Furt intelectual? Nu i-a interesat pe români furtul intregii FLOTE!

Ponta plătește acum superficialiatea de acum 10 ani, cînd a redactat neglijent Teza de doctorat despre Curtea Penală Internaţională. 

Culmea este că Ponta, în calitate de procuror, a făcut parte din comisia pregătitoare de la New York de constituire a acestei instituții internationale, despre care a și scris cîteva articole după ce  a fost înfiinţată prin Tratatul de la Roma, în 1998. Nu am citit lucrarea dar cred că, fiind participant la lucrările de inființare, Ponta putea  să publice lucruri inedite despre Curtea Penală și nu era nevoie să completeze lucrarea cu pagini preluate din alți autori.

Pînă la urmă se va analiza dacă valoarea științifică sau de noutate a tezei  este dată de contribuțiile autorului Ponta sau de cele preluate neglijent din alți autori.

 Ce impact va avea în rîndul românilor împrejurarea ca Ponta este acuzat de niste hoti de nave si de curent electric ca ar fi copiat ideile stiințifice ale altor autori?

Cam același impact pe care l-a avut furtul Flotei Romaniei pentru jumătate din electoratul român din 2004 și 2009? Ei, de aceea nu l-a ales președinte pe Băsescu!!! Cîți  nu fură și ei cîte ceva!!! Doamne ferește, de la stat nu doar de la particulari.

Va dați seama cîți români au copiat o dată-n viață?

 Greșeală fatală de logica la Băsescu. Si-a pus singur funia pentru atîrnare.

Ponta tot rezistă în politică! Măcar pînă cînd Parlamentul  îl suspendă pe mariner.

Băieții deștepți în alertă

Barajul Hidrocentralei Lotru

Hidroelectrica a cerut intrarea in insolventa

de R.M.     HotNews.ro

Societatea comerciala de producere a energiei electrice in hidrocentrale HIDROELECTRICA SA a cerut, in data de 15 iunie 2012, intrarea in insolventa, potrivit unui anunt postat pe site-ul Ministerului Justitiei, portalul instantelor de judecata.


Dosarul se va judeca pe  20 iunie la Tribunalul București.
Se pare că guvernul a ales această procedură pentru a putea rezilia contractele cu energie electrică ieftină ale mafiei transpartinice, dar cu preponderență portocalie.
„Contractele cu băieţii deştepţi au fost semnate pe vremea lui Dan Ioan Popescu, Varujan Vosganian le-a prelungit din 2008 până în 2014, iar domnul Videanu le-a mai prelungit o dată, modificând termenele de plată, până în 2018", arăta acum o lună istoria acestor contracte şeful statului, Traian Băsescu.
Printre companiile care au contracte directe de cumpărare a electricităţii de la Hidroelectrica se numără producătorul de aluminiu Alro Slatina, cel mai mare consumator de energie din ţară, Energy Holding, Alpiq RomEnergie, Alpiq Romindustries (fosta Buzzman Industries)

Comisia de elaborare a Legii pensiilor militare

Intrunirea din 15 06 2012

In acest post vor apărea toate informațiile legate de activitatea Comisiei de elaborare a proiectului Legii pensiilor militare, inființată de ministrul Apărării, domnul Corneliu Dobrițoiu.
Comisia este condusă de consilierul domnului ministru, doamna avocat Simona Luminița Sîrbu.
Vor fi publicate și variantele de lucru pe care onor Comisia va binevoi să le publice.
La comentarii vor fi publicate toate sugestiile serioase ale cititorilor acestui blog.
Voi începe cu comunicatele MApN referitoare la constituirea și întrunirea(prima) Comisiei.


Ministerul Apărării Naţionale
Direcţia Informare şi Relaţii Publice
E-mail: presamapn@mapn.ro
Contact: 021-319.60.22

Persoană de contact: lt.col. Constantin Spînu

Comunicat nr. 85
Data: 07.06.2012

COMUNICAT DE PRESĂ

Ministrul Apărării Naţionale a aprobat joi, 7 iunie a.c., constituirea Comisiei pentru elaborarea actelor normative care să reglementeze reconstrucţia sistemului de pensii militare ocupaţionale. Acest organism are drept misiune analizarea şi evaluarea situaţiei actuale a pensionarilor militari din perspectiva aplicării legilor 119/2010, 263/2010 şi a OUG 1/2011, în vederea elaborării actelor normative care să reglementeze drepturile actualilor pensionari militari, cât şi cele ale viitorilor pensionari militari, în prezent în activitate.

