Noul statut al cadrelor militare diminuează indemnizația acordată potrivit Legii nr.8/2006, completată prin L nr. 83/2016

Interpretarea excesivă din partea contabililor din structurile de apărare, cum că sporul OMM/SOSP este parte integrantă a cuantumului pensiei militare, a folosit celor peste 1100 de pensionari militari, membri ai uniunilor de creație de interes public, beneficiari ai indemnizației speciale de 50% din pensia militară, potrivit Legii nr.8/2006, completată de Legea nr. 83/2016, care a reintrodus pensionarii militari, dar a a inclus și ziariștii printre beneficiarii indemnizației.Inițial, indemnizația a fost considerată o măsură de protecție socială pentru completarea pensiilor mici ale unor cunoscuți artiști, fiind acordată în anul 2006 numai pensionarilor din sistemul public de pensii, membri ai uniunilor de creatori de interes public. Atunci erau numai 7 uniuni.In 2011 , prin transformarea pensiilor militare în pensii în sistemul public, Legea nr.8/20106 a devenit aplicabilă si pentru pensionarii militari.In 2016, când pensiile militarilor au ieșit din sistemul public, indemnizația nu a mai fost acordată pensionarilor militari, motiv pentru care a fost inițiată L 83/2016 prin care au fost "remituiți" creatorii din rândul militarilor și au fost "mituiți "pentru prima oară ziariștii din UZPR, uniune care a fost și ea declarată de interes public printr-o adresă a Ministerului Culturii către Casa Națională de Pensii.

Actualizare cuantum (13.01.2021)

Având în vedere dispozițiile Hotărârii de Guvern nr. 4/2021 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 40/13.01.2021, începând cu data de 13 ianuarie 2021 salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată este de 2.300 lei.

Indemnizația lunară prevăzută de Legea nr. 8/2006, republicată, reprezintă echivalentul a 50% din pensia cuvenită titularului sau, după caz, aflată în plată la data solicitării, dar nu poate depăși două salarii de bază minime brute pe țară, garantate în plată.

În consecință, începând cu data de 13 ianuarie 2021, indemnizația acordată în temeiul Legii nr. 8/2006, republicată, nu poate depăși suma de 4.600 lei.

După cum vedeți, noul statut al cadrelor militare stabilește statutul de idemnizație neimpozabilă pentru drepturile acordate celor cărora li s-a conferit SOSP. 

In consecință, baza de calcul din care se calculează indemnizația de 50% pentru membrii uniunilor de creatori scade cu valoarea indemnizației SOSP. Nu că ar fi fost corect ca o indemnizatie să se calculeze si din sporul de pensie acordat potrivit altei legi(L 80/1995)

