Ghiciți ce pensii vrea Turcana să recalculeze de urgență pe bază de contributivitate!

Potrivit art. 157 din L 127/2019, până la data de 09 10 2019... ministerul Muncii trebuia să emită Ordinul de evaluare a tuturor pensiilor din sistemul public.

Ordinul nu este emis nici astăzi, deși legea trebuie să intre în vigoare din luna septembrie 2021.

Vinovați:

-Budăi de la PSD - ministru al  muncii  în Guv Dăncilă

-Violeta Alexandru - PNL ministru al muncii în guv Orban.

Noua ministresă. Țurcana lui Cîțu, abia a pus de o comisie interguvernamentală care să propună modalitatea de evaluare. Amenință că va evalua toate pensiile  stabilite  de legislația anterioară. 

 

O comisie inter-ministerială va fi înfiinţată de urgenţă, pe 28 decembrie, cu scopul începerii recalculării pensiilor pe bază de contributivitate, a declarat, joi, ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, Raluca Turcan, în conferinţa de presă organizată după preluarea mandatului, scrie Agerpres. 24 dec, 2020 | Agerpres

"Aş sublinia subiectul pensiilor, care deja face parte dintr-o măsură pe termen lung pe care o vom urmări ca impact social extrem de important, şi anume că am solicitat echipei ministerului să îmi prezinte structura unei comisii pe care să o înfiinţăm de urgenţă, începând cu 28 decembrie, astfel încât să chemăm reprezentanţii mai multor ministere la masă şi să putem pune pe masa opiniei publice o soluţie care să asigure recalcularea pensiilor pe bază de contributivitate. Vreau să facem un pas mare înainte pe acest subiect, care a fost pronunţat în diferite momente, din nefericire doar în cheie electorală", a afirmat Raluca Turcan

"Cât timp voi fi ministrul Muncii, nu voi intra în niciun fel de speculaţii privind regimul de calcul al pensiilor, momentul majorărilor şi aşa mai departe, pentru că ele creează o aşteptare uriaşă în rândul beneficiarilor, şi nu vreau să îi dezamăgim. Aşadar pot să le spun că din această zi, practic prima zi de preluare a mandatului, m-am preocupat să creez acel mecanism instituţional care să ne permită tuturor să ajungem în România la pensii calculate pe bază pe contributivitate şi echitate în sistemul public de pensii. De aici încolo vom anunţa doar deciziile pe care le luăm", a precizat Raluca Turcan.

Pensiile din programul de reziliență al guvernului Cîțu

Programul de guvernare al guvernului Cîțu este o adevărată surpriză din punct de vedere al stilului de redactare. Diferă complet de limbajul de lemn post comunist al documentelor guvernamentale de planificare.  

Un nou cuvânt se repetă cu obsesie in cele  269 de pagini. Vă las pe voi să judecați cât de corect se utilizează cuvântul reziliență. Citiți întreg programul AICI

Ideile principale, în următorii 4 ani, pentru pensii

-aplicarea generală a principiului contributivității în stabilirea dreptului

la pensie

-punctul de pensie va supraviețui și după intrarea în vigoare a L 127/2019, valoarea lui va acoperi 100% rata

inflației și minim 58,5% din rata de creștere a salariului mediu brut pe economie. Deci, va dispărea valoarea de referință de 75 lei sau nu, având în vedere caă în noua lege valoarea de referință este raportul dintre valoarea anuală a punctului de pensie si  media stagiilor  de cotizare prevăzute de legislația anterioară, adică 25 ani.

-o parte din activitățile caselor de pensii pentru stabilirea dreptului de pensie ar putea fi privatizate,

-evaluarea impactului legii pensiilor din sistemul public- cu atenție spre cei care au muncit cu un nivel ewdus la contribuțiile la stat

-crearea unei comisii speciale parlamentare pentru identificarea și rezolvarea inechităților din

tot sistemul de pensii. Ministrul Ciucă a pasat răspunderea înlăturării inechităților.

"Politici corecte și eficiente vizând pensiile

Legislația din România s-a schimbat în acest domeniu în ultimii ani, separat de cadrul general, o

serie de excepții și de privilegii fiind obținute prin legi speciale în Parlament. Acest lucru a creat,

la nivelul celor 4,9 milioane de pensionari, diferite tipuri de pensii stabilite nu numai pe criteriul

contributivității. Susținem aplicarea generală a principiului contributivității în stabilirea dreptului

la pensie și va continua să majoreze anual valoarea punctului de pensie pentru a acoperi 100% rata

inflației și minim 58,5% din rata de creștere a salariului mediu brut pe economie.

Vor fi consolidate în continuare abilitățile de management la nivelul conducerii caselor de pensii,

prin fixarea, de la începutul anului 2021 a unor indicatori de performanță clari pentru toate casele.

Un criteriu de evaluare esențial se va referi la recuperarea în totalitate a întârzierilor (unele extrem

de mari) în emiterea deciziilor de pensionare, a deciziilor de recalculare respectiv a deciziilor

pentru pensiile comunitare.

