Un produs Blogger.

14 ian. 2026

Analiză comparativă intre pensiile militare din MApN și MAI, pe traanșe de venit net

14 comments

 -Datele sunt sintetizate de economica. net pe baza comunicărilor primite de la CPS-uri.

-Sinteza privind pensiile MAI a fost publicată și pe blog in luna decembrie.

-Disproporțiile dintre pensiile minime, medii si maxime sunt enorme la ambele case sectoriale și ar fi mult mai evidente dacă situația statistică ar fi prezentată pe grade și anul pensionării. S-ar pune in evidență efectele eliminarii actualizării pensiilor militare, incepând cu anul 2018, prin OUG nr. 59/2015, pe care CCR s-a incăpățânat s-o declare constituțională de sute de ori, inclusiv după ce a constatat că a fost adoptată de Guvernul Tudose fără să fi cerut avizul Consiliului Legislativ.

-Dacă din 73 844 pensii MApN avem un număr de 45 717 pensii mai mici de 5 000 lei. la MAI avem  din 89 910 pensii militare un număr de 34 056 pensii mai mici de  5 000 lei

In schimb, dacă  la MApN avem 5 496 pensii mai mari de 10 000 lei,  la MAI avem 5 594 pensii mai mari de 10 000 lei.

Vine zilele trecute domnul Miruță, noul ministru al Apărarii, și constată că există inechități in sistemul pensiilor militare și că acestea nu pot fi diminuate decât prin ridicarea cuantumului celor mai mici, dar nu sunt fonduri pentru un asemenea efort financiar. 

Cam așa au constatat și predecesorii dânsului din ultimii 9 ani, Nu au făcut nimic sau nu  au fost lăsati de specialiștii financiari din minister, care au avut alte priorități  de cheltuire a bugetului apărarii, pe lângă cele necesare inzestrării armatei:

- ciucanii și-au instituit titlul de veteran in teatrele de operatii pentru cei care au indeplinit cel puțin 120 de zile in asemenea misiuni- vezi Legea 168/2020,  cu 1 000 lei pe cap de veteran  in activitate sau pensionar.

-anual au fost restituite miliarde de  lei la bugetul de stat pentru alte cheltuieli ale Guvernului, bani proveniți din plafonarea pensiilor militare 

-nimeni nu evidețiază cât din cheltuielile cu pensiile militare reprezintă contribuția de 25% din solda lunară brută, CIBS, pe care militarii in activitate o varsă lunar la Bugetul de stat,  in loc să se instituie un Fond pentru pensiile militare. Ni se vântură lozinca mult rostogolită prin presă că intreaga pensie militară este plătită integral din bugetul de stat constituit din impozitele și taxele plătite de cetățeni.

Ce ar fi dacă ministrii si directorii instituțiilor de apărare ar disciplina și activitatea financiară a direcțiilor de profil din subordinea lor ?


CPS a MApN 
       Total pensii  nete  in oct. 2025, la CPS a MApN=73 844

                                                  CPS a MAI











   Total pensii  nete  in oct. 2025 la CPS a MAI= 89 910

14 comentarii:

Calinmihaib12 spunea...

Claudiu:
..nu "specialiștii" financiari contabili din Ministerul Apărării Naționale..au alte.."priorități" pt. cheltuirea fondurilor.., ci POLITICIENII și.. "STRATEGII" și "PLANIFICATORII" militari și civili stabilesc "destinația" și "prioritățile" fondurilor alocate de GUVERN, prin BUGETUL primit..‼️👹

Mosmartin16@gmail.com spunea...

Scuze că nu e în ton cu topicul, dar cred că e de actualitate. Așadar :
CE VOR GUVERNANȚII PRIN CREȘTEREA VÂRSTEI DE PENSIONARE ÎN SISTEMUL DE APĂRARE, ORDINE PUBLICĂ ȘI SIGURANȚĂ NAȚIONALĂ !

În prezent, pentru cei născuți după 1 ianuarie 1970, vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă este de 60 de ani. Această vârstă se menține până în anul 2030 inclusiv ( art. XIV punctul 1 din Legea nr.282 /2023 ).