HOTĂRÂRE Nr. 960/2016 din 15 decembrie 2016pentru modificarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 8/2006 privind instituirea indemnizaţiei pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite şi recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.650/2006
EMITENT: GUVERNUL ROMÂNIEIPUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 1034 din 22 decembrie 2016
 În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. II din Legea nr. 83/2016 pentru completarea Legii nr. 8/2006 privind instituirea indemnizaţiei pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite şi recunoscute capersoane juridice de utilitate publică, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. ART. I Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 8/2006 privind instituirea indemnizaţiei pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite şi recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.650/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 968 din 4decembrie 2006, se modifică după cum urmează:
 1. Articolul 1 va avea următorul cuprins: "ART. 1 Beneficiază de indemnizaţia lunară prevăzută de Legea nr. 8/2006 privind instituirea indemnizaţiei pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite şi recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, republicată, denumită în continuare lege, pensionarii sistemului public de pensii şi ai sistemului pensiilor militare destat şi alte drepturi de asigurări sociale din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale, denumit în continuare sistemul pensiilor militare de stat, care suntmembri ai uniunilor de creatori legal constituite şi recunoscute, potrivit legii, ca persoane juridice de utilitate publică, cetăţeni români, străini sau apatrizi cu domiciliul sau reşedinţa înRomânia ori, după caz, în străinătate."
 2. Articolul 2 va avea următorul cuprins: "ART. 2 (1) În cazul persoanelor prevăzute la art. 1, membri a două sau a mai multe uniuni de creatori legal constituite şi recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, se acordă o singură indemnizaţie lunară prevăzută de lege. (2) În cazul persoanelor prevăzute la art. 1 care beneficiază atât de pensie din sistemul public de pensii, cât şi de pensie din sistemul pensiilor militare de stat se acordă o singură indemnizaţie lunară prevăzută de lege, calculată din cuantumul pensiei celei mai avantajoase." 3. Articolul 3 se abrogă. 4. La articolul 4, alineatul (2) va avea următorul cuprins: "(2) Listele transmise caselor teritoriale de pensii şi caselor de pensii sectoriale de către uniunile de creatori legal constituite şi recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, cuprinzând membrii uniunilor având statut de pensionari ai sistemului public de pensii, respectiv ai sistemului pensiilor militare de stat, sunt actualizate ori de câte ori intervin modificări în structura acestora. Modelul tabelului nominal este prevăzut în anexa nr. 2". 5. Articolul 5 va avea următorul cuprins: "ART. 5 (1) Cuantumul indemnizaţiei lunare acordate membrilor uniunilor de creatori legal constituite şi recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică se calculează, conform legii, ca procent din pensia cuvenită sau, după caz, aflată în plată la data înregistrării cererii la casa teritorială de pensii sau la casa de pensii sectorială, după caz, în a cărei evidenţă se aflădosarul de pensie. (2) Prin pensie cuvenită se înţelege pensia stabilită prin decizia emisă de casa teritorială de pensii sau de casa de pensii sectorială, după caz, şi care nu a fost pusă în plată până la data depunerii cererii de acordare a indemnizaţiei lunare." 6. La articolul 6 alineatul (2), litera c) va avea următorul cuprins: "c) precizarea că mandatarul are obligaţiile ce revin titularului dreptului la indemnizaţie, inclusiv obligaţia de a anunţa în termen casei teritoriale de pensii sau casei de pensii sectoriale, după caz, orice schimbare intervenită în situaţia titularului, de natură să modifice sau să înceteze dreptul la indemnizaţie." 7. La articolul 7, alineatul (1) va avea următorul cuprins: "ART. 7 (1) Stabilirea şi plata indemnizaţiei lunare se fac de casa teritorială de pensii sau de casa de pensii sectorială, după caz, în evidenţele căreia se află titularul pensiei, în a cărei rază teritorială titularul sau, după caz, mandatarul îşi are domiciliul ori reşedinţa". 8. La articolul 8, alineatele (1) şi (2) vor avea următorul cuprins: "ART. 8 (1) Indemnizaţia lunară se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea, la casa teritorială de pensii sau casa de pensii sectorială în evidenţa căreia se află titularul. (2) Admiterea sau respingerea cererii de acordare a indemnizaţiei lunare se face prin decizie emisă de casa teritorială de pensii sau de casa de pensii sectorială, în termen de 30 de zile de la data înregistrării cererii. Modelul deciziei este prevăzut în anexa nr. 4." 9. Articolul 9 va avea următorul cuprins: "ART. 9 Suspendarea plăţii indemnizaţiei se face în situaţiile de suspendare a plăţii pensiilor, conform prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, sau ale Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, după caz, precum şi în situaţia suspendării temporare a calităţii de membru, potrivit statutelor uniunilor de creatori". 10. La articolul 10, litera a) va avea următorul cuprins: "a) încetarea plăţii pensiei conform prevederilor Legii nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, sau ale Legii nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare;". 11. Articolul 12 va avea următorul cuprins: "ART. 12 Uniunile de creatori legal constituite şi recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică au obligaţia să anunţe în scris casele teritoriale de pensii sau casele de pensii sectoriale ori de câte ori intervin modificări de natură să conducă la acordarea sau încetarea plăţii indemnizaţiei lunare, în termen de 15 zile de la data producerii acestora." 12. Articolul 13 va avea următorul cuprins: "ART. 13 Indemnizaţia lunară se plăteşte personal titularului, mandatarului desemnat de acesta prin procură specială şi autentificată conform reglementărilor legale în vigoare sau reprezentantului legal al acestuia, în funcţie de opţiunea adresată casei teritoriale de pensii sau casei de pensii sectoriale, prin mandat poştal, cont curent sau cont de card, în condiţiilenegociate prin convenţiile încheiate de Casa Naţională de Pensii Publice, respectiv de casele de pensii sectoriale cu Compania Naţională «Poşta Română» - S.A., respectiv cu bănci." 13. La articolul 14, alineatul (2) va avea următorul cuprins: "(2) Casele teritoriale de pensii sau casele de pensii sectoriale, după caz, recuperează sumele plătite necuvenit în baza deciziei emise de conducerea casei respective, care constituie titlu executoriu". 14. Anexele nr. 2 - 4 se modifică şi se înlocuiesc cu anexele nr. 1 - 3 la prezenta hotărâre. ART. II Ministerul Culturii va furniza, la solicitarea Casei Naţionale de Pensii Publice şi a caselor de pensii sectoriale, lista uniunilor de creatori legal constituite şi recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică din domeniile prevăzute de art. 1 alin. (2) din Legea nr. 8/2006 privind instituirea indemnizaţiei pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite şi recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică,republicată. PRIM-MINISTRU DACIAN JULIEN CIOLOŞ
Să nu mai spună nimeni că ziariștii din Uniunea Ziaristilor Profesioniști din România  nu au pensii speciale! In baza L nr.8/2006 primesc, ca și celelalte categorii de  pensionari speciali, o componentă necontributivă care este echivalentă cu 50% din pensia contributivă, dar nu mai mare de 4600 lei în anul 2021

Incă un proiect de lege privind statutul cadrelor militare

După ce recent s-a încheiat în Parlament procedura de respingere a legii privind statutul cadrelor militare, Plx 404/2018,  pe site-ul MApN a fost publicat spre dezbatere un nou proiect.

  Lege privind statutul cadrelor militare

FISIERE DISPONIBILE:

 Lege privind statutul cadrelor militare.pdf;  (DATA AFISĂRII: 14-06-2021)

Propunerile, sugestiile si opiniile persoanelor interesate cu privire la acest proiect de act normativ sunt asteptate pe adresa de e-mail transparenta.decizionala@mapn.ro, în termen de 10 zile de la afisare.

Observațiile provizorii ale blogului!

1. Dreptul la pensie nu mai este un drept statutar al cadrelor militare în activitate, ci un drept prevăzut de legea pensiilor pentru militari  la implinirea vârstei standard de pensionare sau a unei vârste care conferă dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei standard de pensionare. Nu mai sunt menționate pensiile anticipate sau anticipate partiale. 

Statutul de rezervist poate fi dat și de legea pensiilor pentru militari. 

2. Sporul OMM devine indemnizație neimpozabilă calculată din cuantumul pensiei militare.

3. Cei care vor trece în rezervă în condițiile noului statut vor beneficia de o bonificație egală cu 10 solde de funcție din ultima lună de activitate, dacă au o vechime efectivă în serviciu de cel puțin 30 de ani.

Legea intră în vigoare la 270 de zile după publicarea in MO.

