Italienii din Roma "alungă" virusul cu tigăile și cântă imnul, în cor, de la balcoane

Si cântă plângând Imnul Italiei de la balcoane .

Așa va depune Orban jurământul!

Gurile rele spun că l-au virusat temporar pe senatorul Chirac pentru a acoperi retragerea membrului Câțu din actul care era să-l însărcineze că premier.
Bănuielile sunt alimentate de comportamentul bizar al unor miniștri care au declarat că se autoizolează, dar sunt semnalați in aceasta seara în locuri publice. Unul era în sala fitness de la Complexul Stejari.
Iată cum vor depune mâine miniștri jurământul.

RAPORTUL Comisiei de apărare a aprobat proiectul L38/2020 în forma depusă de Leș.

Amendamentele depuse au fost în totalitate respinse, după cum se vede aici.

In plen, doar senatorul Nicu Fălcoi, autorul amendamentelor respinse, poate cere vot individual de admitere, pe fiecare amendament în parte.

Mai mult ca sigur, proiectul va ajunge la Camera Deputaților în forma inițiatorului

Proiectul depus de Leș în Senat poate fi citit AICI

Iohann-organo virusul Cîțu a fost retras de frica învestirii ca premier

Cîțu a fost retras, deși metoda retragerii nu este eficientă, spune un spot publicitar pentru anticoncepționale.
Constituția spune că un candidat desemnat la funcția de premier are un termen de 10 zile în care să solicite învestitura parlamentului.
În caz contrar, în același termen el depune mandatul, urmând ca Președintele să facă o nouă propunere după consultarea partidelor parlamentare.
Toată lumea înțelesese că Iohannis l-a desemnat pe Cîțu, în aceeași logică a alegerilor parlamentare, contând pe ostilitatea a multor parlamentari față de valutistul Cîțu.
Ce să vezi, coronavirusul a stricat joaca de-a anticipatelor a lui Iohannis mai mult decât decizia CCR, de care, de altfel, PNL-ului și lui Iohannis nici nu le pasă.  Criza pandemiei cu coronavirus a responsabilizat multe partide care erau gata să-l voteze pe Cîțu, desemnat pentru a cădea în Parlament.
Cu un sfert de ora înainte de începerea ședinței de învestitură, redacțiile de presă au fost incendiate cu știrea că Cîțu a fost retras. Păcat! Păcat! cârâie câțele.

https://youtu.be/v0yJslINSU0

Tribunalul Hunedoara a admis câteva zeci de contestații/revizuiri cu privire la calculul pensiei suplimentare

Tribunalul Hunedoara din Deva

In ultima jumătate de an, un complet al Tribunalului Hunedoara a admis toate contestațiile, și au fost zeci de dosare,  prin care rezerviștii, cu deosebire  din MAI, au solicitat calcularea procentelor pentru pensia suplimentară prin adăugare la pensia militară calculată potrivit articolelor 20-30 din Legea 223/2015.
Minuta este formulată în toate dosarele admise similar cu cea de mai jos:

