OUG nr.89/2024 pentru distribuirea deciziilor de recalculare pensii din sistemul public.

UPDATE

Au fost listate cu prioritate deciziile de pensie  cu vechimi mai mici de 25 ani, adica deciziile pentru pensiile civile care nu cresc. 

Primele decizii(adeverinte) cu pensiile civile recalculate din oficiu urmeaza sa soseasca la destinatari incepand din zilele urmatoare.

**************************

Ministerul Muncii a informat ca s-a demarat actiunea de listare a deciziilor de recalculare din oficiu a pensiilor din sistemul public. Noile pensii recalculate vor fi puse in plata incepand cu luna septembrie 2024, potrivit Legii nr. 360/2023. 

La 01 01 2025, valoarea punctului de referință se majorează  cu rata medie anuală a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat, indicatori definitivi, cunoscuți în anul curent pentru anul calendaristic anterior, comunicați de Institutul Național de Statistică.

Printre altele, OUG 59/2017 a eliminat din articolul 59 al L 223/2015 si indexarea cu 50% din cresterea castigului salarial mediu brut a pensiilor militare.

Foarte putini pensionari militari au formulat exceptii de neconstitutionalitate pentru eliminarea prin ordonanta de urgenta a acestui drept stabilit prin lege. 

Din cele peste 70 de dosare inregistrate la CCR cu exceptii pe ordonantele 59 si 114, numai in cateva  s-a cerut sa se constate ca art. 84 pct. 1 din OUG nr. 114/2018 blocheaza neconstitutional un drept adiacent dreptului de pensie militara reglementat prin lege.

Ciolacu a inceput discutiile despre masurile pe care Guvernul le va lua pentru ca activitatile ocupationale din MAI si MApN sa devina din nou atractive

 Astazi s-a intalnit cu sindicatele si conducerea MAI. Urmeaza sa faca acelasi lucru cu asociatiile din MApN.

Trebuie spus ca, dupa aplicarea L 360/2023, din luna septembrie, cu un punct de referinta de 81 lei, cuantumul multor pensii militare stabilite inainte de anul 2010 va fi depasit de pensiile din sistemul public cu vechimi efective comparabile.

Aici a condus eliminarea actualizarii pensiilor militare cu cresterile soldelor de grad si functie ale personalului activ.

Extras din conferinta de presa

Marcel Ciolacu: În decursul celor 30 de ani de democrație, între civili și militari, multe dintre drepturi s-au uniformizat. Avem un deficit de personal în zona Ministerului Apărării, a Ministerului de Interne. E normal ca Guvernul să se preocupe ca aceste meserii să devină din nou atractive, nu numai prin ceea ce fac, dar și prin beneficiile concrete pe care le au. Toată discuția pe care am avut-o cu sindicatele, dar și cu conducerea Ministerului de Interne, împreună cu domnul ministru, a avut la bază acest principiu. De aici vom vedea măsurile pe care le vom lua împreună, repet, care vor viza și ANP-ul și Ministerul Apărării, astfel încât să aducem din nou atractivitatea pentru aceste ocupații.

Reporter: Dar le-ați promis ceva în întâlnirea de astăzi?

Marcel Ciolacu: Din disponibilitatea totală, în continuare, mai multe. Și aici, aș vrea și pe domnul ministru să-l las să detalieze. Acest an are alocate de trei ori mai multe investiții față de anul trecut. Deci, lucrurile trebuie să meargă în paralel, trebuie să fie o coerență. Nu se poate ca tot bugetul Ministerului de Interne - 93% din buget, cum era acum câțiva ani - să fie direcționat către pensii și salarii. Trebuie creat un echilibru între investiții, în infrastructura. În interiorul Ministerului de Interne, provocările sunt cu totul altele. Știm și noi că lumea se schimbă, suntem într-o dinamică foarte mare. Digitalizarea a unit foarte mult./.../ Și nu în ultimul rând, am convenit, totuși, și niște principii în ceea ce privește reforma.   

Reporter: De ce credeți că nu mai sunt atractive aceste meserii?

Marcel Ciolacu: Tocmai v-am explicat, fiindcă anumite drepturi se regăsesc și la alte categorii ocupaționale.

Reporter: V-au cerut salarii mai mari, astăzi, în întâlnire?

Marcel Ciolacu: Nu, a fost o discuție de principiu și le mulțumesc foarte mult pentru toată deschiderea. A fost o discuție, o îngrijorare în ceea ce privește categoria ocupațională. E, repet, pentru prima oară când vorbim de investiții majore în interiorul Ministerului de Interne și mă bucur că domnul ministru, la construcția bugetului, s-a preocupat foarte mult de acest aspect, dar toate lucrurile se vor discuta.

Reporter: Și, totuși, cum a rămas? Pentru că polițiștii au amenințat cu proteste.

Marcel Ciolacu: Eu cred că am intrat într-o logică de discuții.

....................

Reporter: Din discuția cu poliţiştii de astăzi, ce ați concluzionat, ce măsuri veți lua?

