum şi de art. 3 indice 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările şi completările ulterioare, introdus prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 250/2016, cu modificările ulterioare, în raport cu termenii specifici folosiţi de legiuitor pentru definirea drepturilor salariale cuvenite fiecăreia dintre aceste categorii, respectiv dacă aceste dispoziţii se aplică şi personalului militar, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special, în condiţiile în care aceste categorii profesionale, potrivit legislaţiei privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2010, nu beneficiază de un salariu de bază. Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 11 noiembrie 2019.

Legea desființării pensiilor speciale, redactată în forma finală pentru promulgare

Pentru că unii cititori nu au înțeles ce s-a adoptat și ce s-a respins ieri în Parlament, public legea in forma finală, pregătită pentru a merge la promulgare, dacă în 5 zile nu este atacată în totalitate sau numai în privința unor dispoziții la CCR, în procedura premergătoare promulgării.

Adăugați o legendă

Astăzi, 28 01 2020, se decide în Camera Deputaților: dispar sau nu pensiile speciale.

Lucrările Sedinței în Plen a Camerei Deputaților pot fi vizionate direct, pe 28 01 2020, de la orele 14,00,  AICI

Mai mult ca sigur, liderul de grup al PNL din Cameră va face propunerea ca Proiectul să fie retrimis la Comisie pentru a fi pus de acord cu deciziile CCR.

Deputații PSD vor vota la vedere proiectul de lege, mai puțin propunerea de eliminare a indemnizațiilor pentru sportivi, pentru a nu putea fi acuzați că resping eliminarea pensiilor speciale, propusă de liberali și useriști.

În plen nu se pot face propuneri de modificarea a amendamentelor aprobate sau respinse de comisie. Sunt permise numai modificări gramaticale și de tehnică legislativă. Nici alte amendamente de conținut nu se acceptă.

Dacă propunerea de retrimitere la Comisie nu întrunește majoritatea  în plen, se trece la votarea individuală a fiecărui amendament admis sau respins de Comisie.

Respingerea  în Plen a unui amendament  admis de comisie are drept consecință revenirea la textul aprobat de Senat, text care a fost modificat prin acel amendament. 

De exemplu, respingerea în Plen a amendamentului 5 are drept consecința validarea modificărilor Legii 233/201, propuse în Proiectul de lege, deci, implicit, eliminarea pensiilor militare pentru polițiști(nu jandarmi, nu pompieri, nu cadre militare active sau în rezervă din MAI) și penitenciariști.

Respingerea în Plen a unui amendament respins de Comisie are drept urmare admiterea lui.

La votul final, Proiectul de lege poate fi de asemenea respins în totalitate, indiferent cum s-au votat amendamentele admise sau respinse.

Campioane olimpice

MARȚI, 28 ianuarie 2020 
ŞEDINŢA ÎN PLEN A CAMEREI DEPUTAŢILOR - ora 14,00 –până la epuizarea ordinii de zi - Dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi 


Ordinea de zi
- Propunerea legislativă privind eliminarea pensiilor de serviciu pentru deputaţi şi senatori, judecători şi procurori, personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor, poliţişti, funcţionari publici cu statut special, funcţionari publici parlamentari, membrilor corpului diplomatic şi consular al României, membrilor Curţii Constituţionale şi a personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România (Pl-x 292/2019) – lege organică - Respinsă de Senat -19.06.2019

- Propunerea legislativă pentru abrogarea pensiilor speciale (Pl-x 166/2018) – lege organică - Respinsă de 
Senat - 26.03.2018
Raport comun pentru cele două iniţiative legislative - Comisia pentru muncă (Adoptarea Pl-x 292/2019 şi Respingerea Pl-x 166/2018)- distribuit - 18.12.2019

Magistrații se împiedică de necontributivitatea pensiilor militare.

Intr-o scrisoare deschisă și destul de subiectivă, magistrații își apără pensiile lor de serviciu, printre argumente aducând referiri la pensiile de serviciu ale militarilor care, într-adevăr, sunt calculate pe principii de necontributivitate deși, de 10  ani, militarii plătesc o contribuție, până în anul 2016... la Fondul Național de Pensii, iar după aceea la bugetul de stat, egală, procentual, cu CAS-ul pe care magistrații și toți civilii angajați cu contracte de muncă îl plătesc, începând cu luna aprilie 2001, data intrării în vigoare a L 19/2000, legea pensiilor contributive. 

Niciun magistrat nu poate face dovada că a plătit CAS înainte de aprilie 2001. Ar fi de dorit ca nimeni să nu mai afirme că militarii nu plătesc nimic pentru a-și asigura dreptul de pensie.

Decizia nr.20/2000 a CCR a stabilit o similitudine între pensiile militare și pensiile magistraților, dar numai pentru a argumenta de ce ar fi neconstituțională eliminarea pensiilor pentru magistrați, argumente care nu au mai fost reluate în decizia CCR care a validat desființarea pensiilor militare prin Legea 119/2010. 