Se conturează mișcarea vestelor kaki scmd-iste împotriva lui Ciucă și a guleraților din direcțiile Financiară, Juridică și Resurse Umane

 "SINGURA SOLUTIE PENTRU REVENIREA LA NORMALITATE A PENSIILOR MILITARE DE STAT

-         Analiza facuta pe baza celor auzite in Guvern si scapate in media de necoptul ministru Cristian Ghinea –

De ani de zile, parlamentarii onesti, indiferent de culoare politica, ne spun ca nu pot face nimic in ceea ce ne priveste pentru ca se impotriveste M.Ap.N., invocand lipsa de bani. Si acesta este adevarul... suntem singura structura socio-profesionala calcata in picioare de propriul minister, care sfideaza si Constitutia si Tratatul de aderare la NATO, indiferent de apartenenta si personalitatea ministrului! Iar Sistemul fiind unitar, situatia se rasfrange si asupra rezervistilor din M.A.I. si S.R.I. Si suntem singura tara din lume in care militarul, politistul, spionul care a speriat America, odata trecuti in rezerva, devin ”Inamicul public nr. 1”! De ani de zile se dau recomandari-ordin celor in activitate sa evite orice contact cu noi. Ca sa nu afle ce-i asteapta, pentru ca, atata timp cat au arma in mana, sunt periculosi!

Cine sunt cei mai tari decat ministrii, premierii, presedintii si Curtea Constitutionala? Mafia kaki, de care SCMD-ul vorbeste inca de la infiintare! De aici ura celor vinovati si a lingailor lor, lacomi si fuduli, impotriva SCMD! Cine o constituie? Pai ia amintiti-va... in Decembrie 1989 – februarie 1990, cand fraierii manipulati inca mureau pe strazi, cine statea pe sub birouri si, avand pixul in mana, isi acorda grade peste grade, mai ceva ca Tom Degetel, pietricelele? ”Baietii destepti” din directiile generale Financiara, Juridica si Resurse Umane ale M.Ap.N.! Iar practica a continuat, alde Maciu, Fratila, Rosu, etc., generalindu-se pentru marile victorii obtinute impotriva... Rezervei. Mai cartind, mai incercand sa se fofileze, omologii lor din M.A.I. si S.R.I. au trebuit sa se alinieze, pentru ca M.Ap.N., sub semnatura ”primarului” cocotat politic pe post de ministru, coordoneaza Sistemul, unic si unitar, de Aparare, Ordine Publica si Securitate Nationala!"

...................

"In aceste conditii, solutia pentru rezervisti ar fi sprijinirea Schimbarii politice, in sensul promovarii unui ministru al Apararii care sa-si ia rolul in serios si sa reformeze Sistemul in spirit occidental. De pilda, sa desfiinteze toate functiile militare din cele 3 Directii vinovate fata de noi, inlocuindu-i pe titularii frecatori de pix, prin concurs, cu juristi, finantisti si manageri de meserie, civili. Cu excluderea rezervistilor pentru functiile respective si precizarea expresa a interdictiei activarii/reactivarii noilor titulari! Pentru aceasta trebuie sa renuntam insa la statul pe coada si oracaitul neproductiv, practicat de fuduli la coltul blocului sau on-line si sa iesim in strada, cat ne mai tin balamalele! Toti, impreuna cu aliatii nostri civili si strigand la unison: ”Jos ministrii – slugi ale intereselor straine! Afara cu ”jienii”! Dreptate pentru rezervisti! Dreptate nationala!”. Cu alte cuvinte, sa ne alaturam acum, nu la spartul targului, ca de obicei, Miscarii ”vestelor kaki” din Franta, Germania, Olanda, Italia si SUA! Ceea ce si face SCMD, pe care toate ”geniile” care il injura si il denigreaza din impotenta proprie ori interes, il copiaza, de ani de zile, fara talent!"

Presedintele SCMD

Col. (r) dr. Mircea DOGARU

Notă

De acord cu constatările domnului Dogaru privind ura guleraților împotriva Oștirii Rezerviste.

Sunt nițel exagerate avertizările privind efectele trecerii pensiilor militare pe o reglementare din legea cadru a pensiilor din sistemul public. O asemenea reglementare  nici nu drege, nici nu strică pensionarilor din sistemul public, exact cum a fost în perioada 2011-2015. 

Cei mai afectați ar fi pensionarii militari care s-au grăbit să părăsească sistemul în momentul în care au prins o funcție aducătoare de solde mari. 

Tare mă tem că actualele discuții despre pensiile de serviciu, din cadrul coaliției PDL-USR-UDMR,  sunt scapate de sub controlul gulerelor albe din sistemul de apărare. Nici nu zic că ar fi rău.

Am avea și noi pensii contributive cu cuantum garantat, nu pensii de serviciu supuse unor inginerii contabile de calcul, aducătoare de economii utilizate în alte scopuri de ministere sau restituite interesat la bugetul statului. A se vedea restituirile colosale la ultima rectificare bugetară din anul 2020 . 

Nu se cunoaște ce se întâmplă cu diferența dintre fondul brut al pensiilor militare, plafonat potrivit art. 30, și fondul net al acelorași pensii, plafonat potrivit art. 60.

Am avea si noi pensii în care sunt valorificate integral vechimea efectivă, sporul pentru condițiile de muncă, sporul pentru pensia suplimentară si sporul pentru OMM/SOSP. Toate aceste sporuri au fost anulate prin modul de calcul al pensiei stabilit prin ordonanțele 59/2017 si 114/2018.

Nici n-ar fi nevoie de altă pedeapsă pentru cei care și-au bătut joc de pensiile Oștirii rezerviste  decât cea  ca pensiile militare să fie calculate contributiv.