08.01.2020 Ora estimata: 09:00 Complet: C3 LM-AS Tip solutie: Admite in parte cererea Solutia pe scurt: Admite în parte acţiunea de asigurări sociale formulată de reclamantul Mitea Horaţiu Nicolae, împotriva pârâtei Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne şi în consecinţă: Obligă pe pârâtă să valorifice reclamantului contribuţia de 9 % la fondul pentru pensia suplimentară prevăzută de art.108 din Legea nr. 223/2015, prin adăugarea acesteia separat de pensia militară, calculată şi plafonată potrivit art. 28-30 din Legea nr. 223/2015. Respinge ca premature capetele de cerere privind diferenţele de pensie actualizate cu indicii de inflaţie şi dobânzile legale aferente. Respinge în rest acţiunea. Fără cheltuieli de judecată. Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare. Apelul se depune la Tribunalul Hunedoara. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin grefa instanţei, azi, 08.01.2020. Document: Hotarâre  5/2020  08.01.2020 Puteți identifica toate dosarele pe portalul instanțelor de judecată, Tribunalul Hunedoara, dând căutare ...casa sectorială, ca  aici http://portal.just.ro/97/SitePages/Rezultate_dosare.aspx?k=casa%20sectoriala&a=%20MJmpIdInstitutie=97 La Curtea de Apel Alba Iulia au și ajuns primele apeluri formulate de CPS a MAI Din Motivarea Tribunalului Hunedoara: Instanța r eține că prin decizia nr. xxxxxx/08. 0 8 .2016 emisă de M_________ A_________ I______ -  C___ de P_____ S_________, cu începere de la data de 01.0 4 .2016 , reclamantului i s-a stabilit o pen sie militară de stat de 3.309 lei, ce include pensia militară de stat de 2626 lei, la care s-a adăugat suma de 582 lei – sumă corespunzătoare ordinului/semn ului onorific și indexarea conform art. 59 alin 1 și 5 ,în cuantum de 175 lei (f. 37) . Din buletinul de calcul al pensiei rezultă : că pensia reclamantului s-a stabilit pe ntru o vechime în serviciu de 28 ani, 10 luni și 8 zile, că vechimea pentr u pensie suplimentară este de 27 ani 5 luni 13 zile , că vechimea cumulată este de 43 ani 1 lun ă 20 zile, contribuția  pentru pensia suplimentară este de 9%, iar baza de calcul este de 3089 lei (f.38-40 ) .  În ce privește criticile privind faptul că în mod e ronat s-a adunat procentul de 9 % cu cel prevăzut la art. 29 alin. 1 lit. a,b,c și că , în acest fel, practic reclamantul nu a beneficiat la calculul pensiei , de aportul celor 9 % prev. de art. 108 lit. c din Legea nr. 223/2015 instanța le reține ca întemeiat e din următoarele considerente: Legea nr. 223/2015  privind pensiile militare de stat, modificată prin O . U . G . 57/2015 prin art. 28 – 30  prevede  modalitatea de stabilire a pensiilor militare. Astfel, conform art. 28  baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/polițist/funcționar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegere. Potrivit art. 29 din lege, pentru o vechime cumulată de cel puțin 25 an i, cuantumul pensiei este de 65 % din baza de calcul determinată conform art. 28; pentru fiecare an ce depășește vechimea în funcție de 25 ani  se adaugă câte 1 % din baza de calcul. Art. 30 din Legea nr. 223/2015 limitează însă pensia stabilită/recalculată/actualizată în conformitate cu dispozițiile anterior enunțate la  maxim 85 % din baza de calcul prevăzută la art. 28. În consecință, pentru vechimea în serviciu, aplicând  plafonul procentual  d e 85 % la baza de calcul rezultă o pensi e de serviciu în cuantum de 2626 lei, la care se adaugă suma corespunzătoare ordinului/semnului onorific -582 lei și indexarea prevăzută de art. 59 alin 1 și 5 de 5 % în sumă de 158 lei , în total cuantumul pensiei militare de stat a reclamantului fiind de 3309 lei. Reclamantul  pretinde însă că  trebuia să  beneficieze și  de un spor  de 9 % în temeiul art. 108 din lege care prevede că “pentru   militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special care au plătit contribuție la Fondul pentru pensia suplimentară și/sau contribuția individuală la buget la stabilirea, recalcularea sau actualizarea pensiei militare se acordă un spor de: a) 3% pentru o vechime a contribuției între 5-15 ani; b) 6% pentru o vechime a contribuției între 15-25 ani; c) 9% pentru o vechime a contribuției peste 25 de ani.” Contrar modului de calcul uti lizat de pârâtă, procentul de 9 % nu se include în  procentul de  85 %  - plafon prevăzut în art. 30, ci este un  drept suplimentar,  recunoscut  exclusiv în favoarea celor care au plătit contribuția pentru pensie suplimentare și deci trebuia adăugat la pensia determinată conform art. 28-29 din lege.   