În noua abordare de management, consultând și modele europene în domeniu, parte din activitățile

necesare în vederea stabilirea dreptului la pensie ar putea fi externalizate pentru a degreva sistemul

public de anumite sarcini care aglomerează personalul. Toate informațiile vor fi publice, casele de

pensii având un deficit de comunicare cu pensionarii ceea ce, pe fondul permanențelor schimbări

la nivelul cadrului legal, induce o neîncredere a pensionarilor în sistem. Anul 2020, afectat direct

de efectele pandemiei, nu a putut genera, în condiții de obiectivitate, o dezbatere publică necesară

privind contribuțiile la pilonul 2 de pensii. Obiectivul rămâne prioritar pentru Guvern.

Principalele măsuri:

• Creșterea capacității caselor de pensii în folosirea tehnologiei pentru rezolvarea solicitărilor

pensionarilor;

156

• Întărirea capacității de comunicare/ răspuns la solicitările de informații ale beneficiarilor;

• Eficientizarea activității caselor de pensii, inclusiv prin evaluarea oportunității externalizării

unor componente în furnizarea serviciilor;

• Stabilirea unui mecanism privind predictibilitatea creșterii anuale a punctului de pensie;

• Evaluarea impactului legii pensiilor din sistemul public în urma activității unui grup de lucru

cu Ministerul Finanțelor Publice, cu Casa Națională de Pensii Publice și cu Comisia Națională

de Strategie și Prognoză, precum si organizații reprezentative ale vârstinicilor,în urma căreia

să se identifice măsuri pentru reducerea inechităților din sistemul public de pensii (cu apreciere

pentru activitatea celor care au muncit cu un nivel redus de contribuții la stat);

• Crearea unei comisii speciale parlamentare pentru identificarea și rezolvarea inechităților din

tot sistemul de pensii. Totodată vom proroga cu un an a pensiile speciale pentru primari."

Crăciun fericit!

Proiectul de ordonanță a lui Cîțu prin care pensiile militare nu se majorează în anul 2021 cu rata inflației.

 

Filă care circulă pe internet.

Ințelegem că a început revizuirea cadrului normativ pentru soluționarea problemelor sociale ale cadrelor militare în rezervă /retragere.

Extras din Programul Guvernului Cîțu, capitolul MApN

"Concomitent, o atenție deosebită va fi acordată revizuirii cadrului normativ aplicabil la nivel național sau intern MApN pe linia soluționării problemelor sociale ale personalului armatei, veteranilor, invalizilor, văduvelor de război și văduvelor veteranilor de război, cadrelor militare în rezervă/retragere, a veteranilor, răniților și invalizilor care au participat la acțiuni militare, precum și a urmașilor celor decedați în acțiuni militare. 

Ne vom concentra pe reducerea birocrației și realizarea unei structuri organizatorice moderne, flexibile conform nivelului de ambiție adoptat pe baza rezultatelor din procesul de revizuire strategică a apărării, a experienței acumulate în teatrele de operații, a lecțiilor învățate și a bunelor practici din sfera euroatlantică. 

Ne propunem dezvoltarea unui program pentru retenția, motivarea și recompensarea personalului militar și civil în conformitate cu legislația națională și a bunelor practici în cadrul NATO si îmbunătățirea programului dedicat protejării drepturilor veteranilor de război, veteranilor din teatrele de operații, răniților, familiilor și rudelor acestora prin înființarea unui centru național în acest sens. 

Vom urmări aplicarea prevederilor constituționale, a normelor internaționale și UE la care România a aderat privind protejarea drepturilor omului pentru personalul militar și civil din cadrul Ministerului Apărării Naționale. Vom dezvolta strategii de comunicare internă și externă cu scopul îmbunătățirii prestigiului și imaginii Armatei române, precum si inițierea unui program dedicat ofițerilor în rezervă și în retragere în vederea implicării acestora în diferite acțiuni privind domeniul apărării."

CPS a MApN zice că indexează cu 3,8% cuantumul aflat în plată la 31 12 2020

 

Ce nu știu formatorii Institutului Național al Magistraturii despre pensiile militare și sporul OMM/SOSP

Intr-un recent curs de perfecționare profesională organizat de INM cu președinții secțiilor pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale ale curților de apel, formatorii de opinie au transmis opinii pseudojuridice care scot în evidență serioase confuzii pe care onorabilii universitari le fac între un drept de pensie militară izvorât  dintr-un drept de asigurare reglementat de legea pensiilor militare și un un stimulent de merit acordat prin Statutul cadrelor miliitare pentru militarii decorați cu Semnul onorific. Pentru a fi asigurați, începând cu anul 2011, militarii plătesc  o contribuție individuală la bugetul de stat (CIBS) egală cu CAS-ul plătit de civili la Fondul de pensii.

Concluziile formatorilor INM, veritabili apărători ai instituțiilor militare care au aplicat greșit prevederile OUG nr. 59/ 2017, act normativ care a modificat art. 60 din Legea nr. 223/2015, sunt de natură să afecteze independența judecătorilor curților de apel chemați să judece conflictele  dintre pensionarii militari și Casele Sectoriale de Pensii. 

Prima concluzie sofistică a formatorilor INM este aceasta:

"În primul rând, trebuie subliniat că, fiind un spor al cuantumului pensiei, sporul pentru „Semnul onorific” este un element component al pensiei și nu un drept distinct, neavând relevanță faptul că este prevăzut într-o lege distinctă de Legea nr. 223/2015. Pe de o parte, acest drept nu a fost primit niciodată de militari pe parcursul exercitării atribuțiilor de serviciu, pe durata activității, militarii primind Semnul  onorific, respectiv însemnul și bareta, însoțite de un atestat."