"Consider că acest prim demers întreprins astăzi este o dovadă a respectului pe care îl datorăm celor care şi-au făcut şi îşi fac datoria faţă de ţară, precum şi o probă a faptului că ne ţinem promisiunea de a acţiona pentru redarea demnităţii şi a drepturilor unei categorii nedreptăţite de măsurile arbitrare luate anterior. Comisia s-a născut din nevoia stimulării unui dialog social efectiv între rezerviştii şi militarii în retragere, societatea civilă şi sfera politică, în interesul soluţionării problemelor reale acumulate", a apreciat ministrul Corneliu Dobriţoiu.

Preşedinte al acestei comisii a fost numită Simona Luminiţa Sîrbu, consilier al ministrului Apărării Naţionale, specialist în drept. La lucrările comisiei vor fi invitaţi parlamentari şi reprezentanţi ai asociaţiilor şi sindicatelor cadrelor militare în rezervă şi în retragere.

În prima reuniune a acestei comisii, stabilită pentru săptămâna viitoare, va fi aprobat calendarul acţiunilor.


Biroul de Presă

 
Ministerul Apărării Naţionale
Direcţia Informare şi Relaţii Publice
E-mail: presamapn@mapn.ro
Contact: 021-319.60.22

Persoană de contact: lt. col. Constantin Spînu

Comunicat nr. 93
Data: 15.06.2012

COMUNICAT DE PRESĂ

Comisia pentru elaborarea actelor normative care să reglementeze reconstrucţia sistemului de pensii militare, constituită la nivelul Ministerului Apărării Naţionale, s-a întrunit pentru prima dată, vineri, 15 iunie, la Cercul Militar Naţional din Bucureşti.

Şedinţa, prezidată de consilierul ministrului Apărării Naţionale, Simona Luminiţa Sîrbu, a fost dedicată detaliilor organizatorice şi de lucru, fiind convenită o foaie de parcurs a procesului de elaborare a proiectului legislativ, modalităţile concrete de colaborare, cooperare şi armonizare a resurselor de expertiză ale părţilor aflate în dialog.

Prezent la lucrările comisiei, ministrul Apărării Naţionale, Corneliu Dobriţoiu, a declarat: "Cred cu tărie în această formă de colaborare, care întruneşte experienţa dumneavoastră, a celor aflaţi acum în rezervă sau retragere, împreună cu cea a militarilor în activitate, viitorii beneficiari ai unui sistem just de reglementare a pensiilor. Cred, de asemenea, că, prin operaţionalizarea acestei comisii, vom strânge legăturile dintre structurile active şi cele din rezervă ale instituţiilor din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, şi vom contribui la întărirea spiritului de corp, puternic erodat de măsurile aberante luate în trecut".

La întâlnirea de la Palatul Cercului Militar Naţional au participat reprezentanţi ai conducerii Ministerului Apărării Naţionale şi ai tuturor structurilor cu atribuţii în domeniul pensiilor şi calităţii vieţii personalului, ai Ministerului Administraţiei şi Internelor, Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, Serviciului de Protecţie şi Pază şi ai Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, precum şi reprezentanţi ai asociaţiilor cadrelor militare în rezervă şi retragere care au filiale pe întreg teritoriul naţional.

Biroul de Presă al Ministerului Apărării Naţionale

UPDATE 19 06 2012
"Noi vom încerca să introducem sistemul de pensii ocupaţionale, care este în toată lumea. Se ştie bine că nu există decât o singură ţară în lume care are sistemul pensiilor militare în sistemul public. Eventual, vom forma un capitol special în lege pentru ei, aşa cum este, de exemplu, în Franţa. Există o lege cadru, care are mai multe capitole pe diverse profesii. O să studiem acest lucru, dar în orice caz acest fapt nu se va întâmpla anul acesta, ci anul viitor, atunci când considerăm că un guvern care se instalează pe o perioadă de patru ani poate să lucreze în tihnă la o lege şi să o facă corectă", a precizat Mariana Câmpeanu, ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, la România TV.

Mircea Dogaru și-a retras ambasadorii de la PSD, dar dorește o ordonanță a pensiilor militare.