Spun toate acestea cu riscul de a cădea în dizgrația multor cititori, dar ofer aici o tribună de reacții la mișcarea vestelor kaki scmd-iste.

 

Generalul Gropan, președinte al LADPM, demolează ipocrizia Curții Constituționale în deciziile privind pensiile de serviciu

 Interviul a fost realizat și publicat pe 27 mai a.c. pe site-ul DefenseRomania.ro

De data aceasta domnul general și-a făcut bine temele. 

Generalul amintește că există o dispoziție constituțională pe care politicienii, chiar și sefii Armatei, Internelor și Serviciilor o uită:

Art. 118 

(1) Armata este subordonată exclusiv voinţei poporului pentru garantarea suveranităţii, a independenţei şi a unităţii statului, a integrităţii teritoriale a ţării şi a democraţiei constituţionale.

Este abordată tema aberantă cu privire la încercarea de a împărții militarii în militari NATO și militari ai Tratatului de la Varșovia.

Un document care demonstrează discriminarea personalului militar pensionat înainte de anul 2018

Anexa VII -1- 2017

Dacă deschideți documentul de mai sus, aveți în fată un draft de lucru al Grilei de salarizare a Familiei Ocupaționale Apărare, ordine publică și siguranță națională pe care se lucra în anul 2017 în vederea pregătirii proiectului de lege privind salarizarea bugetarilor, proiect care a devenit Legea nr. 153/2017.

Draftul a fost publicat, pe surse, pe site-ul Sindicatului PRO-Lex.

Aici este de reținut că în draft au fost consemnate valorile la maxim și la minim ale soldelor/salariilor de funcție în anul 2017.

Cu acele solde /salarii de funcție în cuantum compus au fost recalculate toate pensiile militare în anul 2016, cu acele solde/salarii de funcție au fost calculate toate pensiile stabilite in baza L 223/2015 până la 31 12 2017. Si au rămas, până în prezent, la valorile din draft pentru că în august 2017 s-a dat OUG nr. 59/2017, prin care s-a eliminat actualizarea pensiilor miitare cu cresterile corespunzătoare soldelor de grad și funcție. 

Celor care s-au pensionat după 31 12 2017 li s-au acordat etapizat majorările soldelor/salariilor de funcție prevăzute în art. 38 al L nr. 153/2017.

Cei care se pensionează în prezent beneficiază de solde/salarii  de funcție apropiate de valorile maxime și minime prevăzute de legea salarizării, după 3 ani de creștere a soldelor/salariilor de funcție. 

Gulerele albe din sistemul de apărare s-au speriat că trebuie să acorde acele creșteri și pensionarilor militari. Așa au complotat pentru influențarea politicului, in spetă ministrii apărarii, de interne și al muncii, pentru emiterea Ordonanței de eliminare a actualizării pensiilor militare, înainte de aplicarea primelor majorari prevăzute de L 153/2017.

Puteți să verificați pe deciziile de recalculare din anul 2016  că acele valori din draft apar și în notele de calcul la punctul solde de funcție în cuantum compus/majorat.

Majorarea cu 15% a soldelor de funcție prin Legea nr. 152/2017 nici nu a mai contat. Prin modul defectuos de calcul al actualizarii de către  domnii de la Casele Sectoriale MApN și SRI, majorarea a fost înghițită de indexările de 5% din anul 2016 si cea de 5,25% din anul 2017.

Majorarea soldei de funcție cu 15% apare si în notele de calcul ale actualizării de la 30 06 2017, dar ce folos că, per total, a fost anulată prin eliminarea  indexării din anul 2016.  

Cuantumul recalculat în 2016 și indexat cu 5% în 2016 și cu 5,25% în 2017, în plată la 30 06 2017, era mai mare decât cuantumul actualizat prin majorarea cu 15% a componentei soldei de funcție în cuantum compus din  cuantumul recalculat/stabilit în anul 2016. Incă o dată subliniez și aici greseala de calcul a actualizării din 2017, greșeală sancționată doar parțial de controlul Curții de Conturi.

Prima relatare pe blog despre drafturile grilei de salarizare premergătoare formei finale a L 153/2017 o găsiți AICI

ACMRR din SRI, luată la rost, pentru inactivitate și lipsă de transparență, de sucursala sa din Oradea

 Felicitări domnului col(r) Petrean Ioan, presedintele Sucursalei Bihor a ACMRR din SRI, pentru că a făcut public acest demers necesar.

Totuși, nici în acest document nu se face vreo referire la trocul de anul trecut dintre CPS a SRI și Curtea de Conturi, urmare a controlului efectuat de CC  și la această Casă Sectorială, troc potrivit căruia CPS a SRI a acceptat, fără să conteste, adăugarea indexării din anul 2016 la cuantumul actualizat  la 30 07 2017, în baza L nr. 152/2017, dar numai în limita plafonului de pensie de 85% din baza de calcul, invocându-se greșit art. 30 din Legea nr.  223/2015, așa cum a fost modificat prin art. 40 al OUG nr. 57/2015. Astfel, CPS a emis, potrivit unei informari a Curții de Conturi, nu a SRI, un numar de 468 de decizii de revizuire, prin care a acordat parțial sau total indexarea din  anul 2016 numai pensionarilor SRI care la stabilirea sau recalcularea pensiei militare li s-a calculat un procent de pensie (generat de vechime + sporul pentru pensia suplimentară) mai mic de 85% din baza de calcul.

Celelalte 2 case sectoriale au ales să se judece în contencios administrativ cu Curtea de Conturi.