Mai mult, pentru a respinge sutele de excepții de neconsituționalitate ridicate de militari impotriva dispozițiilor  din OUG nr. 57/2015 și 59/2017 prin care au fost plafonate pensiile militare, CCR a reiterat, până în prezent, prin zeci de decizii, aplicabile tuturor pensiilor de serviciu, că Legiuitorul poate institui un plafon maxim pentru partea necontributivă a acestor pensii, fără să excludă pensiile de serviciu ale magistraților, parte care nu este ocrotită de principiul legal al dreptului câștigat. 

Este una din puținele situații în care judecătorii CCR s-au autofaultat! 

Am dezbătut mai pe larg aceste motivări ale CCR aici.

De asemenea, este total înacceptabil că, în loc să compare pensia medie a magistraților cu pensia medie a militarilor, magistrații compară impactul bugetar al celor 3300 pensii de magistrați cu cel al celor aproape 200 000 pensii militare. Cu alte cuvinte îndeamnă guvernul să desființeze pensiile militare dacă vrea să reducă impactul bugetar.

Reiterez și aici că desființarea pensiilor magistraților este neconstituțională prin prisma unor decizii ale CCR, dar plafonarea lor, la cuantumuri comparabile cu nivelul de trai din România, rezistă la orice contestare la CCR. 
Nu le-a încălcat nimeni mai mult independența magistraților decât au acceptat ei înșiși, prin protocoalele de poliție politică semnate cu Maior și Coldea, pentru  a proteja deep state-ul lui Băsescu și Iohannis.

Scrisoarea deschisă a magistraților români ref. proiectele legislative de eliminare a pensiilor de serviciu

Subsemnaţii, magistraţi români, am luat act cu îngrijorare de recentele declarații publice referitoare la proiectele legislative de eliminare a pensiilor de serviciu ale magistraților şi ne exprimăm surprinderea față de inițiativele parlamentare care, cu nesocotirea jurisprudenței constante a Curții Constituționale, pun în lumină numeroase vicii de neconstituționalitate, generând o serie de situații discriminatorii sau inechitabile în raport cu alte categorii profesionale.

ARGUMENTE

1. Principiul egalităţii.

.......

2. Independenţa magistratului.

.......

3. Anomaliile permise de actuala reglementare.

Existența unor „anomalii” invocate ca principal argument al eliminării pensiilor speciale nu poate fi invocată ca argument în sprijinul acestui tip de inițiative, în condițiile în care aceste „scăpări” își au izvorul în lege, iar ele nu sunt de natură de avantajeze magistrații de carieră, ci, dimpotrivă, să creeze profunde dezechilibre și inechități în rândul aceleiași categorii profesionale.

Astfel, este indiscutabil că prevederile art. 82 din Legea nr. 303/2004, cu modificările și completările ulterioare, recunosc această pensie de serviciu în favoarea unor persoane care au exercitat alte funcții sau profesii juridice decât aceea de magistrat, inclusiv ca efect al asimilării vechimii în magistratură cu vechimea dobândită în exercitarea altor activități și, tot astfel, aceste dispoziții legale instituie un tratament diferit în cazul posibilității de a se pensiona anticipat în baza unei vechimi cuprinse între 20 și 25 de ani, diferențiat de un criteriu de vârstă (60 de ani).

Totodată, există și alte inechități care pot fi corectate şi care decurg din existența unor reglementări care asigură o pensie în plată mai ridicată decât nivelul indemnizației nete a judecătorilor și procurorilor în activitate, care prevăd pensii de serviciu achitate pentru personal asimilat magistraților sau pentru diverse perioade asimilate și care asigură chiar posibilitatea de pensionare imediat după reintegrarea magistratură a unor foști judecători și procurori, printr-un simplu interviu, dar toate aceste deficiențe sunt determinate de incapacitatea puterii legislative și executive de a legifera consecvent și neechivoc, iar nu în beneficiul unor entități profesionale direct interesate în obținerea acelor beneficii specifice profesiei de magistrat.

Cu titlu de exemplu, trebuie precizat că potrivit art. 82 alin. 1 din Legea nr.303/2004, privind statutul judecătorilor şi procurorilor, magistraţii şi alte categorii de persoane enunţate expres, beneficiază de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.

Acest fapt nu trebuie privit ca o anomalie întrucât, după s-a mai arătat, în cauza Beune c – 7/1993, Curtea Europeană de Justiție de la Luxemburg a precizat clar aceste criterii decisive, subliniind că expresia “ultimul salariu” nu trebuie înțeleasă strict, ea putând reprezenta chiar și “media salariilor din ultimele luni de angajare”, intrând în aria de reglementare din art.141 al Tratatului CE.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr.79/2017, pentru modificarea şi completarea Legii nr.227/2017 privind Codul fiscal, a redefinit noţiunea de salariu brut în România, în conţinutul acestuia fiind introduse contribuţiile către bugetul de stat pe care până la respectiva modificare angajatorul le datora.

Se modifică astfel paradigma salariului brut, în sensul că, pornind de la mutarea sarcinii contribuţiilor respective la angajat, pentru a nu genera diminuări drastice de salarii, conceptul de salariu brut s-a modificat introducându-se în conţinutul său inclusiv cuantumul contribuţiilor care până la intrarea în vigoare a respectivului act normativ erau datorate de angajator.