Președintele SCMD servește disponibilizaților militari un adevărat ghiveci de melci, capră și varză într-un comunicat, publicat pe site-ul central al Sindicatului, material care poate fi categorisit  antisistem, așa cum de altfel o și face oficiosul cotrocenist, evz. Este nemulțumit că, în prima etapă de reîntregire a pensiilor militare micșorate prin revizuire, guvernul Ponta a legiferat doar scutirea de la restituirea către Casele de pensii a unor importante sume de bani de către disponibilizați, sume pe care guvernul Boc le-a dat în cursul anului 2011, printr-o OUG,  pentru a stinge vîlvătaia din ianuarie 2011 declanșată de aplicarea greșită a Legii 119/2010 de recalculare a pensiilor militarilor, polițiștilor. parlamentarilor, grefierilor etc.

Neavînd bani alocati  în bugetul pe 2012, Guvernul Ponta nu putea să legifereze și restabilirea cuantumului pensiilor, pentru cca 26 000 disponibilizați din MApN,MAI și SRI, la nivelul avut în 2010, inainte de recalcularea înițiată de Băsescu și Boc. Ar fi fost un puternic semnal inflaționist mai ales ca ar fi acompaniat efortul bugetar pentru reintregirea salariilor bugetarilor și pentru restituirea CASS.

Pentru că guvernul Ponta amînă reîntregirea pensiilor disponibilizaților, Mircea Dogaru  are în vedere următoarele opțiuni răzvrătitoare, pe lîngă cea a melcului:

„2.   Optiunea “capra si varza” sau solutia de mijloc

Aceasta presupune sa ne orientam spre cei care mai inca interese comune cu noi. Deci exclusiv spre alianta PNL-PC. Sa-i atragem atentia lui Crin Antonescu, locomotive, astazi abandonata a USL,  ca, daca nu va fi suspendat/demis Basescu vara aceasta, ca sa avem in octombrie alegeri parlamentare si prezidentiale la un loc, va ajunge presedintele Romaniei atunci cand ne vom recupera si noi drepturile furate, adica la “Pastele cailor”. Sa semnam Contractual social doar cu acesta alianta, promitand ca vom sustine exclusiv candidatii ei la alegerile generale.

Sa facem un miting prin mobilizare generala, a noastra si a tuturor aliatilor, sambata, 14 iulie (dupa terminarea bacalaureatului, ca sa poata participa si profesorii care vor fi in vacanta),  miting pe care il solicita multe dintre filialele noastre déjà, dar si pensionarii civili, profesorii, revolutionarii, minerii, ceferistii si lucratorii din sanatate. Va fi un miting in Piata Victoriei, impotriva FMI si a regimului Basescu-Ponta. Poate asa se va trezi dl. Ponta si, renuntand la pactizarea cu cei vinovati, prin initiative si vot, de promovarea tuturor legilor antinationale (Oprea, Sirbu, Ontanu si gasca), va face ceea ce a promis  la mitingul din 1 Mai si va semna Contractul social. Riscul este major, deoarece am putea avea impotriva noastra, gata de interventie, atat fortele paramilitare ale Basescului, cat si cele oficiale la dispozitia Guvernului, plus tradatorii nostri si majoritatea latrailor media.”

3.   Optiunea ALTERNATIVA NATIONALA

„Organizarea, prin mobilizare generala a noastra si a aliatilor nostri a unui miting de protest in Piata Victoriei, sambata 14 iulie a.c., la care sa anuntam incetarea “Starii de veghe”, proclamata la 1 Mai si reintrarea in lupta a SCMD si CNSC, utilizand toate facilitatile democratiei de tip european, pentru “Alternativa Nationala”

Pornita din Spania, la sfarsitul anilor 90, aceasta idée inseamna sa oferim natiunii o alternativa la o intreaga clasa politica, majoritar hoata, ticaloasa, corupta si tradatoare. Intrucat presedintii unora dintre ONG-urile aliate noua, sunt si presedinti de partied  “de buzunar”, vom putea arunca in alegerile generale un astfel de partid, de pilda al d-lui Viorel Ringhilescu...........”