Marcel Ciolacu: Eu v-am spus principiile unde vom acţiona. Vă mulțumesc mult!

Din interventia ministrului Predoiu.

"Deci avem în jur de 900 de milioane de lei pentru investiţii în logistică, în egală măsură noi trebuie să ne preocupăm şi de consolidarea statutului poliţistului, poliţistului de frontieră, jandarmului, pompierului salvator şi aşa mai departe. În acelaşi timp, noi am lansat şi o serie de reforme instituţionale, IPJ Constanţa e doar un exemplu, dar gândim şi alte astfel de măsuri, toate acestea încadrate în priorităţile pe care ministerul le-a urmărit încă de anul trecut, consolidarea şi relansarea luptei antidrog, antitrafic de persoane, crima organizată şi aşa mai departe", a spus Predoiu, după întâlnirea cu prim-ministrul României, Marcel Ciolacu, şi sindicatele reprezentative la nivelul MAI.

SCMD își mai găsește loc de promovare doar la PROFI 24-TV?

 Dacă mulți rezerviști nici nu au auzit de PROFI 24-TV, m-am gândit să le aduc aici acest post, mai ales că astăzi l-a avut ca invitat, timp de 1h 30', pe domnul col(r) Mircea Dogaru, președintele SCMD.

Merită să-l ascultați! Pe lângă binecunoscutele și stânjenitoarele gafe juridice pe care le comite în domeniul legislației pensiilor, în general, al pensiilor militare cu deosebire, se pare că domnul colonel deține informații despre ce vor să fie nu peste mult timp pensiile pentru militari.

Cele mai noi informații despre principiul și formula de calcul ale pensiilor contributive ale viitoarei legi a pensiilor din sitemul public

Legea 127/2019 se va modifica, poate și ceva din algorimul de calcul al pensiilor contributive, dar nu se va schimba principiul de calcul, informează ministrul Muncii. 

Termenul până la care se mai pot cumpăra stagii de cotizare. 

Șeful Case Naționale de Pensii a vorbit despre procedura de recalculare a pensiilor contributive, potrivit PNRR

In calculul pensiilor contributive nu va mai conta actualul stagiu complet de cotizare, variabil de la 20 la 35 de ani. 

Practic, viitoarea modificare a L 127/2019  va lua în calcul pentru toți pensionarii un stagiu mediu utilizat în legislația anterioară, astfel că  suma puctajelor anuale va fi înmulțită cu un punct  de referință, coeficient calculat ca raport între valoarea punctului de pensie și stagiul mediu care va fi reglementat de viitoare lege.

Valoarea punctului de pensie în anul 2022 este 1586 lei.

Dacă stagiul mediu va fi de 25 ani, valoarea punctului de referință ar fi de 1586: 25=63

Un pensionar care are suma punctajelor anuale de 90 va avea o pensie brută de 90 x 63= 5670 lei.

Se pare că după modificarea L 127/2019,  pentru a o face compatibilă cu PNRR, stagiul mediu care va sta la baza punctului de referință se va situa undeva în intervalul 25-28 ani.

Legea 127/2019( amânată la aplicare pentru anul 2023)

ART. 85 

 (1) Cuantumul pensiei se determină prin înmulţirea numărului total de puncte realizat de asigurat cu valoarea punctului de referinţă.

ART. 86 

 (1) Valoarea punctului de referinţă prevăzută la art. 85 alin. (1) reprezintă raportul dintre valoarea punctului de pensie şi nivelul mediu al stagiilor de cotizare prevăzute de legislaţia anterioară,

 (4) Începând cu anul 2022, valoarea punctului de referinţă se majorează anual cu rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat. 

 (5) Indicatorii prevăzuţi la alin. (4) utilizaţi la stabilirea valorii punctului de referinţă pentru anul următor sunt cei definitivi, cunoscuţi în anul curent pentru anul calendaristic anterior, comunicaţi de Institutul Naţional de Statistică. 

 (6) În situaţia în care unul dintre indicatorii prevăzuţi la alin. (4) are valoare negativă la stabilirea valorii punctului de referinţă se utilizează indicatorul cu valoare pozitivă. 

 (7) În situaţia în care indicatorii prevăzuţi la alin. (3) au valoare negativă se păstrează ultima valoare a punctului de referinţă. 

 (8) Prin legea privind plafoanele unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar se pot stabili anual alte majorări decât cele prevăzute de prezentul articol. 

 ART. 87 

 (1) Numărul total de puncte realizate de asigurat se obţine din însumarea punctajelor anuale ale acestuia. (2) Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărţirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate într-un an calendaristic. 

 (3) Punctajul lunar se calculează prin raportarea venitului brut lunar realizat sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale, la câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat din anul respectiv

 

Pensia medie din Pilonul I în 44 de țări

 Publicat azi de A3

Aflați și cum se calculează pensiile pentru perioadele în care ați lucrat în strainătate

Pensiile de stat în străinătate - Your Europe

Generalul Gropan, președinte al LADPM, demolează ipocrizia Curții Constituționale în deciziile privind pensiile de serviciu

 Interviul a fost realizat și publicat pe 27 mai a.c. pe site-ul DefenseRomania.ro

De data aceasta domnul general și-a făcut bine temele. 