Formatorii de opinie ignoră complet caracterul de Statut al cadrelor militare al Legii nr. 80/1995, statut care reglementează distinct dreptul de pensie militară, în art.9 indice 1 și apoi sporul acordat numai militarilor care au fost decorați cu Ordinul Meritul Militar/SOSP, art. 11.

"Articolul 9^1Cadrele militare trecute în rezervă sau direct în retragere au dreptul la pensie militară de stat, potrivit legii."
O remarcă pe care o subliniez aici, deși nu are legătură cu subiectul pus în discuție: -o eventuală desființare a pensiilor militare nu poate începe fără modificarea acestui text de lege din Statutul militarilor, în care se stipulează că militarii au drept de pensie militară, nu în sistemul public de pensii.Dreptul de pensie militară se realizează printr-o lege separată pentru pensie militară, în timp ce dreptul pentru sporul OMM izvorăște direct din Statut:Art.11"Pensionării militari decorați cu ordinul "Meritul Militar" clasele a III-a, a II-a și I beneficiază de un spor de 10%, 15% și, respectiv, 20% al cuantumului pensiei."

Statutul cadrelor militare fixează direct cuantumul procentual al sporului pentru OMM, respectiv 10%, 15% și 20% din cuantumul pensiei stabilite potrivit legii pensiilor militare, mărimea lui numerică fiind stabilită după calculul pensiei militare. Calculul suplimentului reglementat de art 11 din Statutul cadrelor militare nu interferează în niciun fel cu algoritmul de calcul al cuantumului pensiei militare și, în consecință, nici cu plafoanele instituite de legea pensiilor militare. Este adevărat că semnul onorific generează în prezent doar suplimentul procentual al pensiei militare, dar este o mare stângăcie din partea unor universitari să transmită judecătorilor curților de apel o asemenea enormitate , cum că acest drept ar fi putut fi primit vreodată de militarii în activitate. Pe parcursul exitenței lui, începând cu anul 1954, semnul onorific a generat beneficii și pentru militarii în activitate, dar sub forma reducerii impozitului pe solde, așa cum am prezcizat în topicul de AICI .Să analizăm alt paragraf al "sfătoșilor" INM!"Prin urmare, sporul aferent Semnului onorific este un element ce se ia în calcul la stabilirea pensiei, dar nu face parte din baza de calcul a pensiei. Deși sporul pentru semnul onorific nu este exclus în mod expres de la calculul bazei de calcul prevăzută de art. 28, potrivit lit. p) a acestui articol, sunt excluse „alte venituri care, potrivit legislației în vigoare la data plății, nu reprezintă drepturi de natură salarială sau asimilate salariilor.” În plus, art. 11 din Procedura de recalculare a pensiilor militare de stat consolidează ideea de includere în baza de calcul doar a sumelor ce au fost încasate pe perioada desfășurării activității „alte elemente salariale decât cele de la lit. a)-f), realizate în cele 6 luni consecutive”, iar sporul aferent distincției „Semnul Onorific” nu face parte din această categorie."
Sporul pentru Semnul onorific, nefiind un element salarial, nu putea  fi inclus în algoritmul de calcul al pensiei. Citatul de mai sus, din indrumările universitarilor, este plin de contradicții, cea mai relevantă fiind că sporul onorific este un element ce se ia în calcul la stabilirea pensiei, deși nu face parte din baza de calcul a pensiei.Pensia militară stabilită potrivit Legii nr. 223/2015 este doar pensia rezultată din baza de calcul, plafonată potrivit articolelor 30 și 60, acesta din urmă introdus prin OUG 59/2017 și completat prin OUG 114/2018.Normele de calculare  stabilite prin Ordinul M24/2016 și normele de recalculare, Ordinul M25/2016, reunesc elementele de calcul ale drepturilor de pensie militară reglementate atât de L 223/2015 cât și de Statutul cadrelor militare, asta neînsemnând că sporul pentru Semnul onorific are aceeași natură juridică precum pensia militară. In strânsă legătură cu cele expuse anterior să analizăm și următorul citat din indrumările strâmbe ale formatorilor."În plus, potrivit art. 3 lit. f) din Anexa nr. 1 la Ordinul nr. 31/25/999/8148/237/259/221/2016 pentru aprobarea procedurilor de recalculare și de actualizare a pensiilor militare de stat, recalcularea pensiilor militarilor se realizează pe baza unor elemente expres prevăzute, printre care și „Semnul Onorific În Serviciul Patriei sau similare deținute.” Un act normativ de rang inferior, cum sunt ordinele comune M@4/2016 și M25/2016, nu poate modifica natură juridică a sporului onorific stabilit procentual de însuși statutul cadrelor militare. In plus, știu domnii universitari ce se ascunde în sintagma de la art. 3 lit. f) ? "Similare cu Semnul Onorific " sunt SOSP pentru pensionarii veterani, SOSP pentru sgp-iști, indemnizația de 50% din cuantumul pensiei militare pentru membrii uniunilor de creație prevăzută de L 8/1996. Urmează indemnizația pentru veteran în teatrele de operații(Legea nr.  168/2020). Recomandă dumnealor introducerea acestotra în plafonul  pensiei militare instituit de art. 60 din L 223/2015?
Nu are relevanță domnilor universitari denumirea suplimentelor care se adaugă la cuantumul pensiei militare. Importantă este natura lor juridică, distinctă de pensia militară, indiferent că se numesc indemnizații sau sporuri.Un ultim citat pe care îl analizez este cel care forțează grosier sensul legii,