Faptul de a desfășura activitatea în condiții speciale are două consecințe :

1) O vechime cumulată mai mare.
Pentru fiecare an se adaugă 6 luni ( art.24 din Legea nr.223 / 2015 ). Concretizat, pentru 26 ani de activitate în condiții speciale, vechimea cumulată corespunzătoare este de 39 de ani ( 26 + 13 ) ;

2) Reducerea vârstei standard de pensionare pentru limită de vârstă cu câte 6 luni pentru fiecare an de activitate în condiții speciale ( art.21 alin.(1) lit.b) din Legea nr.223 / 2015 ). Reducerea maximă este de 13 ani.
Concretizat, pentru minim 26 de ani de activitate în condiții speciale, vârsta standard de pensionare de 60 de ani se reduce la 47 de ani ( 60 - 13 ).

Guvernanții nu vizează problema de la punctul 1 susmenționat, ci, pe cea de la punctul 2 !
Pentru aceasta, ei intenționează să reglementeze ca reducerea vârstei standard de pensionare pentru limită de vârstă să nu se mai facă cu maxim 13 ani - cum e în prezent reglementat în art.21 susmenționat - ci cu...8 ani ! Adică, nu 60 - 13 = 47, ci 60 - 8 = 52 !

Concluziile aparțin fiecăruia !

Gând bun, oameni buni !

Mosmartin16@gmail.com spunea...

P.s. Bineînțeles că e reglementat faptul că, începând din 2031, crește vârsta standard, ea ajungând în 2035 la 65 de ani !

Rezervistul spunea...

Economica net încearcă nu știu a câta oară să incaiere militarii cu polițiștii... dar se uită un lucru elementar.... în nici o țară din lume ce face un militar în unitate nu face un polițist pe stradă...Chiar și în SUA...un polițist operativ.... să spunem la poliția autostrăzilor din Arkansas câștigă mult mai bine decat un militar american.. Atât ziua cât și noaptea.. .riscul și pericolul de a fi ucis este mult mai mare al unui highway state trooper chiar și a unui detectiv de la narcotice decât al unui pușcaș marin In SUA Militarul chiar și ofițerul care pleacă acasă în liber sau in învoire nu pleacă cu arma din dotare la el acasă În schimb polițistul american are in permanență pistolul la el chiar și în CO sau ieșit la pensie Desigur este normal într-o societate unde de-a lungul carierei și-a făcut numeroși dușmani.. Desigur militarul american își poate cumpăra personal o armă de autoapărare dacă dorește ....este prevăzut ca un drept al său în constituție

Nemo spunea...

Se vor tăia toate cu 10%, ca să nu sa se supere nimeni.Veți vedea!

avianyc spunea...

@mos martin
In mod normal , comentariul facut ,un fel de plagiat de pe comentariul lui @avianic trebuia plasat pe topicul adecvat.
Cat priveste proiectul propus si transformat in topic de admin nu se poate evalua cât timp nu definiti acel ” spor de conditii de pericol ”. Ce activitati ar cuprinde acel propus spor pentru conditii de pericol , valoarea maxima admisa .
Ca sa nu fie discriminatoriu pentru unele categorii de ofiteri cum rezolvati problema celor afectati de OG 57 art 40 lit a-p care nu au prevazut in lege vreun venit cu denumirea de spor pentru conditii de pericol ci cu toate alte denumiri ale unor venituri pentru care s-a achitat CIBS ?
In aceeasi linie cum rezolvati problema MM si sof afectati in aceasi masura si sub aceeasi forma de OG 57 art 40 lit a-p ?
Cu permisiunea d-voastra ne puteti spune pe ce filiera ati intrat in randul cadrelor militare active ?

Bzr spunea...

Si jandarmul de la ordine publica ce este d-lor?am fost si sunt jandarm,nu de putine ori chemat la interventii cand erau depasiti politistii!!!sa se faca diferenta cu militarii din cazarma,cei care NU executa misiuni operative punctuale zilnice,ori de cate ori situatia impune!

Mosmartin16@gmail.com spunea...

Avianyc, eu nu te-am plagiat absolut deloc. Ai frustrări ?🤣 Stai liniștit că eu nu procedez ca cei cu doctorate plagiate !🤣 Nici măcar nu am văzut comentariul tău înainte de a distribui postarea mea pe diverse pagini ale rezerviștilor și ulterior aici. Cât privește faptul că postarea ( aceasta cu creșterea vârstei de pensionare ) am realizat-o pe acest topic este pentru că, nici topicul anterior nu aborda problematica vârstei de pensionare. Limpede, nu ?!