Pe larg, despre acest subiect am relatat anul trecut, în august, AICI 

R O M Â N I A

ASOCIAŢIA CADRELOR MILITARE

ÎN REZERVĂ ŞI ÎN RETRAGERE DIN                             Exemplar nr. __ 

SERVICIUL ROMÂN DE INFORMAŢII                                      

Sucursala Bihor

2021

   

                             Către,

                                      A.C.M.R.R. din S.R.I.

– Comitetul Executiv B U C U R E Ş T I

 Urmare a discuțiilor avute, pe forumul intern, cu membrii ACMMR – Sucursala Bihor, referitoare la problemele cu care se confruntă pensionarii militari, au rezultat următoarele:

1. Membrii asociației sunt profund nemulțumiți de faptul că și în acest an, pensiile militare de stat nu se majorează sub nicio formă – indexare, actualizare -, deși pensiile civile cresc, având în vedere majorarea punctului de pensie de la 1265 lei la 1442 lei, valoare stabilită prin OUG nr.135/2020, respectiv creșterea salariului de bază minim brut pe țară de la 2230 lei la 2300 lei conform art. 1, alin. (1) din HG nr. 4 din 13.01.2021.

- conform art.59 din Legea 223/2015, cu modificările și completările ulterioare, ”Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflației, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea și comunicat de Institutul Național de Statistică. Dacă în urma actualizării rezultă un cuantum al pensiei mai mic, se păstrează cuantumul pensiei aflat în plată.”.

- conform art.74, alin. (2) din Legea 223/2015, ”Nu constituie modificare a drepturilor de pensie măsurile de indexare şi actualizare a pensiilor generate de evoluţia estimată a indicelui preţurilor de consum corelată cu creşterile medii salariale, acordate prin hotărâri ale Guvernului, cu excepţia primei actualizări reglementate de art. 60 alin. (1).”

- conform art.7, alin. (3) din Legea 153/2017, ”Cuantumul soldei de grad/salariului gradului profesional deţinut se actualizează proporţional cu evoluţia salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, prin hotărâre a Guvernului.”

- în Nota de fundamentare a HG nr.4/2021 se prevede că la stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată pentru anul 2021 s-au avut în vedere, printre altele, inclusiv evoluția indicelui prețurilor de consum, respectiv că la stabilirea valorii de 2.300  lei s-a avut în vedere o formulă de calcul care ia în considerare rata inflației de 2,2 % și 0,8 % creșterea reală a productivității muncii pe persoană pentru anul 2020.

- evoluția indicelui prețurilor de consum, - cea mai utilizată masură a evolutiei generale a preturilor, indicele preturilor de consum este adesea folosit in contractele incheiate in mediul de afaceri si de catre guvern pentru ajustarea veniturilor, pensiilor si/sau taxelor, cu scopul de a lua in calcul evolutiile preturilor;

- cu toate acestea, în art. VIII, alin. (7) din OUG nr.226 din 31.12.2021, se prevede că ”Prin derogare de la art. 59 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2021 pensiile militare de stat stabilite în condițiile legii nu se indexează cu rata medie anuală a inflației.”.

- menționăm că ultima majorare a pensiilor militare a avut loc în anul 2017, dar nu pentru toți pensionarii militari, prin aplicarea majorării cu 5,25% din luna ianuarie ca urmare a prevederilor art.12, alin. (1) din OUG nr.99/2016, ori aplicarea începând cu luna iunie 2017 a majorării de 15% a soldei de funcție.

Referitor la faptul că nu pentru toți pensionarii militari (în special cei trecuți în rezervă în anul 2016) au fost majorări efective în anul 2017 – culmea că urmare a aplicării majorărilor s-a diminuat în fapt cuantumul pensiei în plată -, apreciem că aceasta s-a datorat aplicării incorecte a prevederilor legale prin eliminarea abuzivă a majorării de 5%  acordată în 2016 conform art.14 din OUG 57/2015 (vezi și Raportul de control a Curții de Conturi la Casa de Pensii Secorială a MApN). 

- salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată a crescut de la 1450 lei în anul 2017, la 2300 lei în anul 2021, iar valoarea punctului de pensie a crescut de la 917,5 lei în ianuarie 2017, la 1442 lei în septembrie 2020.

Deși aceste elemente au crescut în fiecare an, pensionarii militari nu au beneficiat de nicio majorare, creându-se astfel o discriminare între militari și civili.

2. Ceea ce ne întristează și mai mult este faptul că ACMRR SRI nu a luat nicio poziție/atitudine în acest sens deși, conform Statutului, primul punct din obiectivele asociației îl reprezintă apărarea și promovarea drepturilor și intereselor membrilor săi, iar între scopuri avem la primele două litere reprezentarea membrilor Asociaţiei în relaţiile cu instituţiile administraţiei publice centrale şi locale, în vederea obţinerii şi promovării, în condiţiile legii, a drepturilor cuvenite acestora, respectiv apărarea drepturilor fiecărui membru la o pensie stabilită în condiţiile legii, precum şi a altor drepturi de asigurări sociale.

Așteptam de la conducerea centrală a Asociaţiei o prezenţă mult mai activă/vocală în relaţia cu factorul politic, mai ales în acest context în care sunt afectate drepturile tuturor membrilor, iar perspectiva adoptării unor acte normative care să elimine discriminările din sistemul pensiilor militare de stat este puţin probabilă.

Membrii sucursalei își pun serios problema rostului înființării acestei Asociații, respectiv a necesității existenței acesteia pe mai departe.

3. Membrii ACMRR, din toată țara nu sunt informați, în niciun fel în legătură cu activitatea Asociației, cu demersurile conducerii / reprezentanților acesteia în relațiile cu instituțiile administrației publice centrale și locale ori în relațiile cu structurile associative similare din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională.