"În al treilea rând, de o importanță deosebită este și interpretarea normelor conform voinței legiuitorului, care, prin plafonarea introdusă prin modificarea art. 60 din Legea nr. 223/2015 prin O.U.G. nr. 59/2017, a urmărit plafonarea la un anumit nivel a pensiilor de serviciu, al căror cuantum a fost considerat de legiuitor vădit mai mare față de pensia medie din sistemul public de pensii. Or, a stabili posibilitatea depășirii acestui plafon prin adăugarea sporului pentru semn onorific ar conduce la golirea de conținut a prevederilor anterior menționate, aceasta fiind o interpretare contrară spiritului legii."

Adăugarea suplimenntului pentru Semnul onorific la cuantumul final al  pensiei militare, plafonate la cuantumul net,  potrivit art. 60,  nu golește de conținut intenția legiuitorului de a plafona cuantumul pensiei militare rezultate din baza de calcul. 

Dimpotrivă, introducerea sporului pentru Semnul onorific în plafonul net reglementat de art. 60 golește de conținut un drept pecuniar acordat cu titlul de recompensă doar pensionarilor militari decorați cu Semnul onoric, drept reglementat prin Statutul cadrelor militare... nu prin legea pensiilor militare. 

Sper ca ICCJ să pronunțe o hotărăre prealabilă favorabilă pensionarilor militari care și-au deschis drepturile de pensie după 15 09 2017 în dosarul  2970/1/2020, iar judecătorii curților de apel să judece conform conștiinței lor de judecători, nu după indicații comandate.

Scurt istoric al OMM/SOSP și al drepturilor conferite de lege celor decorați

 

Ordinul Meritul Militar cls I-a, 1964

DECRET NUMAR: 211 DIN 01/06/54 instituirea ordinului si a medaliei "Meritul Militar" si pentru aprobarea Regulamentului privind conferirea, descrierea si modul de purtare a ordinului si medaliei "Meritul Militar".

EMITENT: MAREA ADUNARE NATIONALA

APARUT IN BULETINUL OFICIAL 28 DIN 10/06/54

ART. 1
Se instituie ordinul si medalia "Meritul Militar", care se va conferi militarilor pentru vechime in serviciul Fortelor Armate ale Republicii Populare Romane sau al Ministerului Afacerilor Interne.

ART. 2
Ordinul "Meritul Militar" are urmatoarele clase, in ordinea lor ierarhica:
-clasa I.
-clasa a II-a.
-clasa a III-a.
Medalia "Meritul Militar" are doua clase:
-clasa I.
-clasa a II-a.

ART. 3
Se aproba Regulamentul privind conferirea, descrierea si modul de purtare a ordinului si medaliei "Meritul Militar".

Regulamentul privind conferirea, descrierea și modul de purtare a ordinulul și medaliei "Meritul Militar" din 01.06.1954

Art. 4. -

Ordinul sau medalia "Meritul Militar" se conferă astfel:

- ordinul "Meritul Militar" clasa I, pentru 25 ani vechime în serviciu;

- ordinul "Meritul Militar" clasa a II-a, pentru 20 ani vechime în serviciu;

- ordinul "Meritul Militar" clasa a III-a, pentru 15 ani vechime în serviciu;

- medalia "Meritul Militar" clasa I, pentru 10 ani vechime în serviciu;

- medalia "Meritul Militar" clasa a II-a, pentru 5 ani vechime in serviciu;

- pentru vechime în serviciu peste 25 ani, se conferă ordinul "Meritul Militar" clasa I, din 5 în 5 ani.

În acest caz, în brevetul de decorare se va preciza a cîta oară se conferă ordinul "Meritul Militar" clasa I.

Legea 573/2004

Art. 11

"Ordinul Meritul Militar, instituit în anul 1954 și care s-a conferit ofițerilor anterior intrării în vigoare a Legii nr. 29/2000, este substituit cu" ... Semnele Onorifice în Slujba Patriei

Legea nr. 80/1995

Art. 10 , 

"Cadrele militare in activitate decorate cu ordinul "Meritul Militar” clasele a III-a, a II-a si I beneficiaza de reducere a impozitului pe venit cu 30%, 40% si, respectiv 50%”, 

 a fost valabil până la 01 01 2000, când a fost abrogat prin Ordonanța nr. 73/1999 .

Prin legile de impozitare ale perioadei comuniste de aceleași prevederi au beneficiat cadrele militare active și în perioada 1954-1977. 

Conform  L 1/1977 a fost desființat impozitul individual pe salarii/solde, astfel că reducerea de impozit a rămas fără obiect.