Mosmartin16@gmail.com spunea...

Tot pentru Avianyc : Acel "spor pentru condiții de pericol" cum îi spui, se numește compensație de risc / pericol deosebit și este reglementat în anexa 6 din Legea 153 / 2017. În topicul creat de Claudiu am și menționat articolul. Încearcă să-l cauți în topic și apoi în anexa 6, identifică-l, studiază-l și-l vei înțelege. Simplu, nu ?!

Mosmartin16@gmail.com spunea...

De final, pentru Avianyc : care e sensul ultimei întrebări ?! 🤣 După ce studiezi articolul din anexa 6 la care am făcut referire, să-mi spui și care e relevanța întrebării tale în raport cu problematica pensiilor militare de stat. Sănătate maximă !

Mhy spunea...

@Moșmartin "Pentru aceasta, ei intenționează să reglementeze ca reducerea vârstei standard de pensionare pentru limită de vârstă să nu se mai facă cu maxim 13 ani - cum e în prezent reglementat în art.21 susmenționat - ci cu...8 ani ! Adică, nu 60 - 13 = 47, ci 60 - 8 = 52 !" --- cu siguranță aici vor umbla! Dar, dacă nu mă înșel din memorie (să mă corecteze dacă greșesc), la civili reducerea maximă e de 11 ani. Ar fi nemernici ca la militari reducerea să fie sub cei 11 ani maiximul la civili !!

Mosmartin16@gmail.com spunea...

Mhy, la civili se aplică Legea 360 / 2024. În prezent, la aceștia vârsta standard de pensionare este de 65 de ani ( la bărbați). Prin prisma art.48 din legea susmenționată, pentru condiții speciale, reducerea vârstei standard -sub condiția îndeplinirii stagiului complet de cotizare de 35 de ani - este de maxim 10 ani. Așadar, în prezent, un civil care are stagiul complet de cotizare de 35 de ani și care a lucrat cel puțin 20 de ani în condiții speciale poate să iasă la pensie pentru limită de vârstă la 55 de ani ( 65 - 10).

Florin Stoica spunea...

Bună seara. Economica.net face parte din presa de propagandă a partidului curcubeu și al prim ministrului de județ care conduce un guvern antiromânesc. Diferențe de salarizare și implicit de pensii au fost întodeauna între MApN și MAI pentru că există și diferențe ale misiunilor pe care le au cele două ministere. Eu sunt rezervist MApN, dar recunosc abilitatea celor din structurile MAI, pentru a apăra drepturile financiare ale personalului propriu, de-a lungul timpului, în comparație cu MApN unde am avut șefi la structura centrală financiar-contabilă care au preferat să facă economii și să restituie anual banii necheltuiți la bugetul statului, în loc să conlucreze cu alte structuri centrale pentru asigurarea drepturilor financiare personalului militar și civil potrivit responsabilităților și muncii depuse. Erau diferențe consistente în salarizarea personalului din cele două ministere înainte de aplicarea Legii nr. 153/2017 privind salarizarea unică, primele măsuri fiind aducerea soldelor/salariilor de funcție din MApN la nivelul celor din MAI și ulterior creșterea treptată pentru personalul celor două ministere la grilele corespunzătoare anului 2022, care au fost atinse abia in anul 2023. Fiecare dintre noi am ales cariera pe care am dorit-o însă ce a urmat ulterior în ce privește salarizarea a depins în mare măsură și de modul cum cei care te reprezintă la nivel de minister în guvern ți-au apărat drepturile. Pe lângă aceasta există și diferențele de condiții de muncă, responsabilități și răspunderi. Însă nimeni și nimic nu trebuie să afecteze relațiile dintre noi cei din SNAOPSN pentru că doar uniți suntem puternici. Aici mai avem de lucrat cu toții.

Claudiu Marin spunea...

@FS
Ce ai de zis că, procentual, la MApN sunt mai multe pensii mai mari de 10 000 lei decât la MAI și la fel, sunt mult mai multe pensii mici, sub 5000 lei. la MApN decît la MAI?