Conform site-ului ACMRR singurele postări se referă la Revista Vitralii iar pe site-ul SRI, secțiunea dedicată pensionarilor, ultima, de altfel și singura postare se referă la precizările CPS-SRI din 21.04.2011.

Este rușinos acsest fapt, comparativ cu site-urile asociaților din MApN și MAI, unde se regăsesc toate activitățile pe care acestea le desfășoară, ba mai mult, au și forumuri de discuții. 

Cu speranţa că aspectele semnalate vă vor trezi interesul şi vor duce la găsirea unor soluţii viabile, benefice cadrelor militare în rezervă şi în retragere din Serviciul Român de Informaţii, şi nu numai, vă asigurăm de întreaga noastră consideraţie.

 

Cu desosebit respect,

Preşedinte.

Colonel (r Petrean Ioan

CCR a trăznit turma gălăgioasă a magistraților activiști-haștag-reziști

COMUNICAT DE PRESĂ, 8 iunie 2021

III.   De asemenea, în legătură cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art.88 ind.1 – ind.9 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, precum și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.90/2018 privind unele măsuri pentru operaționalizarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, Curtea precizează următoarele:

Având în vedere că la termenul de 20 mai 2021, când a avut loc dezbaterea în ședința publică din fața Curții Constituționale cu privire la excepția de neconstituționalitate invocată, atât Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – procurorul general al României, în calitate de parte în dosar, cât și procurorul de ședință au solicitat ca, în analiza de constituționalitate pe care o efectuează, Curtea să țină seama de Hotărârea din 18 mai 2021, pronunțată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în cauza C-355/19, considerată un element ce poate determina un reviriment jurisprudențial sub aspectul constatării incidenței Deciziei 2006/928/CE în controlul de constituționalitate și, implicit, a încălcării art.148 din Constituție, Curtea a analizat cererea astfel formulată și a constatat următoarele:

Din perspectiva controlului de constituționalitate, Hotărârea C.J.U.E. nu aduce elemente de noutate nici cu privire la efectele juridice pe care le produc Decizia 2006/928 și rapoartele M.C.V. întocmite de Comisie pe baza acesteia, stabilind, așa cum o făcuse în prealabil și instanța constituțională română, caracterul obligatoriu al Deciziei 2006/928 și caracterul de recomandare al rapoartelor M.C.V., și nici cu privire la conținutul Deciziei 2006/928, stabilind că România are sarcina de a colabora cu bună-credință cu Comisia Europeană ”pentru a surmonta […] dificultățile întâmpinate cu privire la realizarea obiectivelor de referință menționate”. Prin urmare, Curtea și-a menținut jurisprudența anterioară și a constatat că singurul act care, în virtutea caracterului său obligatoriu, ar fi putut constitui normă interpusă controlului de constituționalitate realizat prin raportare la art.148 din Constituție – Decizia 2006/928 -, prin dispozițiile și obiectivele pe care le impune, nu are relevanță constituțională, întrucât nu complinește o lacună a Legii fundamentale și nici nu stabilește un standard mai ridicat de protecție decât normele constituționale în vigoare.

Cu privire la reglementările referitoare la înființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, prin Hotărârea din 18 mai 2021, C.J.U.E. a stabilit că, pentru ca acestea să respecte dreptul Uniunii, trebuie:

 (i) să fie justificate de imperative obiective și verificabile legate de buna administrare a justiției, 

(ii) să fie însoțită de garanții specifice care să înlăture orice risc care să aducă atingere independenței judecătorilor și procurorilor și 

(iii) în cadrul procedurii de investigare, judecătorii și procurorii să beneficieze de dreptul la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil, de prezumția de nevinovăție și de dreptul la apărare.

Având în vedere cele trei aspecte asupra cărora s-a pronunțat C.J.U.E., care decurg din dreptul Uniunii și în special din valoarea statului de drept prevăzută la articolul 2 TUE, Curtea Constituțională a analizat în ce măsură principiul statului de drept, care are consacrare expresă în dreptul național, în art.1 alin.(3) din Constituția României, este afectat prin reglementările care guvernează înființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție și a constatat că acestea reprezintă o opțiune a legiuitorului național și îndeplinesc garanțiile stipulate în Hotărârea C.J.U.E., în acord cu prevederile constituționale cuprinse în art.1 alin.(3) și în art.21 alin.(1) și (3) referitoare la accesul liber la justiție, dreptul la un proces echitabil și soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil și, implicit, în acord cu prevederile art.2 și art.19 alin.(1) TUE.

Referitor la competența instanței de judecată cu privire la interpretarea și aplicarea dreptului european, Curtea a reținut, în primul rând, că o instanță judecătorească are competența să analizeze conformitatea unei dispoziții din ”legile interne” cu dispozițiile de drept european prin prisma art.148 din Constituție și, în cazul în care constată contrarietatea, are competența să aplice cu prioritate dispozițiile de drept al Uniunii în litigiile ce antamează drepturile subiective ale cetățenilor. În toate cazurile, prin noțiunea de „legi interne”, Constituția are în vedere exclusiv legislația infraconstituțională. Legea fundamentală își prezervă poziția ierarhic superioară în virtutea art.11 alin.(3) din Legea fundamentală, art.148 neatribuind dreptului Uniunii prioritate de aplicare față de Constituția României, astfel că o instanță judecătorească nu are abilitarea de a analiza conformitatea unei dispoziții din ”legile interne”, constatate ca fiind constituțională printr-o decizie a Curții Constituționale, cu dispozițiile de drept european prin prisma art.148 din Constituție.