Art. 11

"Pensionãrii militari decorati cu ordinul "Meritul Militar" clasele a IIIa, a II-a şi I beneficiazã de un spor de 10%, 15% si, respectiv, 20% al cuantumului pensiei."

Putem spune că și OUG 59/2017, în interpretarea guleraților și a formatorilor Institutului Național al Magistraturii, a lăsat fără obiect art. 11 alin. (3) din  Statutul cadrelor militare. 

Noul om nr. 2 al României, un român de 2 lei al coaliției liberalo-neomarxist-udemeristă

 

Este că mulți o uitaserăți pe Anca Dragu, fostul ministru de Finanțe al Guvernului Cioloș, cea prin care gulerații din sistemul de apărare au promovat  faimosul art. 40 al OUG nr. 57/2015 ....prin care a fost plafonat pentru prima oară cuantumul pensiilor militare?

Noua coaliție liberal-neomarxist-udămereu a ales-o iei președintele Senatului.

Bancnota de 2 lei, cu chipul ei,  a apărut în online după ce in 2015 declara că nu ar trebui majorat salariul minim, dând exemplul unor țări ca Rusia, China, Brazilia, India, Africa de Sud...unde locuitorii „sunt săraci şi mulţi şi toţi ştiu să facă câte ceva pe doi lei, fac ceva ce românul nu mai face de ceva vreme”. 

Soțul Ancăi, Marius Alexandru Dragu, ocupă din 2018 până în prezent o funcție în cadrul NATO, Brussels .

  

Semne proaste pentru sporul OMM. Formatorii Institutului Național al Magistraturii recomandă integrarea lui în plafonul net al pensiei militare

În perioada 9-10 noiembrie 2020 a avut loc, la București, Întâlnirea președinților secțiilor pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale ale curților de apel, dedicată discutării aspectelor de practică neunitară în materia dreptului muncii și asigurărilor sociale. Curțile de apel au fost reprezentate, în principal, de președinții secțiilor specializate și de judecători desemnați din cadrul acestor secții.

Punctajul de discuții al întâlnirii a fost elaborat de doamna prof. univ. dr. Luminița Dima și domnul conf. univ. dr. Septimiu Vasile Panainte, formatori colaboratori ai Institutului Național al Magistraturii la disciplina Dreptul muncii, care au moderat și discuțiile din cadrul întâlnirii.

În urma dezbaterilor, referitor la temele incluse în punctajul de discuții, s-au conturat concluziile expuse în cele ce urmează.

IV. Asigurări sociale

1. Pensie militară. Stabilirea cuantumului pensiei prin aplicarea procentului

corespunzător reprezentând semn onorific

A. Titlul problemei de drept: Pensie militară de stat stabilită în baza Legii nr.223/2015. Aplicarea dispoziţiilor art. 11 din Legea nr. 85/1995 coroborat cu art. 60 dinLegea nr. 223/2015, astfel cum a fost modificat prin O.U.G. nr. 59/2017

Materia: civil

Subcategoria: litigii de muncă şi asigurări sociale

Actul normativ incident: art. 59 şi art. 60 din Legea nr. 223/2015, modificat prin art. VII pct. 3 din O.U.G. nr. 59/2017; art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995

Cuvinte-cheie: pensie militară, semn onorific

Problema de drept: calcularea cuantumului pensiei conform art. 28 din Legea nr. 223/2015, art. 59 şi art. 60 din Legea nr. 223/2015: în forma în vigoare la data emiteriideciziei de pensie sau în forma aplicabilă anterior modificării realizate prin O.U.G. nr.59/2017, fără plafonarea cuantumului pensiei la media soldelor nete, aşa cum a fos tmodificat prin art. VII pct. 3 din O.U.G. nr. 59/2017, iar cuantumul pensiei astfel stabilitsă fie majorat cu procentul corespunzător reprezentând semn onorific conform art. 11alin.3 din Legea nr. 80/1995.

În practică s-au conturat două orientări jurisprudenţiale, astfel:

A). Într-o opinie se reţine că având în vedere că plafonul net stabilit de legiuitor cu privire la pensia în plată prin art. VII punctul 3 din O.U.G. nr. 59/2017 este reprezentat de media netă a salariilor/soldelor care se iau în calcul la determinarea bazei de calcul, atâta timp cât contestatorilor li s-a acordat o pensie netă în plată egală cu acest plafon net legal, iar pe durata celor 6 luni de activitate în calitate de poliţist sau funcționar cu statut special alese prin cererea de pensie nu a existat vreun drept salarial derivat din art. 11 din Legea nr. 80/1995 care să intre în calculul plafonului net, contestatorii nu au temei legal pentru a pretinde să le fie plătită această majorare apensiei.

Prin urmare, majorarea corespunzătoare semnului onorific deţinut este legal aplicată şi însumată în pensia militară brută care a determină pensia militară netă,obținută potrivit Codului fiscal prin utilizarea noţiunii definite de art. 3 lit. m) din Legeanr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare (pensia netă - pensia militară de stat stabilită în cuantum brut din care se deduce impozitul pe venit, potrivit legislaţiei în vigoare).

În acest sens, sunt relevante dispoziţiile art. 60 din Legea nr. 223/2015, aşa cum au fost modificate prin O.U.G. nr. 59/2017, în sensul că la stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/ salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.