Generalul amintește că există o dispoziție constituțională pe care politicienii, chiar și sefii Armatei, Internelor și Serviciilor o uită:

Art. 118 

(1) Armata este subordonată exclusiv voinţei poporului pentru garantarea suveranităţii, a independenţei şi a unităţii statului, a integrităţii teritoriale a ţării şi a democraţiei constituţionale.

Este abordată tema aberantă cu privire la încercarea de a împărții militarii în militari NATO și militari ai Tratatului de la Varșovia.

Pentru casandrele blocante care bocesc că nu sunt bani pentru pensii

Se văd, chiar și pentru chiorii anti social- democrați, rezultatele transferului contribuțiilor de la angajator la angajat și ale măririi contribuțiilor la 25 % din salariul  brut, prin sacrificarea majorării salariilor de 25%  prevazute de noua lege a salarizării pe anul 2018, măsuri dispuse în ministeriatele Olguței Vasilescu.
A fost recuperat deficitul de 18 miliarde lei la fondul de pensii. 

"Vă aduc aminte că în 2017 aveam 18 miliarde deficit la fondul de pensii. Am închis 2018 cu patru miliarde, o scădere de la 18 la 4, şi avem acum circa un miliard încă deficit dar ne închidem pe trimestrul doi cu excedent şi acoperim deficitul din prima parte a anului. Vom face execuţia la nouă luni şi vom vedea exact care este situaţia.  

Dacă ne uităm în REVISAL sunt create peste 260.000 de noi locuri de muncă în aceşti ani. O dată cu creşterea masei salariale la bugetari, o dată cu creşterea salariului mediu pe economie, o dată cu majorarea salariului minim, mărindu-se şi numărul de locuri de muncă a crescut clar masa salarială în România. Crescând masa salarială, a crescut şi contribuţia", a explicat Marius Budăi.

PNL - istul de Vâlcea, Buican Cristian, propune interzicerea cumulului pensiei cu salariul din mediul bugetar

Deputatul Buican Cristian

Deși proiectul de lege privind pensiile din sistemul public, aflat în dezbatere la Senat, dă posibilitatea cumulului pensiilor cu salariul din privat sau bugetar, deputatul a depus acest proiect de lege, pornind de la anomalia ca pensionarii MAI au iesit recent la pensie și imediat s-au angajat tot la MAI cu acelasi salariu, beneficiind și de pensie.

B632/2018

 - forma iniţiatorului

- expunerea de motive la iniţiativa legislativă

Pensiile militare, de trei ori mai mici decât pensiile stabilite prin legi speciale

Urmare a unor analize din ziarul „adevărul”, referitoare la pensiile de serviciu, CSP a MApN a inaintat către acest organ de presă un tabel cu numărul pensionarilor MApN și pensia medie, pe categorii de pensionari militari, în luna octombrie 2018. 
„Potrivit datelor transmise  la solicitarea „Adevărul” de Casa de pensii a Ministerului Apărări Naţionale, în luna octombrie se aflau în plată 79.676 pensii militare, media lunară a acestora fiind de 3.476 lei. 
Pensia medie a militarilor este de 2,93 de ori mai mică decât cea stabilită prin legile speciale emise în perioada 2015 – 2017, de care beneficiază 9.129 persoane, foştilor parlamentari, judecători, procurori, grefieri, piloţi din aviaţia civilă, angajaţi ai Corpului Diplomatic şi ai Curţii de conturi.”

Casa Națională de Pensii a comunicat aceluiași ziar următoarele informații despre cele 9 129 pensii de serviciu plătite de ea în luna septembrie a.c.

„Menţionăm că plata pensiilor de serviciu se suportă atât din Bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS), cât şi din bugetul de stat (BS), astfel: pentru partea din pensie aferentă sistemului contributiv (calculată pe baza punctajului mediu anual) plata se realizează din bugetul asiggurărilor sociale de stat, iar diferenţa dintre pensia de serviciu (stabilită în conformitate cu legea specială) şi pensia aferentă sistemului public de pensii se realizează din Bugetul de stat”, a precizat CNPP.  

Citeste mai mult: adev.ro/ph90c4

In sistemul public, o pensie brută de 1500 lei, în anul 2016, va ajunge, în formula din noua lege, la 4500 lei în anul 2021

Liderul PSD a comunicat duminică seara la RTV:

„Să vă prezint câteva evoluții: 2016 - punctul de pensie 871,1, în 2017- 1000 de lei, în 2018 l-am dus la 1100 de lei. 2019 - 1265 de lei, creștere 45,2%, 2020 - 1775, mai mult decât dublu decât 2016. Asta aducem în plus în acest mandat.  Pensia minimă va fi de 775 de lei din 2020.  Noi la legea asta am lucrat foarte mult, era gata mai demult, dar am zis să facem simulări.  O pensie brută de 1500 de lei în 2016, net lua 1.399 de lei, în 2020 va avea  3.049 de lei brut și net 2944, va fi o creștere de 110% faţă de 2016. În 2021, cu formula din noua lege, brut va fi 4507 lei, 4256 lei net.”