 „Am cere pe dreptate sociala, pedepsirea coruptilor si vinovatilor de dezastrul tarii, inclusiv confiscarea averilor obtinute prin spolierea statului si a populatiei. Am alege din timp, din randul creierelor natiunii, oameni integri (déjà cunoscuti de toata lumea) care au dovedit ca pot sa construiasca sau sa reconstruiasca si acestia ar forma Guvernul. Un Alexandru Athanasiu, un Iustin Capra, un Cojocaru Constantin, un Florian Colceag sau, ca finantist, un general ca Nastase Constantin, nu mai vorbim de cati ministri adevarati ai Apararii, Internelor sau directori ai serviciilor de Informatii si contrainformatii, Interne si Externe,  poate da SCMD-ul.”

........

 „Va informez ca, pe moment, continuam tratativele cu PNL si PC, iar juristii nostri au participat la dialogul organizat de MApN pe tema unei legi pe care noi am numit-o “Legea pensiilor militare de stat”. Am cerut ca proiectul acesteia sa ni se puna la dispozitie pana miercuri, urmand a fi transmis tuturor filialelor, astfel ca in trei saptamani (termen 05.07.2012) sa poata fi completat, elaborat in forma finala si adoptat inainte de alegeri, prin ordonanta de urgenta, nu lasat ani de zile la mila Parlamentului.”

Comunicat MApN după modificarea OUG.nr.1/2011 privind revizuirea pensiilor militare

Ministerul Apărării Naţionale
Direcţia Informare şi Relaţii Publice
E-mail: presamapn@mapn.ro
Contact: 021-319.60.22

Persoană de contact: lt. col. Constantin Spînu

Comunicat nr. 91
Data: 14.06.2012

COMUNICAT DE PRESĂ

Proiectul de lege pentru modificarea art. 7 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 1/2011, privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, susţinut, ca reprezentant al Guvernului, de ministrul Apărării Naţionale, Corneliu Dobriţoiu, a fost adoptat joi, 14 iunie, de plenul Camerei Deputaţilor, în calitate de cameră decizională.

Actul normativ prevede, pentru pensionarii militari al căror cuantum al pensiei a fost diminuat în urma recalculării pensiilor, nerecuperarea sumelor rezultate din regularizarea pentru perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2011.

Conform OUG nr. 1/2011, în forma iniţială, procesul de recalculare a fost finalizat la 31 decembrie 2011, iar din aprilie 2012, ar fi trebuit recuperate sumele plătite în plus, începând cu 1 ianuarie 2011.

La Casa sectorială de pensii a Ministerului Apărării Naţionale sunt în evidenţă aproximativ 9.000 de pensionari militari în această situaţie, iar suma totală pe care ei ar fi trebuit să o returneze este de aproximativ 60 de milioane de lei.

Modificarea OUG nr. 1 din 2011, prin amnistierea obligaţiilor de plată rezultate din scăderea pensiilor, efect al recalculării şi revizuirii acestora, este una dintre măsurile reparatorii aduse pensionarilor militari care au avut de suferit în urma procesului de recalculare, revizuire şi regularizare a pensiilor militare.

"Am realizat astăzi o etapă importantă din procesul de eliminare a nedreptăţilor făcute în procesul de recalculare a pensiilor, un pas care dovedeşte voinţa Parlamentului României de a reda militarilor demnitatea şi respectul cuvenite.

Intenţia noastră nu se opreşte aici! Angajamentul nostru politic este ca, într-o a doua etapă, să includem în viitorul program de guvernare al USL problematica pensiilor militare, astfel încât să demarăm, din 2013, procedurile de revenire a pensiilor militare diminuate la cuantumul din 31 decembrie 2010", a declarat ministrul Apărării Naţionale, Corneliu Dobriţoiu.

La Ministerul Apărării Naţionale s-a constituit joi, 7 iunie a.c., Comisia pentru elaborarea actelor normative care să reglementeze reconstrucţia sistemului de pensii militare ocupaţionale. Acest organism are drept misiune analizarea şi evaluarea situaţiei actuale a pensionarilor militari din perspectiva aplicării legilor 119/2010, 263/2010 şi a OUG 1/2011, în vederea elaborării actelor normative care să reglementeze drepturile actualilor pensionari militari, cât şi cele ale viitorilor pensionari militari, în prezent în activitate.