Prin urmare, Curtea constată că legiuitorul a stabilit un plafon net cu privire la pensia în plată, fără a exista excepţii în modul de stabilire al acestui cuantum net, care să permită interpretarea că plafonul prevăzut de lege poate fi depăşit.

În ce priveşte Semnul Onorific „În Serviciul Patriei”, acesta i-a fost acordat reclamantului prin Ordin, beneficiile în plan pecuniar ale distincției fiind prevăzute deart. 11 din Legea nr. 80/1995, ale cărui dispoziții rămase în vigoare prevăd că pensionarii militari decoraţi cu acest semn beneficiază de un spor al cuantumului pensiei, de 10%, 15%, respectiv 20%.

Legiuitorul nu face nicio mențiune cu privire la cuantumul la care se adaugă sporul, respectiv dacă este vorba de cuantumul brut sau net.

În lipsa unei precizări exprese în acest sens, instanţa nu poate interpreta că sporul cuvenit reclamantului se referă la un procent din cuantumul net, calculat conform Legii nr. 223/2015, cu atât mai mult cu cât în cazul recalculării pensiilor militare, la art. 3 din Ordinul nr. 31/2016 Anexa I, se prevede includerea în baza de calcul al pensiei a sumelor aferente Semnului Onorific „În Serviciul Patriei” sau similare deţinute.

Se mai reţine că art. 3 lit. m din Legea nr. 223/2015 defineşte pensia militară de stat ca fiind pensia militară stabilită în cuantum brut, din care se deduce impozitul pe venit, neexistând prevederi legale care să poată fi interpretate în sensul că sumele aferente distincției reclamantului se pot adăuga la cuantumul net, contrar prevederilor art. 60 din Legea nr.223/2015.

B).Sporul pentru semnul onorific nu face parte din pensie, trebuie adăugat la cuantumul acesteia, deoarece are un alt caracter juridic decât pensia. Sporul pentru semnul onorific se calculează și evident se adaugă la pensie, doar după ce se cunoaște cuantumul final al pensiei.

Apărarea intimatei, în sensul că plafonul net stabilit de legiuitor cu privire la pensia în plată prin art. VII punctul 3 din O.U.G. nr. 59/2017 este reprezentat de media netă a salariilor/soldelor care se iau în calcul la determinarea bazei de calcul, nu poate fi reținută, deoarece acesta reglementează cu privire la pensie, nu la suplimentele ce se adaugă ulterior la pensie. În cazul de față, sporul pentru semnul onorific nu este parte a calculului cuantumului pensiei, ci un adaos la aceasta, diferit de la caz la caz, în funcție de meritele și condițiile de acordare. În plus, art. 28 din Legea nr. 223/2015 prevede că în baza de calcul nu se includ sporurile prevăzute la literele a-p.

De asemenea, prin raportare la art. 6 din Ordinul nr. 31/M/2016 al M.A.I și art. 11alin.3 din Legea nr. 80/1995, conform cărora recalcularea pensiilor militarilor se realizează pe baza art. 28 din Legea nr. 223/2016, este evident că baza de calcul nu cuprinde sporul pentru semnul onorific.

Dreptul la acest spor este legal câștigat, astfel că reclamantul este îndreptățit să i se emită o nouă decizie de pensie cu reținerea și calcularea sporului de 15% pentru semnul onorific alături de pensie.

Din coroborarea art. 28 din Legea nr. 223/2015, care interzicea includerea sporurilor în baza de calcul, cu art. 60 din același act normativ, care trimite expres la media din baza de calcul, rezultă fără echivoc că suma reprezentând media netă a 6 salarii din baza de calcul nu cuprinde sporul pentru semnul onorific.

Prin urmare, se apreciază că modul de calcul şi interpretarea făcute de intimată au fost eronate, întrucât algoritmul folosit la calcularea pensiei, necontestat de altfel, a fost greșit, la cele 6 salarii nefiind adăugat sporul pentru semnul onorific.

Opinia formatorilor INM:

Problema de drept ridicată o reprezintă modalitatea de acordare a sporului aferent distincției „Semnul Onorific” conform dispozițiilor art. 11 alin. 3 din Legea nr.80/1995, potrivit cărora pensionarii militari decoraţi cu acest semn beneficiază de un spor de 10%, 15% şi, respectiv, 20% al cuantumului pensiei.

În primul rând, trebuie subliniat că, fiind un spor al cuantumului pensiei, sporul pentru „Semnul onorific” este un element component al pensiei și nu un drept distinct, neavând relevanță faptul că este prevăzut într-o lege distinctă de Legea nr. 223/2015. Pe de o parte, acest drept nu a fost primit niciodată de militari pe parcursul exercitării atribuțiilor de serviciu, pe durata activității, militarii primind Semnul  onorific, respectiv însemnul și bareta, însoțite de un atestat.

Prin urmare, sporul aferent Semnului onorific este un element ce se ia în calcul la stabilirea pensiei, dar nu face parte din baza de calcul a pensiei. Deși sporul pentru semnul onorific nu este exclus în mod expres de la calculul bazei de calcul prevăzută de art. 28, potrivit lit. p) a acestui articol, sunt excluse „alte venituri care, potrivit legislației în vigoare la data plății, nu reprezintă drepturi de natură salarială sau asimilate salariilor.” În plus, art. 11 din Procedura de recalculare a pensiilor militare de stat consolidează ideea de includere în baza de calcul doar a sumelor ce au fost încasate pe perioada desfășurării activității „alte elemente salariale decât cele de la lit. a)-f), realizate în cele 6 luni consecutive”, iar sporul aferent distincției „Semnul Onorific” nu face parte din această categorie.