„În campanie am prezentat un grafic foarte simplu. De ce de câte ori guverna PSD erau creşteri şi când guvernau ceilalţi erau scăderi economice? Pentru ca să se poată însămânţa ura pentru că ei niciodată nu vor veni să spună "vrem să trăiţi mai bine". Nu, "votaţi-ne ca să îi omorâm pe ceilalţi ", acesta a fost sloganul lor acoperit, cu lupta anticorupţie, cu orice legat de justiţie, cu absolut orice să-şi acopere eficienţa şi faptul că nu vor ca lumea să trăiască mai bine. Ce prezentăm noi nu e magie, cum spune Iohannis. Este economie pură, dar este economie îndreptată spre justiţie socială, spre dorinţa de a da beneficiu tuturor românilor din creşterea economică. Nu creştere economic, venituri mici şi alea împărţite prost şi nedrept”, a mai spus Dragnea.

"Ei numai pe ură au câştigat. Când a câştigat Băsescu în 2009, tot pe ură împotriva lui Mircea Geoană a câştigat. Când a câştigat Iohannis, tot pe ură împotriva PSD-ului a câştigat”, a adăugat Dragnea.

Citeste mai mult pe RTV.NET: http://www.romaniatv.net/live/liviu-dragnea-dezvaluiri-despre-noua-lege-a-pensiilor-la-romania-tv_431157.html#ixzz5M1JUKzoc

Niciun angajat civil sau militar nu a plătit CAS -contribuție individuală pentru pensie- înainte de aprilie 2001

Pentru cei cu memoria scurtă, readuc în prim plan acest document al Casei Naţionale de Pensii.
In plus, începând cu 01 01 2011, acum suntem în al 7-lea an, personalul militar în activitate a plătit CAS la Fondul Naţional de Pensii, potrivit Legii 263/2010, până la 01 01 2016, şi contribuţie individuală la bugetul de stat, egală procentual cu CAS, începând cu ianuarie 2016, potrivit Legii 223/2015-legea pensiilor militare de stat. 

Viitorii pensionari militari vor fi pe de-a întregul pensionari contributivi!

PUBLICAT IN NOIEMBRIE 2015



Pentru cei care se laudă că au plătit contribuție pentru fondul de pensii din cele mai vechi timpuri și ne aruncă în nas mizeria că militarii nu au plătit, redau mai jos documentul cu evoluția plătii contributiei pentru asigurari sociale-CAS - platită numai de angajator din anul 1973 si de angajator și angajat din anul 2001. In același tabel apar si contribuțiile pentru pensia suplimentară  plătite de salariați, începând cu anul 1968.
 Cotele Contribuțiilor pentru pensii -CAS- si cine le-a platit le puteți vedea AICI 
+Vezi si istoricul pensiilor in România în ultimele 8-9 decenii AICI

Adevarul gol-golut despre nivelul pensiilor de asigurări sociale de stat în anul 2016.

Nota Institutului National de Statistica:
1. Numărul mediu al pensionarilor din sistemul asigurărilor sociale cuprinde:
− pensionarii de asigurări sociale de stat;
− pensionarii de asigurări sociale proveniţi din fostul sistem pentru agricultori;
− pensionarii de asigurări sociale din evidenţa Ministerului Culturii;
− pensionarii de asigurări sociale din evidenţa Casei de Asigurări a Avocaţilor;
− pensionarii de asigurări sociale din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii
Datele referitoare la pensionarii Ministerului Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii (numărul mediu al pensionarilor, sumele cuvenite drept pensie şi pensia medie lunară) au fost cuprinse la categoria “asigurări sociale total”

1. Numărul mediu al pensionarilor 
Numărul mediu al pensionarilor, în cursul anului 2016, a fost de 5257 mii persoane, în scădere faţă de anul anterior cu 49 mii persoane. Faţă de aceeaşi perioadă, numărul pensionarilor a scăzut la cei proveniţi din fostul sistem pentru agricultori cu 9,7%, iar la cei de asigurări sociale de stat cu cinci mii persoane.
******************************

Constatăm că:
Din totalul de 4 680 544 pensii de asigurări sociale de stat existente în luna decembrie 2016, doar 3 474 923 au fost pensii pentru limită de vârstă, din care numai 2 603 965 au stagiul complet de cotizare. Ceva peste 2 000 000 de pensii sunt cu stagiul incomplet, de invaliditate și de urmaș.
 Este destul de evident, din tabel, că pensiile cu stagiu incomplet, de invaliditate și de urmaș reprezintă grosul nivelurilor de pensie de sub 1000 lei.
Vedem, de asemenea, că din totalul de 180 159 pensii mai mari de 2001 lei, nivel în care sunt incluse și majoritatea pensiilor militare, 177 893 sunt pensii pentru limită de vârstă, din care 146 704 pensii cu stagiul complet.
Aproape 3 000 000 de pensionari nu realizează, prin nivel de salarizare, raportat la salariul mediu istoric pe economie,  și prin vechime, nici măcar un punct de pensie.

