Pensionarii civili și speciali pot primi taloanele de pensie și în format electronic.

Reglementarea nu privește pensionarii militari, care sunt beneficiari ai Legii nr. 223/2015 și primesc pensiile și taloanele de pensie prin Casele de Pensii Sectoriale.

Inițiatorilor legii le-a fost târșeală să introducă în proiectul de lege și art. 67 din Legea nr.  223/2015, astfel încât și pensionarii militari să poată opționa pentru formatul electronic al talonului de pensie.

Nici instituțiile militare nu se obosesc să urmărească procesul legislativ din camere, pentru a face propuneri care să fie și in favoarea pensionarilor militari. Se înmulțesc modificările aduse Legii nr. 263/2010 care ar fi utile si pentru pensionarii militari. Mi-amintesc acum de cea privind imprescriptibilitatea recuperării drepturilor de pensie neacordate de Casele de Pensii. 

Modalitatea de plată a pensiilor militare și de transmitere a taloanelor de pensie este astfel reglementată de actuala lege a pensiilor militare.

Articolul 66(1) În sistemul pensiilor militare de stat, plata pensiei se face lunar.(2) Pensia se plătește personal titularului, tutorelui sau curatorului acestuia, persoanei căreia i s-a încredințat ori i s-a dat în plasament copilul urmaș sau, după caz, mandatarului desemnat prin procură specială.Articolul 67(1) Plata pensiei se face, în funcție de opțiunea pensionarului, prin mandat poștal, în cont curent sau în cont de card, în condițiile stabilite prin convențiile încheiate între casele de pensii sectoriale și Compania Națională "Poșta Română" - S.A. ori, după caz, între casele de pensii sectoriale și bănci.(2) Prevederile alin. (1) se aplică și în situația celorlalte drepturi bănești pentru stabilirea și plata cărora competența revine, potrivit legii, caselor de pensii sectoriale.(3) Casele de pensii sectoriale transmit lunar, la domiciliul beneficiarilor din România, prin Compania Națională "Poșta Română" - S.A., taloanele de plată a drepturilor prevăzute la alin. (1) și (2), indiferent de modalitatea de plată pentru care au optat beneficiarii acestora.Articolul 68(1) Cheltuielile cu transmiterea către beneficiari a drepturilor prevăzute la art. 67 alin. (1) și (2), precum și cele cu transmiterea taloanelor de plată la domiciliul beneficiarilor din România se suportă din bugetul de stat, prin stabilirea unor procente și tarife conform legilor bugetare anuale.(2) Procentul prevăzut în situația în care achitarea drepturilor se face la domiciliul beneficiarilor se stabilește astfel încât cheltuielile totale de transmitere să nu depășească 1% din valoarea totală a sumelor plătite.(3) Comisionul bancar prevăzut în situația în care plata drepturilor se face în cont curent sau în cont de card se stabilește astfel încât cheltuielile totale de transmitere să nu depășească 0,15% din valoarea totală a sumelor plătite

********************

Legea a fost adoptată miercuri 13 oct. 2021 în Camera Deputaților, cameră decizională.

Vezi Pl-x 294/2021

Lege 

pentru completarea art.109 din Legea nr.263/2010 

privind sistemul unitar de pensii publice

Art.I. - La articolul 109 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.852 din 20 decembrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, după alineatul (6) se introduc şase noi alineate, alin.(7)-(12), cu următorul cuprins: 

„(7) Casa Naţională de Pensii Publice transmite, la cerere, în format electronic, pe e-mail sau în contul on-line deschis în portalul CNPP, documentul de informare cu privire la sumele plătite beneficiarilor care au optat pentru efectuarea plăţii drepturilor prevăzute la alin.(1) şi (2) în cont curent sau în cont de card.

(8) Documentul de informare prevăzut la alin.(6) se transmite în format electronic începând cu luna următoare înregistrării cererii, în maximum 48 de ore de la efectuarea plăţii drepturilor în cont curent sau cont de card. 

(9) Documentul de informare prevăzut la alin.(6), transmis în format electronic, produce efecte juridice identice cu documentul de informare cu privire la sumele plătite transmis lunar la domiciliu sau, după caz, la reşedinţă prin serviciul de corespondenţă standard.