Biroul de Presă

Ce a propus inițiatorul și ce au aprobat Comisiile de Muncă și Aparare din Camera Deputaților

Cititi Raportul comun al Comisiilor de Muncă și Apărare din 13 iunie prin care se propune o modificare prescurtată a OUG nr.1/2011, respectiv numai a articolului 7, potrivit recentului Memorandum aprobat de Guvernul PONTA.
In conditile în care avizul favorabil n-a mai venit  de la Guvern au fost eliminate articolele referitoare la revenirea la cuantumul din 2010 pe care l-au avut pensiile micșorate prin recalculare/revizuire.

                      nr.165/2011, se modifică și va avea
                      următorul cuprins:

 

UPDATE

 Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, joi, 14 06 2012, legea prin care pensionarii militari sunt scutiţi de la returnarea sumelor obţinute pe perioada recalculării pensiilor care ulterior s-au situat la un cuantum mai mic, propunerea fiind adoptată cu 184 de voturi "pentru", 2 voturi "împotrivă" şi 9 abţineri.

Cîți pensionari din MApN, MAI și SRI au pierdut prin recalcularea/revizuirea pensiilor

Comisiile de aparare si de munca din Camera Deputatilor au adoptat, miercuri, pe 13 iunie 2012, raportul la proiectul de lege privind pensiile militarilor, potrivit caruia pensionarii militari nu mai sunt obligati sa returneze sumele primite in plus pe perioada recalcularii drepturilor banesti.
"Procesul e in doi pasi. Intr-o prima urgenta s-a oprit masura abuziva prin care urma sa le bagam oamenilor mana in buzunar, sa li se opreasca sumele primite anul trecut si in a doua etapa vom aduce pensiile diminuate la nivelul avut in plata in decembrie 2010", a declarat ministrul Apararii, Corneliu Dobritoiu, dupa sedinta comisiilor.

Vicepresedintele Comisiei de aparare, George Scutaru (PNL), a spus ca "timp de un an fostul Guvern a facut o recalculare a pensiilor militare, regularizari" si daca nu se facea aceasta modificare pensionarii militari trebuia sa restituie in 6 luni cat s-a primit in plus la vechea pensie pe perioada recalcularii.

"Daca cineva avea 20 de milioane de lei, s-au pus in plata 15 milioane. Dar el a primit in acel an 20 de milioane. Daca nu faceam aceasta modificare, trebuia intr-un timp scurt, de 6 luni, sa restituie cat a primit in plus pe vechea pensie, pe perioada recalcularii. Am zis ca este inuman, pe de o parte oamenii au fost afectati de o diminuare a pensiilor si apoi sa mai plateasca si din urma", a spus Scutaru.

El a aratat ca de aceasta masura vor beneficia 26.500 de pensionari militari, dintre care 9.020 pensionari MApN, 1.500 pensionari SRI si aproximativ 15.500 pensionari ai Ministerului de Interne.

"La noile negocieri cu FMI dorim ca din 2013 sa revenim cu pensiile militare la cuantumul din 31 decembrie 2010. Este un angajament politic al USL", a mai spus Scutaru.

Ziare.com

Apel către Monica Caloianu și Simona Luminița Sîrbu.

Cînd era să zic, uite dom`le, domnul Dogaru este și dînsul o dată mulțumit de ce se întîmplă  cu pensiile celor care au lucrat în instituțiile de apărare, citind comunicatul SCMD de astăzi, cu privire la posibila adoptare de către Camera Deputaților a proiectelor de modificare a L 329/2009 și a OUG nr.1/2011, am rămas surprins că dînsul persistă în greșeala de a face confuzie între pensia pentru limita de vîrstă sau anticipată a militarilor și ajutoarele lunare acordate militarilor trecuți în rezervă fără să fi indeplinit condițiile de pensionare. 

Sintagma este reluată de domnul Dogaru si in comiunicatul de astăzi:

„Astazi, 13.06.2012, la orele 14.00, se reiau discutiile in comisiile Camerei Deputatilor privind cele 4 amendamente propuse la Legea 329/2009 si OUG 1/2011. Cel mai probabil maine, (este insa posibil si in seara aceasta), daca totul decurge normal, acestea vor fi votate in Camera. Daca totul se va petrece asa cum speram, am rezolvat problema cumulului si a cuantumului celor cu “ajutoare sociale scazute” si vom transmite multumiri pentru initiativa ministrului Apararii, premierului, ministrului muncii si consilierului pe probleme juridice al ministrului Apararii, d-na avocat Simona Luminita Sirbu, care a reusit sa convinga dinozaurii de la Finante. Daca se intampla si de data asta ceva, se va recurge la solutia amnistierii fiscale.”