Pensiile militare în secolul al XIX-lea(1800-1900)

Documentar despre pensii militare pe site-ul CPS

PENSIILE MILITARILOR ROMÂNI ÎN LEGISLAŢIA SECOLULUI AL XIX-LEA 
Dr. Veronica BONDAR1

În actuala societate, guvernată de organizaţii, nu se mai concepe, în decursul evoluţiei personale a individului, etapa de bătrâneţe, fără remuneraţia numită pensie. Mai mult, noile reglementări începând cu anul 2007, permit o nouă opţiune numită pensie privată. Dar cum orânduirea socială nu a fost guvernată de la început de stat, problema pensiilor a evoluat împreună cu acesta. De aceea, schimbarea majoră în acordarea acestui drept a survenit odată cu noile viziuni despre stat și cetăţean, adoptate în urma Revoluţiei Franceze. 

Un scurt istoric al evoluţiei modului de acordare al acestui drept, am regăsit în lucrarea Pensiunile civile și militare, comentariu teoretic și indicator practic, pentru aranjarea drepturilor de pensiuni a tuturor funcţionarilor publici, semnată de int. colonel Remus R. Opreanu, licenţiat în drept și căpitan Pascal Georgescu, licenţiat în drept, editată în anul 1929, la Tipografi a Inspectoratului General al Jandarmeriei Rurale din București, în care este redat discursul senatorului G.N. Popovici susţinut în Parlament pentru a stabili proiectul „Legii pensiilor” din anul 1925. 

Înainte de acest moment, Revoluţia Franceză, pensia constituia un act de umanitate, un act de milă, soldaţi care în timpul regilor Franţei și ai Prusiei se eliberau după 7, 10, 12 ani din serviciu și mai mult chiar, primeau în loc de pensie un brevet, un pitac, care le dădea dreptul de a cerși. În unele ţări, noul funcţionar, era obligat a da celui care-l înlocuia, o parte din salariul ce primea. În alte ţări, ca și la noi, exista o „casă sau o cutie a milelor” unde se depuneau sume, ce serveau la ajutorarea celor nevoiași, printre care fi gurau, în prima linie chiar și vechii și bătrânii slujbași2 . 

Conform expunerii de motive din „Legea pensiilor” din 22 august 1790: statul trebuia să răsplătească serviciile aduse corpului social, când importanţa și durata lor merita recunoștinţă. Naţiunea trebuia să răsplătească cetăţenilor ei sacrifi ciul ce aceștia au făcut, spre folosul public. Singurele servicii, pe care se cuvenea ca statul să le răsplătească, erau numai acelea care interesau societatea, în întregul ei. Sacrifi ciile, al căror preţ, naţiunea avea datoria să le plătească, erau acelea care se nășteau din pierderile, pe care cineva le încerca apărând patria, sau aducându-i servicii reale și bine constatate. Orice cetăţean, care a servit, a apărat, a ilustrat, sau a luminat patria lui, ca și acela, care a dat strălucite exemple de devotament și de sacrifi ciu, pentru binele public, căpăta, sau avea drepturi, la recunoștinţa naţiunii și poate, după natura, însemnătatea și durata serviciilor aduse, să pretindă recompense3 . La nivel naţional Domnitorul era stăpân a toate bunurile și el împărţea din acestea, numai celor cărora el voia. Și dacă la noi, unii mari Domnitori, au răsplătit, prin daruri de moșii, pe căpitanii viteji, nu este mai puţin adevărat însă, că în ultimele vremuri ale domnilor fanarioţi aceștia împărţeau, din bunurile ţării, numai favoriţilor lor, acelor „obraze știute sau feţe simandicoase”4 ale epocii. Introducerea „Regulamentelor Organice” (1831) în cele două principate, relevă faptul că pensia era considerată o recompensă din partea statului. 

Articolele 7 și 8 din anexa literei B, a „Regulamentului Organic din Moldova”5 relevă faptul că pensiile variau după anii de serviciu și după infi rmităţile care făceau funcţionarii improprii serviciilor. Drepturile urmașilor nu erau recunoscute decât cu excepţia văduvelor și copiilor membrilor corpului didactic, măsură care a fost generalizată în anul 1879. „Regulamentul Organic din Moldova” a suferit modifi cări între anii 1851 și 1863. În ceea ce privește vârsta de retragere, ea a fost fi xată la 60 de ani împliniţi, iar pensiile ce se mai acordau erau: de răsplătire pentru acei care aduceau servicii extraordinare statului și pensii de ajutor, ce se acordau familiilor scăpătate ale slujbașilor ţării. Cu începere de la 1864 se făceau reţineri de 10% din salarii și pensii6 . 