(10) Documentul de informare prevăzut la alin.(6), în format electronic, este acceptat ca document valid în relaţia cu toate instituţiile şi autorităţile publice. Instituţiile şi autorităţile publice care îl solicită nu vor condiţiona oferirea de informaţii sau de servicii de prezentarea documentului în format fizic.

.(11) Documentul de informare prevăzut la alin.(6), în format electronic, conţine toate elementele de identificare unică de pe documentul fizic omolog.

Art.II. - Hotărârea Guvernului nr.257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 28 martie 2011, cu completările ulterioare, va fi actualizată în mod corespunzător, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi

Un proiect de lege care ar trebui extins și în cazul revizuirii pensiilor militare

Liberalul Florin Roman, îndemnat de ministresa Muncii, a depus astăzi la Parlament 

Proiectul   BP564/2020 prin care termenul de prescripție  de trei ani nu se aplică în cazul recuperării de către beneficiari a drepturilor de pensie neplătite din cauza erorilor săvârșite de  Casele de Pensii. 

Vedeți de ce nu este bine să te duci la Cotroceni, cum a făcut domnul Dogaru,  să ceri 

" excluderea, pe viitor, a militarilor si politistilor in activitate sau in rezerva din orice proiect legislativ care vizeaza Ministerele Muncii si de Finante si se refera la civili" ?

 

Dacă s-ar aplica această lege și în cazul pensiilor militare, drepturile neplătite din cauza erorii de actualizare, prin care indexarea din 2016 a fost exclusă din operațiunea de actualizare de la 30 07 2017 de către Casele de Pensii Sectoriale ale MApN și SRI, precum și drepturile de pensie reprezentând sporul SOSP eliminat de toate cele 3 Case de Pensii Sectoriale pentru drepturile calculate după data de 15 09 2017 nu s-ar mai prescrie. 

Acum, pentru simetrie, imprescriptibilitatea ar trebui să funcționeze și în cazul în care Casa de Pensii greșește în favoarea beneficiarului.

Noua lege a pensiilor civile ar putea reduce stagiul complet de cotizare din formula de calcul la 25 de ani

În momentul de față, punctajul în funcție de care este calculată pensia unei persoane la ieșirea din activitate este dat de o împărțire a totalului punctajelor lunare din toată perioada cât respectiva persoană a muncit, împărțit la 35 de ani cât este în acest moment stagiul complet de cotizare pentru bărbați, în timp ce la femei împărțirea se face la 30 de ani și 10 luni.

Reduc stagiul complet de cotizare cu 10 ani!

Potrivit jurnaliștilor de la România TV, însă, în noua Lege a pensiilor, stagiul complet de cotizare va fi redus, atât pentru femei cât și pentru bărbați, la 25 de ani, ceea ce înseamnă că pensiile vor crește substanțial.

„Pensiile bărbaților cu stagiu de 35 de ani vor crește cu 40% , iar în cazul femeilor care acum au un stagiu de 30 de ani și 10 luni, creșterea va fi de 24%”, a spus, în direct la postul tv, Doina Pârcălabu, fostă șefă a Casei de Pensii.

CCR a decis că femeile pot opta la împlinirea vârstei de 63 de ani pentru continuarea contractului de muncă până la vârsta standard de pensionare pentru bărbați.

COMUNICAT DE PRESĂ

05.06.2018

II. În aceeași zi, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.d) din Constituția României, al art.11 alin.(1) lit.d) și al art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-a pronunțat asupra excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art.56 alin.(1) lit.c) teza întâi din Legea nr.53/2003 - Codul muncii și ale art.53 alin.(1) teza întâi din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.56 alin.(1) lit.c) teza întâi din Legea nr.53/2003 - Codul muncii și a constatat că acestea sunt constituționale în măsura în care sintagma „condiții de vârstă standard” nu exclude posibilitatea femeii de a solicita continuarea executării contractului individual de muncă, în condiții identice cu bărbatul, respectiv până la împlinirea vârstei de 65 de ani.