Calculul pârâtei în se nsul adăugării procentului de 9 % pentru pensie suplimentară la procentul stabilit pentru vechimea realizată de reclamant, prin aplicarea apoi, per total, a plafonului de 85 %, golește de fapt de conținut dreptul  recunoscut   prin art. 108. Aceeași concluzie rezultă și din succesiunea normelor din cuprinsul legii, sporul pentru pensie suplimentară fiind reglementat doar  în partea finală.  Dacă intenția  legiuitorului era să includă și acest  spor  în plafonul maxim de 85 %, în mod cert reglementarea se regăsea anterior plafonului instituit prin art. 30,  în dispozițiile privitoare la modalitatea de calcul al pensiei  și nu în mod distinct, într-un  alt capitol (final),  sub forma  unui spor procentual suplimentar, care se aplică la pensia stabilită. Este de observat că în timp ce art. 28-30 au în vedere baza de calcul și stabilirea cuantumului pensiei în raport de vechimea în serviciu realizată, art. 108 reglementează un spor procentual la cuantumul pensiei stabilite pentru  persoanele care au înțeles să achite contribuțiile la pensia suplimentară.  Un alt argument că sporul prevăzut de art. 108 nu _______________________________ de art. 30 este faptul că acest spor este o contraprestație a plății contribuției la fondul pentru pensia suplimentară și nu se confundă cu pensia de serviciu. Prin urmare, numai cei ce au contribuit la acest fond au dreptul de a beneficia de contravaloarea acestei contribuții, deoarece corelativ obligației de plată a contribuției la fondul pentru pensia suplimentară s-a născut dreptul celui ce a plătit această contribuție de a beneficia de acest spor. În ceea ce privește capetele de cerere privind diferențele de pensie începând cu data de 01.04 .2016 și până la 30.04.2016 , actualizate cu indicii de inflație și dobânzile legale aferente, instanța le va respinge ca neîntemeiate deoarece reclamantul nu are calitatea de pensionar.   În ceea ce privește capetele de cerere privind diferențele de pensie începând cu data de 01.05 .2016 , actualizate cu indicii de inflație și dobânzile legale aferente instanța le va respinge ca premature deoarece la acest moment nu poate fi analizată existenta acestora, ci doar de la momentul emiterii de către pârâtă a deciziei prin care să fie valorificat procentul de 9% la fondul de pensie suplimentară. În ce privește beneficiul ordinului onorific, instanța va respinge ca neîntemeiate pretențiile reclamantului deoarece din cuprins ul deciziei nr. xxxxxx/08. 0 8 .2016 și buletinului de calcul al acestei decizii rezultă că suma corespunzătoare acestui semn onorific a fost calculată , distinct , prin aplicarea procentului de 20% la cuantumul pensiei militare de stat, rezultând suma de 5 2 5 lei care a fost adăugată la pensia militară de stat. Nici pretențiile privind indexările nu sunt întemeiate și în consecință vor fi respinse deoarece tot din cele două înscrisuri menționate anterior rezultă că pârâta i-a aplicat indexarea prevăzută de art. 59 alin 1 și 5 , în cuantum de 18 5 lei,  pe care ulterior a adăugat-o la pensia militară de stat și la suma corespunzătoare ordinului/semnului onorific. Î n ce privește capătul de cerere privind obligarea paratei M_________ A_________ I______ - C___ de P_____ Sectoriala la anularea în parte a deciziei de pensionare xxxxxx / 08.08. 2016 și emiter ea unei noi decizii prin care să aplice la cuantumul pensiei stabilite conf. art. 28-30 din Legea 223/2015, sporul de 9 % prevăzut de art. 108 al. 1 lit. "c" din aceeași lege instanța îl va respinge deoarece reclamantul nu a făcut dovada contestării în termen a deciziei nr. xxxxxx/08. 0 8 .2016, conform art. 97 alin 1 din Legea nr. 223/2015, la Comisia de contestații P_____ a MAI, iar prin cererea depusă la fila 42 din dosar, reclamantul a solicitat revizuirea și actualizarea drepturilor sale de pensie și nu a contestat decizia anterior menționată. Mai mult, prin precizarea de acțiune de la fila 5 din dosar reclamantul a solicitat recalcularea drepturilor sale de pensie prin adăugarea sporului de 9% pentru contribuția la pensia suplimentară separat de pensia militară. Față d e cele de mai sus apreciind ca întemeiate în parte criticile reclamantului va admite în parte acțiunea precizată, și va obliga pe pârâtă să valorifice reclamantului contribuția de 9 % la fondul pentru pensia suplimentară prevăzută de art.108 din Legea nr. 223/2015, prin adăugarea acesteia separat de pensia militară, calculată și plafonată potrivit art. 28-30 din Legea nr. 223/2015. Vor fi respinse ca neîntemeiate celelalte pretenții ale reclamantului menționate în acțiunea precizată. În ce privește cererea privind obligarea la plata de c heltuieli de judecată , instanța o va respinge ca nefondată deoarece deși au fost solicitate la dosarul cauzei nu au fost depuse documente care să justifice acordarea de sume cu acest titlu "