Conform articolelor 29 și 30, din capitolul III, secţia II din „Regulamentul Organic al Valahiei”7 , condiţiile P...............

citiți în continuare AICI

OUG nr. 2/2017 privind majorarea valorii punctului de pensie

Ordonanța s-a publicat în Monitorul Oficial nr. 16/ 06 01 2017. Vezi AICI(după deschiderea paginii MO, dați încă o dată click în bara de sus)

Majorarea nu vizează pensiile militare. 
Majorarea vizează doar partea contributivă a pensiilor speciale.


In același MO găsiți și OUG nr. 3/2017 cu  modificările  fiscale dispuse de noul Guvern

Extras din OUG nr. 2/2017

Art. 2 - (1) Începând cu data de 1 iulie 2017, prin derogare de la prevederile art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, valoarea punctului de pensie, stabilit potrivit art. 12 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016,  se majorează cu 9% și este de 1000 lei. 
(2) Începând cu 01 martie 2017, nivelul indemnizației sociale pentru pensionari, prevăzut de OUG nr. 6/2009 privind instituirea pensiei sociale minime garantate, aprobată prin Legea nr. 196/2009, cu modificările ulterioare, este de 520 lei

OUG. nr.2/2017

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

Art. 1. - (1) Prin derogare de la prevederile art. 1 alin, (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, începând cu data de 1 februarie 2017, cuantumul brut al salariilor de bază/indemnizaţiile de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice din instituţiile şi autorităţile publice ale administraţiei publice locale, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, se majorează cu 20% faţă de nivelul acordat pentru luna ianuarie 2017.

(2) Începând cu data de 1 februarie 2017, cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut de care beneficiază personalul prevăzut la alin, (1) se majorează cu acelaşi procent de 20%, în măsura în care personalul respectiv îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii,

(3) Nu intră sub incidenţa prevederilor alin. (1) şi (2) personalul prevăzut la alin. (4), personalul care ocupă funcţii de demnitate publică alese din cadrul organelor autorităţilor publice locale, respectiv primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi ai consiliilor judeţene, precum şi personalul prevăzut în anexele nr. 1, 2 şi 21 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările şi completările ulterioare.

(4) Prin derogare de la prevederile art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016, începând cu data de 1 februarie 2017, pentru personalul din cadrul instituţiilor publice de spectacole sau concerte, indiferent de subordonarea acestora, care ocupă funcţiile prevăzute în anexa nr. IV Familia ocupaţională defuncţii bugetare „Cultură” la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, capitolul I, litera b), cuantumul brut al salariilor de bază se majorează cu 50% faţă de nivelul acordat pentru luna ianuarie 2017.

(5) Cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, de care beneficiază personalul prevăzut la alin. (4) se majorează cu 50% faţă de nivelul acordat pentru luna ianuarie 2017, în măsura în care personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.

Art. 2. - (1) Începând cu dată de 1 iulie 2017, prin derogare de la prevederile art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, valoarea punctului de pensie, stabilit potrivit art. 12 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016, se majorează cu 9% şi este de 1.000 lei.

(2) Începând cu 1 martie 2017, nivelul indemnizaţiei sociale pentru pensionari, prevăzută de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 6/2009 privind instituirea pensiei sociale minime garantate, aprobată prin Legea nr. 196/2009, cu modificările ulterioare, este de 520 lei.

Art. 3. - Alineatele (2) şi (3) ale articolului 20 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 703 din 15 noiembrie 2013, aprobată cu modificări prin Legea nr. 28/2014, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(2) Finanţarea drepturilor asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap grav sau a indemnizaţiilor lunare ale persoanelor cu handicap grav, acordate în baza prevederilor art. 42 alin (4) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se asigură integral de la bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, în baza numărului de beneficiari comunicat de unităţile administrativ-teritoriale.

(3) La finele exerciţiului financiar, sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată neutilizate pentru plata obligaţiilor prevăzute la alin. (1) care depăşesc procentul de 90% din totalul plăţilor efectuate se restituie la bugetul de stat.”

Art. 4. - Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 10 ianuarie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, se completează după cum urmează:

1. La articolul 205, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2¹), cu următorul cuprins:

„(2¹) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), în tot cursul anului calendaristic, studenţii înmatriculaţi la forma de învăţământ cu frecvenţă, în instituţiile de învăţământ superior acreditate, beneficiază de gratuitate la transport intern feroviar la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a.”

2. La articolul 223, după alineatul (9) se introduc două noi alineate, alineatele (9¹) şi (9²), cu următorul cuprins:

„(9¹) Cuantumul alocat pentru constituirea fondului de burse şi protecţie socială a studenţilor este de 201 lei/lună/pe perioada derulării activităţilor didactice/student de la învăţământul cu frecvenţă, fără taxă de studii.