Pentru a decide astfel, Curtea a apreciat că încetarea de drept a contractului individual de muncă pentru femei la o vârstă mai mică decât cea a bărbatului poate dobândi valențe discriminatorii pe criterii de sex și încalcă dreptul la muncă al femeii, atât timp cât nu rămâne o opțiune a acesteia să înceteze raporturile de muncă la o vârstă mai mică decât bărbatul, respectiv la vârsta când poate solicita deschiderea dreptului la pensie. Prin urmare, la vârsta de 63 de ani, femeia trebuie să aibă dreptul de a opta pentru continuarea raportului de muncă până la vârsta la care legea prevede încetarea de drept a contractului individual de muncă și pentru bărbați, respectiv 65 de ani,  potrivit ipotezei art.56 alin.(1) lit.c) teza întâi din Legea nr.53/2003.

Prin aceeași decizie, Curtea, cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.53 alin.(1) teza întâi din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, considerând că soluția legislativă care prevede o vârstă de pensionare diferită pentru femei în raport cu bărbații este constituțională.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și instanțelor care au sesizat Curtea Constituțională, respectiv Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale. 

Argumentele reținute în motivarea soluțiilor pronunțate de Plenul Curții Constituționale vor fi prezentate în cuprinsul deciziilor, care se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Compartimentul Relații externe, relații cu presa şi protocol al Curții Constituționale

Ordonanţa de Urgenţa a guvernului nr. 103/2017 curăţă Legea 263/2010 de dispoziţiile referitoare la militari

Proiectul a devenit deja OUG nr. 103/2017, publicată înMO nr. 1010 din 20 12 2017.
Poate fi citită AICI 


Sunt propuse spre abrogare toate articolele din Legea nr. 263/2010 referitoare la pensionarea militarilor, inclusiv celebra Anexă VI, cu vârsta de pensionare, stagiile complete şi stagiile minime de cotizare.
Proiectul de Ordonanţă poate fi citit AICI.

UPDATE
-Articolul 163 din Proiectul de Ordonanța trebuie citit în corelare ca art. 110 alineatele (5)-(7) din Legea 223/2015 privind pensiile militare. Se referă doar la pensionarii ale căror pensii au fost deschise în perioada 01 01 2011-31 12 2015.
-Formularea din Legea pensiilor militare este mai permisiva, aplicându-se tuturor celor care au stagii de specialitate, ca militar, în pensiile stabilite de casele civile teritoriale de pensii.
-Proiectul nu reglementează posibilitatea extragerii stagiilor civile din vechimea cumulată care a stat la baza calculării/recalculării pensiilor militare.
-Modificarea Legii 263/2015 a fost previzionată de gulerele albe încă de la data redactării Art. 40 al OUG nr. 57/2015, prin care a fost modificat şi Art. 122 din L 233/2015 privitor la posibilitatea alegerii, în următorii 5 ani, a modului de calcul din sistemul public de pensii. Lor li se aplică prevederile din Legea 263/2010  valabile la 01 01 2016, inclusiv Anexa 6 privind stagiile complete de cotizare pentru militari. Nu contează modificările ulterioare ale Legii 263/2010. 

Documentele din dosarul de pensie pentru militari, pentru ca aceștia să poată opta pentru modul de calcul prevăzut de Legea 263/2010

Să analizăm cine poate opta pentru modul de calcul din sistemul public de pensii și în ce termen, potrivit textului modificat de OUG nr. 57/2015, comparativ cu textul inițial al legii pensiilor militare.

Dacă formularea inițială a art. 122 nu lăsa loc de interpretări în legătură cu militarii care pot opta, respectiv numai cei care își deschid dreptul de pensie în termen de 3 ani de la data intrării în vigoare a legii, textul modificat prin ordonanță, în prezent în vigoare, nu mai este atât de precis, lăsând posibilitatea interpretării că  de opțiune pot beneficia toți cei care la data deschiderii dreptului de pensie, nu numai cei care se pensionează după 01 01 2016, îndeplinesc condițiile de pensionare din ambele legi.

Termenul de 5 ani din textul modificat nu se mai referă la termenul de deschidere a dreptului de pensie ci la termenul în care un militar, poate fi activ sau deja pensionar, care îndeplinește condițiile  de pensionare din ambele legi, poate opta pentru modul de calcul potrivit Legii 263/2010.

Mulțumim gulerelor albe care prin modul în care  au modificat art. 122 din Legea 223/2015, prin OUG nr. 57/2015, dau posibilitatea tuturor celor care îndeplinesc condițiile de pensionare din ambele legi să poată opta, până la 31 12 2020, pentru modul de calcul al pensiei potrivit Legii 263/2010.