Poate reușiți d-voastră, doamnelor, să-l convingeți că punctul V al art.6 din Legea 263/2010, în formularea

 V. cadrele militare trecute in rezerva, politistii si functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare ale caror raporturi de serviciu au incetat, din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale, care beneficiaza de ajutoare lunare ce se asigura din bugetul de stat, in conditiile legii;

se referă la faptul că și militarii trecuți în rezervă și care primesc ajutoare lunare sunt asigurați în sistemul public de pensii pe perioada în care primesc acele ajutoare.

E decrebilizantă persistența în greșeală!

  Notă
Pentru cei care nu cunosc, doamna Monica Caloianu este sefa Departamentului Jurdic al SCMD, iar doamna Simona Luminița Sîrbu, avocat  de Constanța, este consilieră a noului ministru al Apărării și prețedinte al comisiei pentru elaborarea actelor normative care să reglementeze reconstrucţia sistemului de pensii militare ocupaţionale , înfiinţată la Ministerul Apărării Naţionale. .

Nu numai ICCJ are judecători fără inamovibilitate.Si la CSM sunt astfel de judecători

Să ne mai mirăm de ce CSM  își permite să confunde propunerile de numire a judecătorilor prin decret prezidențial, pentru a dobândi inamovabilitate, cu activitățile sale de promovare, transferare și sancționare a  judecătorilor?

S-a ajuns ca în cele mai înalte instanțe judecătorești să pătrundă procurori transferați în corpul judecătoresc prin simple decizii ale CSM, fără decret de numire din partea Președintelui României, adică judecători care nu au inamovibilitate. 

Cînd un judecător nu are inamovibilitate nu poate să reziste presiunilor venite din partea celorlalte autorități ale statului pentru o dreaptă  judecată.

Numai prin antireforma promovată de Monica Macovei se putea ajunge într-o situație atît de jenantă și decredibilizantă pentru instanțele judecătorești încît un procuror să fie transferat în corpul judecătorilor, fară decret, și apoi promovat la ICCJ, fără vechimea necesara, pentru ca el să judece dosarul cercetat de fostul său șef ierarhic din DNA. 

A devenit celebru cazul judecătoarei fără inamovibilitate care a fost promovată de la DNA la ICCJ pentru a-l condamna pe Adrian Năstase.

De ce nu intervine CSM? Pentru că și in componența sa sunt judecători care nu-și mai găsesc decretele prezidențiale de numire ca judecători, scrie revista Lumea Justiției, făcînd referire la foști și actuali președinți de CSM.

Oricît ai vrea să tragi de textul constituțional nu poți înțelege că un judecător are inamovabilitate dacă numirea sa ca judecător nu e făcută de Președintele României, ce-i drept, la propunerea  CSM.

 Constituția Romîniei

ARTICOLUL 125 - Statutul judecatorilor
(1) Judecatorii numiti de Presedintele Romaniei sunt inamovibili, in conditiile legii.
(2) Propunerile de numire, precum si promovarea, transferarea si sanctionarea judecatorilor sunt de competenta Consiliului Superior al Magistraturii, in conditiile legii sale organice.
(3) Functia de judecator este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior.

 Opiniile avocatului  din Trofeul Calității, Gabriela Ghiță

• "In Constitutie se spune clar ca judecatorul numit prin decret prezidential dobandeste inamovibilitate. De la aceste dispozitii nu poate deroga nici o alta lege. Astfel inamovibilitate are doar judecatorul care are decret prezidential.
• Cazul doamnei Ioana Bogdan este prima situatie pe care am intalnit-o din 2004. Mai este un caz verificat de noi, este vorba de Horatiu Dumbrava, membru CSM si fost presedinte al consiliului.
• Nu am invocat aceasta situatie pe fond pentru ca in acel moment nu stiam. Nici prin cap nu ne-a trecut la acel moment ca ar putea exista asa ceva.
• Daca trecerea de la procuror la judecator se face prin hotarare a CSM cu respectarea legii este evident ca trebuie respectata Constitutia. Aceasta trecere nu poate fi asimilata transferului pentru ca asa doreste CSM.
• Legea 92/92 prevede ca judecatorul care nu dobandeste inamovibilitate nu mai poate avea calitatea de judecator si ii inceteaza aceasta calitate.
• Hotararea CSM nu poate sa suplineasca prevederile Constitutiei. Aceasta situatie ar trebui rezolvata. Nu trebuie perpetuata o situatie ambigua. Daca acum Ioana Bogdan sau alti judecatori in aceasta situatie ar primi decrete prezidentiale, practic s-ar recunoaste ca nu au inamovibilitate si atunci se pune problema ce se intampla cu actele emise de ei, sunt nule in totalitate, sunt nule partial?
• Eu, ca avocat, sunt obligat ca in fata instantei nationale sa invoc toate problemele si exceptiile pentru ca altminteri cand ma duc la CEDO, CEDO imi reproseaza ca nu am rediciat aceste chestiuni in tara. De aceea am cautat orice nulitate si orice aspect neconform cu legile. Evident ca intr-un final vom face si o actiune la CEDO in functie de ce se decide, ca nu stim acum daca va fi o solutie de achitare sau alta solutie."