(9²) Modificarea cuantumului prevăzut la alin. (9¹) se face prin hotărâre a Guvernului.”

Art. 5. - După alineatul (8) al articolului III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 63/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, precum şi pentru stabilirea unor măsuri financiare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 450 din 2 iulie 2010, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 13/2011, cu modificările şi completările ulterioare, se introduce un nou alineat, alineatul (8¹), cu următorul cuprins:

„(8¹) Numărul maxim de posturi al unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale, stabilit potrivit pct. 1 din anexă, se revizuieşte anual de către prefect conform alin. (8), numai în cazul în care numărul maxim de posturi, rezultat ca urmare a creşterii numărului de locuitori, este mai mare decât cel stabilit în anul anterior.”

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

Legea nr. 172/2016 pentru completarea art. 158 din legea pensiilor, referitor la gr. I si II

Legea nr. 172/2016 pentru completarea art. 158 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 808 din 13 octombrie 2016)

- Sunt introduse unele clarificări cu privire la posibilitatea de a beneficia de reducerea vârstei de pensionare pe care o au persoanele care au lucrat, înainte de 1 aprilie 2001, în fostele grupe I și II de muncă.

- În acest sens, legea prevede că ”în situația în care perioadele de vechime în muncă realizate în grupa I și/sau a II-a de muncă nu sunt înregistrate în carnetul de muncă sau înregistrarea acestor perioade este efectuată incorect ori incomplet, dovada acestora se poate face cu adeverințe eliberate de către angajatori sau deținătorii legali de arhive”

- Legea stabilește şi ce se va înţelege prin „documentele verificabile" pe baza cărora se emit adeverinţele: ”actul administrativ de nominalizare a persoanelor încadrate în grupe superioare de muncă sau, în lipsa acestuia, actul administrativ privind încadrarea locurilor de muncă/activităţilor/categoriilor profesionale în grupe superioare de muncă; contractul individual de muncă; contractul colectiv de muncă; decizii interne; act administrativ de modificare a locului de muncă sau a sarcinilor de serviciu; extras din statele de plată din care să rezulte secţia/atelierul/locul de muncă, precum şi orice alte documente justificative.”

Actul poate fi consultat AICI

Numarul platitorilor de CAS a depasit numarul pensionarilor de asigurari sociale

Ministrul Muncii, Rovana Plumb, a vorbit, duminică,  la Antena 3, despre evoluția numărului de angajați înregistrați oficial în România. 

"Avem o modificare totală, în sensul că INS, desigur el are o altă metodă de a analiza și de a numără salariați, anunță deja o modificare în sensul creșterii numărului de salariați. Casa Națională de Pensii îmi prezintă numărul de asigurați, aveam 5.300.000 la sfârșitul lunii iunie. La septembrie 2014, numărul de salariați, în revisal corelat cu ANAF, înseamnă 5.700.000 de contracte active, 5.200.000 de salariați care au contracte pe o perioadă nedeterminată, de opt ore normal, contracte pe o perioadă de 22 de zile. Diferența de aproape 520.000 o reprezintă cei care lucrează în regim part-time sau independenții. Important este că am ajuns la o cifră aproape egală a numărului de contributori - numărul de salariați cu contract individual pe perioadă nedeterminată cu contarct de muncă - cu numărul de asigurați", a declarat ministrul Rovana Plumb.

Statistica trim I 2014: numarul pensionarilor si pensia medie lunara

                                -Numarul pensionarilor pentru Limita de varsta este mai mic de  4 milioane
                                -Numarul pensionarilor de Invaliditate  - 724 000
                                -Pensia medie Anticipata este mai mare decât  pensia
                                                      medie pentru Limita de vârsta

                    De comparat cu situatia din anii 2011si 2012

Ponta si ministra Petrescu, despre pensii, zice RTV

Formalitătile pe care cetăţenii cu domiciliul în străinătate trebuie să le îndeplinească în vederea stabilirii drepturilor de pensie în România

Baza legala este art. 5 din Legea 263/2010

Art. 5
(1) Asiguratii sistemului public de pensii pot fi cetateni romani, cetateni ai altor state sau apatrizi, pe perioada in care au, conform legii, domiciliul sau resedinta in Romania.
(2) Pot fi asigurati ai sistemului public de pensii si cetatenii romani, cetatenii altor state si apatrizii care nu au domiciliul sau resedinta in Romania, in conditiile prevazute de instrumentele juridice cu caracter international la care Romania este parte. 

Formalităţile pe care cetăţenii cu domiciliul în străinătate trebuie să le îndeplinească în vederea stabilirii drepturilor de pensie în România

(preluare de pe site-ul CNPAS) 

          În cazul cetăţenilor stabiliţi în străinătate, care îndeplinesc condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare pentru a beneficia de pensie din partea statului român, operaţiunile legate de stabilirea şi încasarea drepturilor  pensie pot fi îndeplinite:

1.     fie în mod direct de către titularul drepturilor de pensie, prin depunerea dosarului de pensionare şi deschiderea unui cont curent personal la S.C. BANC POST S.A.