În al doilea rând, Curtea a constatat că C.J.U.E., declarând caracterul obligatoriu al Deciziei 2006/928, a limitat efectele acesteia dintr-o dublă perspectivă: pe de o parte, a stabilit că obligațiile ce rezultă din decizie cad în sarcina autorităților române competente să colaboreze instituțional cu Comisia Europeană (par.177 din hotărâre), deci în sarcina instituțiilor politice, Parlamentul și Guvernul României, și, pe de altă parte, că obligațiile se exercită în temeiul principiului colaborării loiale, prevăzut de art.4 TUE. Din ambele perspective, obligațiile nu pot incumba instanțelor de judecată, organe ale statului care nu sunt abilitate să colaboreze cu o instituție politică a Uniunii Europene.

În al treilea rând, Curtea a constatat că dispozitivul Hotărârii C.J.U.E., potrivit căruia o instanță de judecată ”este autorizată să lase neaplicată din oficiu o dispoziție națională care intră în domeniul de aplicare al Deciziei 2006/928 și pe care o consideră, în lumina unei hotărâri a Curții, ca fiind contrară acestei decizii sau articolului 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE” nu are niciun temei în Constituția României, întrucât art.148 din Constituție consacră prioritatea de aplicare a dreptului Uniunii față de dispozițiile contrare din legile interne. Or, rapoartele M.C.V., întocmite în baza Deciziei 2006/928, prin conținutul și efectele lor, astfel cum acestea au fost stabilite prin Hotărârea C.J.U.E. din 18 mai 2021, nu constituie norme de drept european pe care instanța de judecată să le aplice cu prioritate înlăturând norma națională. Așa fiind, judecătorul național nu poate fi pus în situația de a decide aplicarea prioritară a unor recomandări în detrimentul legislației naționale, declarată conformă Constituției naționale de către Curtea Constituțională, întrucât rapoartele M.C.V. nu normează, deci nu sunt susceptibile de a intra într-un conflict cu legislația internă.

În concluzie, întrucât Hotărârea din 18 mai 2021, pronunțată de C.J.U.E. în cauza C-355/19, nu poate fi considerată un element ce poate determina un reviriment jurisprudențial sub aspectul constatării incidenței Deciziei 2006/928/CE în controlul de constituționalitate și, implicit, a încălcării art.148 din Constituție, Curtea  Constituțională a decis:

1. Cu majoritate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.88 ind.1 alin.(1)-(5), ale art.88 ind.2 – ind.7, ale art.88 ind.8 alin.(1) lit.a)-c) și e) și alin.(2), precum și ale art.88 ind.9 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară sunt constituționale în raport cu criticile formulate;

2. Cu unanimitate de voturi, a respins, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.88 ind.1 alin.(6) art.88 ind.8 alin.(1) lit.d) din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară;

3. Cu unanimitate de voturi, a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.90/2018 privind unele măsuri pentru operaționalizarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție.

*

Deciziile sunt definitive şi general obligatorii.

Argumentele reținute în motivarea soluțiilor pronunțate de Curtea Constituțională vor fi prezentate în cuprinsul deciziilor, care se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Cu excepția pensiilor magistraților(de ce?), toate celelalte pot fi modificate

  Din declarația de astăzi a Avocatului Poporului pe marginea contestării la CCR a legii pentru taxarea pensiilor de serviciu, acțiune care a generat Decizia nr. 900/2020 a CCR.

"După decizia 900 dată de CCR în 2020, în opinia mea, cu excepţia pensiilor magistraţilor, despre care Curtea spune că au o justificare constituţională, celelalte pot fi modificate", a declarat Renate Weber. "

 

 Curtea Constituțională forțează dispozițiile constituționale când sentenționează că modificarea prin lege a modului de stabilire a cuantumului pensiilor de serviciu pentru magistrați ar fi neconstituțională, de vreme ce Constituția nu stabilește cuantumul pensiilor pentru magistrați. 

Constituția stabilește numai pentru judecători, nu și pentru procurori, în art. 124 că:

"(3) Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii."

Orice lege organică prin care se poate modifica Statutul magistraților, statut care cuprinde și dispoziții privind condițiile de acordare a pensiilor de serviciu pentru magistrați și modul lor de calcul, poate să modifice și modul de calcul al cuantumului pensiilor de serviciu pentru magistrați.

Supunerea judecătorilor unei legi organice nu înseamnă, ab inițio, încălcarea independenței lor.

Dacă nu era domnul Stoica Valeriu ministrul Justiției în anul 1997, ca să propună proiectul  Legii nr. 142/1997, de modificare a statului magistraților, aceștia nu aveau nici astăzi pensie de serviciu, cu toate că  și în Constituția din 1991 era stipulat principiul inamovibilității și independenței judecătorilor.

In concluzie, cuantumul pensiei de serviciu pentru judecători are o justificare legală, nu constituțională, la fel ca și justificarea legală a celorlalte pensii de serviciu. 

Legea, nu Constituția, asimilează procurorii cu magistrații.

Analize medicale gratuite de la 01 07 2021

                     

Satul Banpotoc, Hunedoara, gradina amenajată de u italian

Publicat: 06.06.2021, 21:05. Actualizat: 06.06.2021, 21:05

Veşti bune pentru românii care au peste 40 de ani. De la 1 iulie îşi vor putea face analize medicale mai uşor. Este vorba despre analizele uzuale, cele de sânge, cele care verifica nivelul de colesterol, de exemplu, hipertensiunea sau diabetul.

Este o decizie anunțată de ministrul Sănătății pentru toti cei care împlinesc vârsta de 40 de ani și care nu mai trebuie să mai așteapte când vor o programare la un laborator.