CEDO, ca o măciucă pentru disponibilizați. Mîntuirea vine de la Ponta-Dobrițoiu

  Decizia de inadmisibilitate nr. 63627/11 pronunţată la data de 15 mai 2012 în cauza Constantin Abăluță și alții împotriva României 

După respingerea plîngerii grefierelor impotriva Legii 119/2010, așa cum era previzibil, CEDO a respins și plîngerea a 307 pensionari militari, învocînd, pe scurt, următoarele motive:

-Protocolul 1 al Convenției drepturilor omului garantează dreptul la pensie nu și cuantumul ei

-Statul e suveran în stabilirea măsurilor care asigură un echilibru între venituri și cheltuieli publice

-Diminuarea pensiilor reclamanţilor a reprezentat o modalitate de a integra aceste pensii în sistemul general prevăzut de Legea nr. 263/2010

- Reforma sistemului de pensii nu a avut un efect retroactiv 

- Măsurile criticate de reclamanți nu i-au determinat pe aceștia să suporte o sarcină disproporţionată şi excesivă, incompatibilă cu dreptul de proprietate şi nu au fost în mod nejustificat discriminați în raport cu alți pensionari.

Prezentarea cauzei

Potrivit situaţiei de fapt reţinute de Curte în decizia de inadmisibilitate analizată[1], dl. Constantin Abăluţă şi alte 306 persoane, reclamanţi în această cauză, au beneficiat, în calitate de foste cadre militare, de pensii militare de stat, stabilite în temeiul Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat. Pe durata serviciului lor, au plătit la buget aproximativ 5% din soldă, pentru a se bucura de o pensie complementară. Pensia lunară reprezenta aproximativ 60% din ultima soldă şi era achitată în întregime de la bugetul de stat.

Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, în vederea asigurării echilibrului bugetar în perioada de criză economică a abrogat mai multe sisteme speciale de pensie, inclusiv pe cel al militarilor, tocmai pentru a asigura echilibrul bugetar şi pentru a corecta inegalităţile dintre diferitele sisteme de pensii. În baza H.G. nr. 735/2010, pensiile foștilor militari trebuiau să fie recalculate şi incluse în sistemul de pensii publice în termen de cinci luni de la data intrării în vigoare a noii legi.

Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice a instituit un nou sistem general de pensii, aplicabil totodată și militarilor. Pensiile acestora din urmă au fost recalculate prin determinarea stagiilor de cotizare și a punctajelor medii anuale, pe baza veniturilor realizate lunar de către beneficiari și stabilirea cuantumului fiecărei pensii. Durata serviciului militar a fost asimilată cu o perioadă de contribuţie.

O.U.G. nr. 1/2011 a abrogat H.G. nr. 735/2010, modificând anumite aspecte tehnice de calcul al pensiilor şi a prelungit termenul pentru punerea în aplicare a noului sistem general.

Reclamanții au susţinut că introducerea noului sistem a condus la reducerea cuantumului pensiilor lor. Între timp, multe foste cadre militare, inclusiv o parte dintre reclamanţi, au solicitat instanțelor de contencios administrativ anularea H.G. nr. 735/2010 şi menţinerea vechii metode de calcul pentru pensiile lor. După abrogarea H.G. nr. 735/2010, Curţile de Apel din Cluj şi Bucureşti au respins aceste acţiuni.