Pe de altă parte, natura juridică a acestui spor rezultă și din faptul că art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 nu are o existență de sine stătătoare şi nu conferă un drept patrimonial care există independent de stabilirea pensiei de serviciu, ci acesta devine efectiv şi capătă efecte juridice numai în legătură directă cu stabilirea pensiei militare de stat. Mai mult, acest drept nu supravieţuieşte de exemplu, suspendării pensiei sau încetării/revocării pensiei în cazurile prevăzute de lege, pentru a putea fi considerat un drept patrimonial distinct.

Astfel, în acest caz nu suntem în situaţia unei indemnizaţii sau a unui beneficiu care se acordă cu ocazia ieşirii la pensie a titularului semnului onorific, cât timp nu există nici un text de lege în acest sens, totodată neexistând o diferență între caracterul contributiv al pensiei şi caracterul necontributiv al emolumentului decoraţiei, în condiţiile în care această pensia militară este o pensie de serviciu care nu are la bază principiul contributivităţii.

În plus, potrivit art. 3 lit. f) din Anexa nr. 1 la Ordinul nr. 31/25/999/8148/237/259/221/2016 pentru aprobarea procedurilor de recalculare și de actualizare a pensiilor militare de stat, recalcularea pensiilor militarilor se realizează pe baza unor elemente expres prevăzute, printre care și „Semnul Onorific În Serviciul Patriei sau similare deținute.”

În al doilea rând, modalitatea de calcul prin raportare la sporul onorific rezultă și din modalitatea de formulare a prevederilor art. 30 și ale art. 60 din Legea nr. 223/2015. Pe de o parte, art. 30 face referire strict la pensia stabilită, recalculată și actualizată „în condițiile prezentei legi”, în timp ce art. 60 cuprinde o formulare generală, incluzând așadar toate elementele componente ale pensiei, așa cum sunt ele stabilite prin Legea nr. 223/2015, dar și prin alte legi, inclusiv prin Legea nr. 80/1995.

Toate aceste elemente, indiferent de actul normativ care le prevede, vor fi plafonate în conformitate cu aceste prevederi generale.

Având în vedere că excepţiile sunt de strictă interpretare şi trebuie expres prevăzute de legiuitor, interpretul legii nu poate adăuga, pe cale de interpretare, elemente de calcul a pensiei militare care să se adauge la cuantumul plafonat al pensiei militare de stat expres prevăzut de legiuitor prin dispoziţiile art. 60.

De altfel, acest spor este prevăzut expres de Anexa nr. 1 la Ordinul nr. 31/25/999/8148/237/259/221/2016 pentru aprobarea procedurilor de recalculare și de actualizare a pensiilor militare de stat, emisă tocmai în baza Legii nr. 223/2015. Astfel, având în vedere conținutul celor două norme, nu se poate concluziona că art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 este lex specialia în raport cu art. 60 din Legea nr. 223/2015.

Așadar, având în vedere succesiunea normelor în timp, se vor aplica prevederile art. 60 din Legea nr. 223/2015, inclusiv cu privire la sporul prevăzut de art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995.

În al treilea rând, de o importanță deosebită este și interpretarea normelor conform voinței legiuitorului, care, prin plafonarea introdusă prin modificarea art. 60 din Legea nr. 223/2015 prin O.U.G. nr. 59/2017, a urmărit plafonarea la un anumit nivel a pensiilor de serviciu, al căror cuantum a fost considerat de legiuitor vădit mai mare față de pensia medie din sistemul public de pensii. Or, a stabili posibilitatea depășirii acestui plafon prin adăugarea sporului pentru semn onorific ar conduce la golirea de conținut a prevederilor anterior menționate, aceasta fiind o interpretare contrară spiritului legii.

În concluzie, pentru militarii care îndeplinesc condițiile prevăzute de Legea nr. 223/2015 ulterior modificărilor aduse de O.U.G. nr. 59/2017, calcularea pensiei se va face potrivit art. 28-29 din Legea nr. 223/2015, urmată de plafonarea la 85% din baza de calcul prevăzută de art. 28, la care se adaugă sporul pentru semnul onorific, sumă totală care se plafonează potrivit art. 60, la media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.

În cadrul dezbaterilor a fost agreată opinia formatorilor INM. De asemenea, referitor la problema de drept în discuție, s-a reținut existența pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție a unei sesizări pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile (sesizarea nr. 2970/1/2020).

Baroul București va boicota ședințele de judecată ale completului de la ICCJ care l-a condamnat pe av. Roșu în dosarul Băneasa.

Aceasta este declarația de suspect în dosarul Băneasa a condamnatului Paul Lambrino, nepotul regelui Carol al II-lea și al aristocratei Zizi Lambrino, prin care a convins un complet al ICCJ să-l condamne la 5 ani închisoare pe avocatul Roșu Robert, care asigurase asistență juridică în întocmirea contractului de cesiune de drepturi către omul de afaceri Remus Truică, fost șef de cabinet în Guvernul Nastase.