Stim, de obicei, programarile se fac doar la început de luna și nu sunt disponibile foarte multe zile pentru că se termină plafonul. Ei bine, acum le vor putea face și dacă acest plafon s-a terminat. Gratuit.

https://observatornews.ro/sanatate/analize-medicale-gratuite-pentru-persoanele-care-au-peste-40-de-ani-chiar-si-in-afara-plafonului-423323.html

Ministrul Ciucă: de la promisiuni electorale că va înlătura inechitățile generate de eliminarea actualizării pensiilor militare... la garanții fără acoperire că legea pensiilor militare nu se va modifica

 

Rezerviștii tot așteaptă de 2 ani de la domnul general Ciucă, ministrul apărării în guvernele lui Iohannis, să-și îndeplinească promisiunile, unele trecute și în planul anual de guvernare, reiterate la toate evenimentele electorale din ultimii 2 ani, că va lua măsuri de înlăturare a inechităților pentru militarii pensionați înainte de OUG nr. 59/2017, ale căror pensii sunt calculate și în prezent ponind din valoarea soldei de funcție în cuantum compus existentă în anii 2009-2010.

Documentul de lucru era proiectul de lege Plx 199/2020, amendat de comisiile raportoare din Camera Deputaților exact cum au propus juriștii și finanțiștii din MApN și MAI. 

La sfârșitul anului trecut, după instalarea Guvernului Cîțu, noul președinte al Comisiei de apărare din Camera Deputaților, un domn cu nume predestinat, Șovăială, a trimis proiectul la Guvern, pentru reaviz, cu adresa nr. 4c-15/370/20 12 2020. Proiectul zace în nelucrare la Guvern din cauză că ministerele care trebuiau să se pronunțe nu ar fi înaintat concluziile lor.

Prezența domnului Ciucă la emisiunea Antenei 3, Punctul de întâlnire, cu RaduTudor, din data de 02 06 2021, a reluat speranța multor rezerviști că va anunța deblocarea avizului de la guvern pentru Plx 199/2020 și va promite, cel puțin,  reluarea procesului de actualizare a pensiilor militare, proces înghțeat de 4 ani, prin OUG nr. 59/2017, pe vremea când domnia sa era șef al Statului Major General.

Ei nu, domnia sa s-a cantonat în siajul noilor intenții ale Coaliției guvernamentale cu privire la desființarea/ recalcularea tuturor pensiilor speciale, mulți înțelegând prin această sintagmă toate pensiile care se calculează altfel decât prevede legea cadru a pensiilor  din sistemul public, respectiv Legea nr. 263/2010.

Domnul Ciucă nu mai discută despre înlăturarea inechitaților din sistemul pensiilor militare, ci asigură, cred... fără acoperire, că  se va pune scut în apărarea legii pensiilor militare, așa cum este ea acum, adică destul de proastă pentru mai bine de jumătate dintre pensionarii militari. Ar jubila doar cei care s-au pensionat în ultimii ani, care au prins  sporurile care după anul 2009 au înlocuit creșterea soldelor de funcție sau/și  creșterile soldelor de funcție prevăzute de L 153/2017. Cu voia dumnealui, în rândul mulțumiților intră și veteranii de modă nouă din teatrele de operațiuni care, din luna februarie a,c, primesc indemnizatia de 1000  lei la pensia în plată. Ne spune, cu alte cuvinte, să cam lăsăm pretențiile de imbunătățire a L 223/2015 și să ne mulțumim că domnia sa se opune desființării pensiilor militare sau modificării legii pensiilor militare în privința creșterii vârstei de pensionare.

Ii mulțumim domnului ministru pentru puțin, speranțele noastre legându-se în prezent de noua inițiativă a conduceii Forumului Structurilor Asociative de a discuta problema înlăturării discriminărilor din sistemul pensiilor militare cu domnul Ludovic Orban, președinte al CD și încă președinte al PNL. In jurul datei de 10 06 așteptăm anunțarea rezultatului discuțiilor prin domnul Col. Tudor,  actualul președinte al Forumului Structurilor Asociative.

Ideile principale transmise ieri de domnul Ciucă sunt:

„De la Alexandru Ioan Cuza încoace militarii au beneficiat de pensie militară de stat. E o măsură compensatorie pentru tot ceea ce înseamnă privarea de anumite drepturi și libertăți democratice, pentru tot ceea ce înseamnă sacrificiul și disponibilitatea militarilor de a servi țara indiferent de condiții și de misiune, și, în acest sens, apreciez și sprijinul politic pentru ca pensiile militare să nu intre în categoria pensiilor speciale. Nu vorbesc doar despre pensiile militarilor din Ministerul Apărării Naționale, ci fac referire la pensiile tuturor celor ce fac parte din sistemul național de apărare și siguranță națională”

„Să se gândească cineva, să facă un exercițiu de imaginație și să vadă undeva un batalion cu militari între 55 și 60 de ani. Noi nu avem numai funcții birocratice și administrative, sunt și din acelea, dar sunt puține. Armata se caracterizează prin dinamism, prin stare de operativitate, prin energie, prin forță”

Indiferent că pensiile militare sunt sau nu considerate speciale de politicieni, pentru stabilirea regimului lor  juridic contează deciziile CCR care au stabilit că acest regim juridic este mai apropiat de cel al pensiilor speciale și că pensiile de serviciu reprezintă drepturi câștigate doar în limitele părților lor contributive. 

Deci nu eticheta de pensii speciale le face vulnerabile ci posibilitățile bugetare de finanțare.

Așadar, guvernanții pot reduce, în situații de criză, partea necontributivă a tuturor pensiilor de serviciu. 

Pentru stabilirea limitei de reducere a cuantumului pensiilor militare, ar trebui ca și acestora să li se calculeze cuantumul contributiv, stabilit potrivit legiii cadru privind pensiile din sistemul public.