Inițiativa L38/2020 ar putea intra pe 16 martie în dezbaterea Senatului.

Incă nu s-a publicat ordinea de zi pentru săptămâna viitoare, dar pe site-ul Senatului a apărut mențiunea cu categoria de inițiative care vor fi dezbătută luni 16 martie de la orele 17,00..
Inițiativa L38/2020 este o lege organică.
Așteptăm să se publice atât Ordinea de Zi cât și Raportul adoptat de Comisia de apărare. 

Ordinea de zi
a Ședinței Senatului
din 16 martie 2020

Data:

Descriere	De la	Pana la	Etaj	Sala
Lucrări în PLENUL SENATULUI	16:00	18:00
- Dezbaterea iniţiativelor legislative înscrise în ordinea de zi - vot final (inițiative legislative cu caracter organic) - ora 17,00

CV-ul unui polițist rezervist iresponsabil, coronavirusul nr. 17 în România

CURRICULUM VITAE
1.INFORMAŢII PERSONALE:
..................Comisar Şef de poliţie Director general adjunct ;
 Naţionalitatea : română ;
 Data şi locul naşterii : 24.04.1959, Judeţul Bacău, Com. Grozeşti, ;
  Stare civilă : Căsătorit / un copil; 2. EXPERIENTĂ PROFESIONALĂ:
 2010 – în prezent – Director general adjunct al Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti;
 2006 - 2010 – Şeful Poliţiei Sectorului 3;
 2002 – 2006 – Şeful Poliţiei Sectorului 4;
 2001 – 2002 - Adjunctul Şefului Poliţiei Sectorului 4;
 1997 – 2001 – Şeful Secţiei 15 Poliţie;  1995 – 1997 – Şeful Serviciului Ordine Publică – Secţia 15 Poliţie;
 1990 – 1995 - Şeful Biroului Ordine Publică – Secţia 15 Poliţie;
 1985 – 1990 – Ofiţer Operativ – Specialitatea “Cercetări Penale” la Secţiile 11 si 15 Poliţie; a) Cursuri absolvite:
 Cursurile Modelului European de Informaţii Operative (M.E.I.O.);
 „The Change Agent Course” – pentru şefii de poliţie;
 Curs de management – specialitatea poliţie;
 Evaluarea Performanţei poliţieneşti – în contextul derulării Programului PHARE 2004 (Proiectul „Întărirea Cooperării Poliţieneşti); 2 b) Domenii studiate / Lucrări întocmite:
 Studiul in management – lucrarea „Motivaţia în organizaţia poliţie. Rolul şefului în realizarea optimului motivaţional” – Bucureşti 1999;
 Studiul în materie de management aplicat – tema „Managementul motivaţional şi performanţe profesionale în poliţia naţională” – Bucureşti 2000; 3. EDUCAŢIE ŞI FORMARE PROFESIONALĂ:
 2007 – Doctorand în domeniul „Ordine Publică şi Siguranţă Naţională” la Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”;
 2007 – Master Integrare Europeană;  2000 – Absolvent al cursului postuniversitar de management;
 1991 – 1994 – Facultatea de Drept - Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”;
 1983 – 1985 – Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”; 4. APTITUDINI SI COMPETENŢE PROFESIONALE:
 Limbi straine : - Franceza, nivel mediu;
 Aptitudini şi competenţe tehnice : - Abilităţi de utilizare a calculatorului ( WORD, EXCELL, POWER POINT, INTERNET);
 Permis de conducere : - Categoria B din anul 1996;


Omul a mințit cu nerușinare legat de istoricul deplasărilor sale. Deși venise pe 26 februarie din Israel, acesta a negat cu vehemență, până ieri. Vorbim de fostul angajat al ministerului de Interne și care a fost internat la spitalul Dimitrie Gerota din București. al MAI. Ceea ce se știe cu siguranță este faptul că acesta a îmbolnăvit încă 3 persoane: fiul, nora gravidă și nepotul de doar 3 ani, anunță jurnalist.ro.
A ascuns că s-a întors pe 26 februarie din Israel, pentru ca membrii familiei sale să nu fie băgați inutil în carantină a gândit fostul milițian.
S-a pensionat în anul 2015, după ce fusese sancționat de ministrul Tobă în scandalul plimbării prin cafenele a arestatului preventiv Sarbu, bosul de la Pro Tv.
Era colaborator al unei societati comerciale a ADP Sect 4.
Pe 1 Martie a impărțit mărțisoare și flori la anjajatele ADP, distribuind virusul prin  sărut la zeci de femei.
Nora, gravidă în 7 luni, lucra la cadre, la Primăria Capitalei, iar soția lucra la Policlinica MAI. 
Fostul Comisar, NL, s-a ales cu dosar penal pentru inducerea în eroare a autorităților, cu efecte foarte grave în transmiterea virusului.
Un post de televiziune i-a urat însănătoșire grabnică pentru a face pușcărie. 