 

                                                                       Av. Robert Roșu

Pe vremea mea dacă foloseai pleonasmul "respectarea legalității"

 erai deja restanțier la Teoria generală a dreptului. 

„M-a convins Robert Roşu care mi-a spus că am nevoie de un avocat ca ei pentru a câştiga şi că fără ei nu o să obţin nimic. Că am nevoie de un avocat de care oamenii să se teamă , inclusiv la instanţă şi că avocaţii „mici” se tem să lupte cu astfel de oameni puternici. Mi-a spus că au oameni în presă care pot să ajute la imaginea mare care va influenţa decizia la curte. Mi-a spus că Andronic Dan lucrează cu ei şi că are un trust de presă cu 50 de oameni care poate să ne ajute în acest fel. Mi-a spus de asemenea că soţia primului ministru Tăriceanu lucrează la firma lor de avocatură, pe care am şi văzut-o apoi de două ori la sediul firmei de avocatură. A vrut să îmi arate astfel că firma lor este puternică, că la ei lucrează oameni importanţi. Truică a confirmat cele spuse de Robert Roşu. Nu mi-a convenit că doamna Tăriceanu lucrează la firmă pentru că soţul ei, primul ministru, îl avea drept consilier pe Radu Duda”, este declarația de suspect dată în dosar de Paul Al României și citată în rechizitoriul DNA.

Reacția Uniunii Naționale a Avocaților din România este vehementă.

UNBR consideră inacceptabilă represiunea de natură penală asupra avocatului pentru consultațiile și susținerile făcute în calitate de reprezentant. Discrepanța radicală între cele două hotărâri judecătorești privindu-l pe avocatul Robert-Mihăiță Roșu arată slăbiciunile sistemului, cu consecințe grave asupra credibilității justiției

Comisia Permanentă sprijină orice demers pe care Baroul București îl va întreprinde în sensul de a protesta activ, prin orice mijloace, inclusiv prin neparticipare la ședințele de judecată ale completului care a dispus condamnarea avocatului pentru demersurile de consultanță și reprezentare întreprinse în exercițiul profesiei

UNBR va sesiza Inspecția Judiciară și Consiliul Superior al Magistraturii pentru a efectua o verificare temeinică privind felul în care au fost administrate probele în cauza respectivă.

Reacția judecătoarei Adriana Stoicescu de la Tribunalul Timis.

"Nu am comentat și nu voi comenta niciodată hotărâri judecătorești. Dacă ceea ce se vehiculează este adevărat, adică judecători audiați ca martori, renegându-și propriile decizii, în condițiile în care respectivele hotărâri au rămas definitive, înseamnă că putem pune lacăt pe România.

Un lacăt ruginit, care să sigileze definitiv o țară în putrefacție. Am spus-o, o repet: plătim acum prețul mizeriilor în care ne-am complăcut. Al anilor în care am închis ochii, pentru că, dacă mie nu mi se întâmplă, înseamnă că nu există. Este cutremurător să înțelegi că lașitatea, compromisul au fost cuvinte de bază în anii precedenți, în care, vegheați de niște protocoale absolut infecte, justiția a fost, de fapt, tratată ca anexăa puterii politice, luată în derâdere.

Au fost colegi judecători și procurori hăituiți, reținuți, arestați. Ați văzut vreun coleg să îi apere? Ați văzut un comunicat, al oricui, de oriunde, care să îi susțină? Tăcem, complici cu un sistem pervers, care azi mă amenință că s-ar putea ca răbdarea lor să se termine. Așa, și ? Ce veți face? Ceva nou? Sau aceleași mizerii?

Este inimaginabil că într-un stat ce se pretinde de drept, ani întregi, justiția penală să fie influențată de protocoale și nimeni din sistem să nu reacționeze. Furia oamenilor împotriva judecătorilor de acolo izvorăște. Din incapacitatea noastră de a ne opune a timp distrugerii ideii de dreptate. Nimeni nu ar critica judecători sau hotărâri dacă asupra întregului sistem nu ar plana suspiciunea că toți suntem lași și, în acest mod, părtași.

Nimeni nu ar avea ceva cu pensiile sau salariile noastre dacă ar ști că răspundem pentru erorile de judecată, uneori gosiere.

Azi cerem să fim respectați, după ce ieri am întors capul și ne-am prosternat în fața unor personaje care au terorizat o țară și care au întinat însăși ideea de justiție. Azi cerem discreție, după ce ieri tremuram în fața dosarelor, neștiind dacă e bine să dăm soluția exact cum trebuie și cum simțim sau cum ar fi bine să sune, pentru liniștea noastră.

Nu, nu suntem atacați noi, ci lașitatea noastră, pasivitatea, infatuarea, suficientă. Iar acum lucrurile se vor tranșa. SIIJ va dispărea, lupta anticorupție se va relansa, cu motoarele turate.

Următorii pe listă vom fi noi, judecătorii care vorbim. Și, la cum merg lucrurile, nu va avea cine să ne apere. Mă întreb dacă am merita să fim apărați...” a scris judecătoarea Adriana Stoicescu, pe Facebook.