Efectul imediat generat de această normare a constat în mărirea cuantumului salariului brut cu sumele ce constituie contribuţiile angajatorului, sume care însă erau datorate direct bugetului de stat. În fapt, de această redefinire normativă, angajatul din perspectiva venitului net lunar nu a beneficiat de nicio mărire.

Întrucât art. 82 alin. 1 din Legea nr.303/2004 raportează pensia la salariul brut, pensiile magistraţilor şi altor categorii de persoane asimilate acestora s-au mărit cu procentul care a fost mărit salariul brut în urma adăugării contribuţiilor angajatorului.

Cum aceste tipuri de contribuţii sunt datorate numai de către salariaţi, nu şi de pensionari, sumele nete care au intrat în patrimoniul persoanelor afectate de aceste norme au suferit modificări în sensul măririi, au fost cele reprezentate de venituri generate de pensii.

Or, o astfel de reglementare, care nu ţine cont de efectele pe care le produce în toate categoriile de persoane vizate, este o eroare legislativă de proporții, ce nu poate fi pusă decât în sarcina legiuitorului, nicidecum în sarcina beneficiarilor pensiei, cu atât mai mult în sarcina magistraților în activitate și viitorilor beneficiari ai pensiei de serviciu.

Acesta este și motivul pentru care necesitatea unor ajustări ale sistemului actual de salarizare și pensionare (din perspectiva personalului asimilat, a diurnelor, a diferenței excesive între pensie și salariu) nu a fost niciodată negată de magistrați, dar nici nu poate fi generalizată, prin promovarea de către reprezentanții celorlalte puteri, a unui discurs bazat de propria culpă evidențiată în procesul legislativ și care naște o ură viscerală împotriva magistraților români, orientată exclusiv în scopuri electorale.

Reamintim pe aceată cale că alimentarea unui conflict artificial și inutil oferă muniție exclusiv acelor persoane care nu doresc un stat de drept, o magistratură independentă, un corp onest, netimorat și profesionist al magistraților în România și care ignoră în mod repetat cele statuate în mod constant de Curtea Constituțională și entitățile internaționale relevante.

4. Neconstituţionalitatea abrogării pensiei de serviciu potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale

Abrogarea pensiei de serviciu (art.103 din Legea nr.92/1992 reluat în art. 85 din Legea nr. 303/2004), prin art.198 din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii, a fost declarată neconstituțională prin Decizia Curții Constituționale nr. 20/2.02.2000 publicată în Monitorul Oficial al României nr.12/18.02.2000.

Curtea a reținut, în esență, că “acordarea pensiei de serviciu pentru cadrele militare şi magistraținu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensație parțială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să li se supună militarii şi magistrații”, soluție în acord cu jurisprudența.

..........

5. Independenţa economică a magistratului în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene

............

6. Date statistice. Confuzia pensie de serviciu – pensie specială. Impactul bugetar al pensiilor de serviciu ale magistraţilor

Din punct de vedere statistic, în raport de numărul total al pensiilor de serviciu (circa 250.000) se observă că cele ale judecătorilor şi procurorilor (3301) reprezintă 1,32%, iar față de totalul general al pensionarilor din România de 4.674.833 (site-ului CNPP, pilonul I, 30.06.2017), procentul este de 0,07%.

Introducerea confuziei voite că pensiile de serviciu ale celor 3301 de magistrați, este o componentă decisivă a celor peste 250.000 pensii de serviciu, denumite impropriu „speciale” şi că aceste pensii ar sufoca bugetul de stat, dominat total de pensiile militare ale beneficiarilor necontribuabili, reprezintă un tip de abordare inacceptabilă din partea susținătorilor proiectelor legislative aflate în dezbatere publică.

Din statistica prezentată publicului, rezultă clar că pensia medie ponderată a celor 3301 judecători/procurori este mai mică decât cea a personalului aeronautic şi constituie un procent infim, irelevant, în raport cu cele 250.000 pensii militare de serviciu acordate din buget fără nicio contribuție directă la fondul de pensii.

Toate pensiile militare de serviciu apar ca pensii cu limită de vârstă (la 45 de ani cel mult), iar toate pensiile de serviciu ale judecătorilor/procurorilor acordate la împlinirea vechimii de 25 de ani în profesie sunt anticipate, dacă beneficiarii nu au împlinit limita de vârstă (65 ani şi respectiv, 70 de ani la Înalta Curte de Casație și Justiție).

...................................

ss

De Ziua Alichirii, moldovenii il șuierarî pi Iohannis

Pancarte care demonstrează că fluierăturile nu au fost spontane. 

Suierăturile au fost mai țuguiate tâman când prezidelul le vorbea despre anticipate și de cât de rău
este PSD. Semn rău!

dar șezură blând când le grăi Cazanciuc că îl invită pe Klaus să vină în Parlament să caute împreună, nu elefanți, ci  proiectele  lui Orban.