Proiectul B586/2019, de modificare a L 223/2015, a devenit L120/2020 la Senat

Comisie raportoare este tot Comisia de Apărare, ca și la L38
Textul proiectului îl puteți citi AICI

L120/2020

Propunere legislativă privind modificarea și completarea Legii nr.223/2015 privind pensiile militare de stat cu modificările și completările ulterioare

Număr de înregistrare Senat:	L120/2020
Număr de înregistrare Camera Deputaților:
Adresa:	-
Prima cameră:	Senat
Tip inițiativă:	Propunere legislativă
Inițiatori:	Lupescu Dumitru - deputat USR; Mocioalcă Ion - deputat Independent

19-12-2019 Înregistrat la Senat pentru dezbatere cu nr.b586 (adresa nr.bpi892/2019/18/12/2019)

L38/2020, Raport de admitere cu amendamente

Astăzi, Comisia de Apărare din Senat a dezbătut proiectul de lege de modificare a Legii 223/2015, cunosct în mediul rezerviștilor sub numele de Proiectul Leș de eliminare a inegalităților introduse în lege prin OUG 59/2017.

Raportul nu a fost încă publicat pe site-ul Senatului.
Proiectul poate intra pe Ordinea de zi a Senatului luni 16 03 2020

Termenul de dezbatere în plen,  este 19 03 2020, după care este considerat adoptat tacit, în forma inițiatorului, și trimis spre adoptare Camerei decidente.
Forma inițiatorului cât și draftul convenit de ccmrr, colectivul numit de ministrul Leș pentru întocmirea unui proiect de ordonanța, draft publicat pe 21 august 2019, pot fi citite AICI

L38/2020 Propunere legislativă privind modificarea și completarea Legii nr.223/2015 privind pensiile militare de stat și instituirea unor măsuri în domeniul pensiilor 
militare de stat

OUG 59/2017 este neconstituțională prin eliminarea actualizării pensiilor militare, nu prin plafonarea lor la media soldelor brute.

OUG 59/2017 a produs discriminări majore între militarii pensionați în perioade diferite prin eliminarea actualizării pensiilor militare cu creșterile soldelor de grad și de funcție ale militarilor în activitate, actualizare care elimina diferențele între pensionarii de vârste diferite. 

Puțini înțeleg că discriminarea nu este cauzată de noul text al art. 60, ci de eliminarea vechiului text. CCR a decis că plafonarea pensiilor necontributive este constituțională cu condiția să fie valabilă pentru toți beneficirii legii. 

Problema ordonanței este că a eliminat o operațiune aplicabilă tuturor pensiilor militare în plată, care regla echilibrul între pensiile militare stabilite în perioade de timp diferite, cu o altă operațiune de plafonare  la media soldelor nete, aplicabilă numai  militarilor care se pensionează după 15 09 2017. Pensia militară, odată stabilită, nu mai poate fi actualizată niciodată, ci doar indexată anual.

CCR a respins  până în prezent toate excepțiile de neconstituționalitate ale OUG 59/2017, pentru că criticile au vizat noile texte introduse de ordonanță în articolul 60, nu eliminarea vechiului text care reglementa actualizarea.

Domnii de la Casa Sectorială ignoră, în răspunsul dat Ligii, faptul că deciziile de pensie emise după 15 09 2017 suferă de nelegalitate , nu de neconstituționalitate.

Nelegalitatea se elimină de către instanțele judecătorești.

CPS  a MApN, ca și celelalte Case Sectoriale, aplică greșit art. 11 din Legea 80/1995 în condițiile în care prin ordonanță s-a reglementat plafonul maxim al pensiei militare la media soldelor nete din baza de calcul. Cu de la sine putere introduc abuziv sporul OMM în cuantumul net al pensiei militare cu scopul culpabil de a-l suprima. 

Se folosesc de un artificiu ilogic, pentru a justifica eliminarea unui drept de recompensare, prevăzut de art 11 din L 80/1995, adaugat la dreptul de pensie militară, drept izvorât dintr-un contract de asigurare socială obligatorie. Recompensa este mai mare sau mai mică, funcție de cuantumul stabilit conform Legii 223/2015 cu modificările ulterioare.

SE spune, vezi Doamne, că ei au adăugat Sporul OMM la cuantumul brut stabilit conform art. 30, dar l-au suprimat pentru că totalul drepturilor cuvenite pensionarului este mai mare decât plafonul mediei soldelor nete din baza de calcul.

Pentru a ieși din confuzie, ar trebui ca funcționărimea, care se consideră  a fi legea îi domeniul pensiilor militare,  să scoată sporul OMM din sintagma pensie militară și să-i acorde același statut juridic ca și altor drepturi similare de care mai pot beneficia militarii pensionari.

Nu o fac Casele Sectoriale, le va obliga, în final, instanțele, care se vor sătura de sofismele cu care le bombardează în întâmpinările depuse la dosare.