2.     fie prin intermediul unui mandatar cu domiciliul în România, desemnat prin procura specială, care să îndeplinească operaţiunile menţionate la punctul 1.

          În cazul în care se optează pentru varianta încasării drepturilor de pensie prin intermediul unui mandatar, cetăţenii români, precum şi persoanele de origine română care au cetăţenie străină sau statutul de apatrid pot solicita emiterea procurii speciale în următoarele condiţii:

1. procura specială poate fi eliberată pe teritoriul statului de domiciliu, după cum urmează:

- în cazul statelor semnatare ale Convenţiei de la Haga , procura este valabilă numai dacă este însoţită de apostila eliberată de către autoritatea competentă potrivit legislaţiei naţionale a statului de la care emană documentul;

- în cazul statelor cu care România are încheiate tratate sau convenţii de asistenţă juridică bilaterală în acest domeniu, procura este valabilă fără nici o altă formalitate; 

2.  procura specială poate fi eliberată pe teritoriul statului de domiciliu şi de către misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, în acest caz  emiterea procurii fiind scutită de taxa consulară.

3.  procura specială poate fi emisă şi de către notarii publici de pe teritoriul României.

Procura specială trebuie să conţină următoarele elemente:

a)    numele, prenumele, cetăţenia, data şi locul naşterii, domiciliul şi actul de identitate ale titularului dreptului la pensie (valabil la data eliberării procurii);

b)     numele, prenumele, datele de identificare (actul de identitate, domiciliul, data şi locul naşterii) ale mandatarului; 

c)     obiectul mandatului (ridicarea carnetului de muncă, întocmirea dosarului de pensie, deschiderea contului curent personal, încasarea pensiei pentru plăţi curente şi restante, semnarea extrasului de cont); 

d)     precizarea că mandatarul are obligaţiile ce revin titularului, inclusiv pe cea de a anunţa în termen casei teritoriale de pensii orice schimbare intervenită în situaţia titularului de natură să modifice sau să înceteze dreptul la pensie.  

Procura specială care nu este emisă în limba română, precum şi apostila (când este cazul), vor fi traduse legalizat. Procura specială este valabilă 18 luni.

Titularul sau mandatarul, după caz, deschide un cont curent personal la filiala S.C. BANC POST S.A. de domiciliu, singura instituţie bancară cu care CNPAS are încheiată convenţie în acest sens.

Titularul dreptului de pensie sau mandatarul desemnat depune la casa teritorială de pensii (de la ultimul domiciliu al titularului sau de la domiciliul mandatarului), o cerere însoţită de documentele necesare stabilirii pensiei (dosarul administrativ de pensionare).

          Dosarul administrativ de pensionare trebuie să conţină următoarele documente:

-                     cerere pentru înscriere la pensie ;  

-                     carnetul de muncă (original şi copie);

-                     alte acte prevăzute de lege pentru vechimea în muncă;  

-                     livret militar (original şi copie); 

-                     diplomă de studii superioare (original şi copie) sau adeverinţă din care să rezulte durata normală şi perioada studiilor, precum şi certificarea absolvirii acestora;

-                     adeverinţă privind sporurile şi adaosurile reglementate prin lege sau contractul de muncă;

-                     adeverinţă privind condiţiile de muncă speciale şi/sau deosebite;

-                     adeverinţă din care să rezulte data încetării calităţii de asigurat;

-                     procură specială pentru mandatar;

-                     confirmare de la S.C .BANC POST S.A. privind deschiderea contului curent personal la filiala de la domiciliul mandatarului etc.

Facem precizarea că dintre documentele menţionate sunt obligatorii doar cele care fac dovada vechimii în muncă (carnet de muncă şi adeverinţe privind vechimea în muncă), precum şi procura specială în cazul în care drepturile de pensie sunt încasate prin mandatar.  

În cazul în care titularul domiciliat în străinătate şi-a stabilit o reşedinţă în România, casa teritorială de pensii competentă este cea din raza sa de reşedinţă.

Această soluţie este valabilă numai în cazul în care titularul nu şi-a desemnat un mandatar pentru stabilirea şi încasarea drepturilor de pensie.

În condiţiile în care titularul dreptului de pensie domiciliat în străinătate şi-a desemnat un mandatar, casa teritorială de pensii competentă este cea din raza de domiciliu a mandatarului. 

          În cazul în care drepturile au fost stabilite/suspendate de către o altă casă teritorială de pensii, dosarul urmează a fi preluat prin transfer, la cererea casei de pensii din raza de domiciliu a mandatarului.        

Procedura menţionată se aplică şi în cazul reluării în plată a drepturilor de pensie, anterior stabilite şi suspendate de la plată.

Pensia, stabilită prin decizia emisă de Casa teritorială de pensii, urmează a fi virată în contul curent personal şi poate fi ridicată pe baza actului de identitate de către titular sau pe baza procurii speciale de către mandatar.