Invocând art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenție şi art. 14 din Convenţie, reclamanții au susţinut că reforma sistemului de pensii le-a încălcat dreptul lor la respectarea bunurilor, lipsindu-i de pensia stabilită la data pensionării, în timp ce alte grupuri sociale, inclusiv foştii magistrați, continuă să beneficieze de un mod de calcul al pensiilor mai favorabil. Reclamanţii au mai susţinut și că, din pricina modificărilor legislative efectuate, nu au dispus de un recurs efectiv, care să le fi permis să se plângă de situaţia în cauză şi să pretindă redresarea acesteia.

Curtea nu a considerat că este necesar să se pronunţe cu privire la existenţa în dreptul intern a unui recurs efectiv şi asupra obligaţiei reclamanților de a-l exercita, plângerea fiind inadmisibilă, pentru următoarele motive:

Curtea a reiterat că, deşi art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenție garantează plata prestaţiilor sociale pentru persoanele care au achitat contribuţii la bugetul asigurărilor sociale, acest lucru nu poate fi interpretat ca oferind dreptul la acordarea unei pensii într-un cuantum determinat (a se vedea, în special, Skorkiewicz c. Poloniei, decizia din 1 iunie 1999, nr. 39860/98; Jankovic c. Croaţiei decizi, nr. 43440/98; Kuna c. Germaniei, decizie, nr. 52449/99; Blanco Callejas c. Spaniei, decizia din 18 iunie 2002, nr. 64100/00; Maggio și alții c. Italiei, 31 mai 2011, nr. 46286/09, 52851/08, 53727/08, 54486/08 şi 56001/08, par. 55).

Statele părţi la Convenţie dispun de o marjă largă de apreciere pentru reglementarea politicii lor sociale. Curtea a reamintit, în acest sens, dată fiind cunoaşterea directă a propriei societăţi şi a nevoilor sale, că autorităţile naţionale sunt, în principiu, cel mai bine plasate pentru a alege mijloacele cele mai adecvate în atingerea scopului stabilirii unui echilibru între cheltuielile şi veniturile publice, iar Curtea respectă alegerea lor, cu excepţia cazului în care aceste mijloace se dovedesc în mod evident lipsite de un temei rezonabil (Jankovic, citată anterior; Kuna, citată anterior, şi Mihăieș și Senteş c. României[2], decizia din 6 decembrie 2011, nr. 44232/11 şi 44605/11).

În speță, Curtea a subliniat că reforma sistemelor de pensii a fost fundamentată pe motivele obiective invocate la adoptarea Legii nr. 119/2010, şi anume contextul economic actual şi corectarea inegalităţilor existente între diferitele sisteme de pensii.

În această privinţă, Curtea a constatat că diminuarea pensiilor reclamanţilor a reprezentat o modalitate de a integra aceste pensii în sistemul general prevăzut de Legea nr. 263/2010 şi a arătat că motivele invocate pentru adoptarea acestei legi nu pot fi considerate drept nerezonabile sau disproporţionate.

De asemenea, Curtea a reținut că reforma sistemului de pensii nu a avut un efect retroactiv şi nu a adus atingere drepturilor la prestaţii sociale, dobândite în temeiul contribuţiilor la bugetul asigurărilor sociale, achitate în timpul anilor de serviciu, ci numai unei părți din pensie, care era susținută integral de la bugetul de stat şi care reprezenta un avantaj de care reclamanții beneficiaseră mulțumită naturii profesiei lor (a se vedea, mutatis mutandis, Frimu și alții c. României, decizia din 7 februarie 2012, nr. 45312/11).

În ceea ce priveşte diferenţa de tratament, în raport de alte categorii de pensionari, Curtea a constatat că o diferență este discriminatorie, în sensul art. 14 din Convenţie, în cazul în care nu are nici o justificare obiectivă şi rezonabilă.

În speță, Curtea a reținut că faptul că alte categorii sociale se bucură în continuare de un mod de calcul favorabil al pensiilor lor ține, de asemenea, de marja de apreciere a statului.

Având în vedere aceste considerente, Curtea a considerat că măsurile criticate de reclamanți nu i-au determinat pe aceștia să suporte o sarcină disproporţionată şi excesivă, incompatibilă cu dreptul de proprietate şi nu au fost în mod nejustificat discriminați în raport cu alți pensionari.

Curtea a respins, ca inadmisibilă, în temeiul art. 35 par. 3 şi 4 din Convenţie, plângerea referitoare la încălcarea art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenție și art. 14 din Convenţie.