Mai jos aveți cele două texte de lege.

Art. 122 din Legea 223/2015, modificat prin OUG nr. 57/2015

Art. 122.- „Militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, precum și urmașii acestora, care la data deschiderii dreptului de pensie, de către casa de pensii sectorială competentă, îndeplinesc condițiile prevăzute de prezenta lege, cât și cele prevăzute la data de 1 ianuarie 2016 de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, pot opta în termen de 5 ani, de la data intrării în vigoare a prezentei legi, pentru modul de calcul prevăzut de Legea nr. 263/2010 ,cu modificările și completările ulterioare, în vigoare la data de 1 ianuarie 2016.”

Forma initială a art. 122, nemodificat de OUG nr.57/2015 

Art. 122. – În termen de 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, persoanele cărora li se deschide dreptul la pensie pot opta  pentru modul de calcul al pensiei în baza prezentei legi sau a Legii nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare.

***********************************************

Ordinul M24/2016 pentru aprobarea Metodologiei de întocmire a dosarului de pensie militară ne indică și ce documente trebuie să existe la dosarul de pensie pentru calculul pensiei pentru militari potrivit Legii 223/2010.

Art. 4
(2) Documentele prevăzute la alin. (1) lit. i), n) — p) se depun numai în situaţia prevăzută la art. 122 din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare

(1)
i) adeverinţa privind sporurile cu caracter permanent acordate în condiţiile legii sau prin contractul colectiv/individual de muncă pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001 — în original;

n) adeverinţele, întocmite în condiţiile legii, privind câştigul salarial lunar brut/net până la data de 1 aprilie 2001 în cazul persoanelor care au avut vechime în muncă în sistemul public de pensii —în original;

o) adeverinţele, întocmite în condiţiile legii, privind veniturile realizate lunar în unităţile militare aparţinând sistemului de apărare naţională, ordine publică şi securitate naţională pentru perioadele anterioare datei de 1 ianuarie 2011, precum şi pentru perioada cuprinsă între data de 1 ianuarie 2016 şi data trecerii în rezervă/retragere cu drept la pensie — în original, întocmite conform art. 127 alin. (5) şi (6) din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011;

p) adeverinţe/certificate privind stagiul de cotizare realizat în perioada 1 aprilie 2001—31 decembrie 2015 — în original;

Casele teritoriale nu mai iau în considerare stagiile în sistemul militar?

Pensie anulata,stagiu civil 37ani, stagiu militar 8 ani

Buna ziua,

Am vazut pe blogul dvs sfaturi in legislatia pensiilor si chiar nu stiu deocamdata cum sa abordez situatia astfel incat am decis sa va scriu.
Va prezint foarte pe scurt cazul tatalui meu pe care cred ca o sa il gasiti foarte interesant:

Nascut in februarie 1957, a iesit la pensie in martie 2016 printr-o decizie a Casei de Pensii Teritoriale Galati, care i-a recunoscut un stagiu de cotizare total de 46 de ani si 1 luna, din care 37 de ani si 9 luni in sistemul public si 8 ani si 4 luni in sistemul militar, ceea ce conform calculelor lor oferea 6 ani si 6luni de reducere a varstei standard de pensionare.

In martie 2017 a facut cerere de recalculare intrucat dupa pensionare a mai lucrat vreo 2-3 luni in mediul privat. Raspunsul Casei de Pensii a fost o decizie cu 0 lei drepturi, nemotivata corespunzator. In mod verbal functionarul i-a comunicat ca pentru stagiul de cotizatie in domeniul militar trebuie sa se adreseze Casei de pensii a militarilor (nu stiu denumirea oficiala, casa sectoriala cred). 

Problema e ca tata e cu "fundul intre 2 scaune" intrucat nu are minim 10 ani stagiu de cotizatie in sist militar. Mai mult, decizia este nemotivata corespunzator si nu stim conform carei legi a fost luata. Ce este clar, este ca in aceasta a doua decizie, nu au mai tinut cont de stagiul in sistemul militar.

Intuitiv din cautarile mele cred ca tatal meu este cumva intre legile 263/2010 si 223/2015 doar ca in ambele legi se specifica faptul ca stagiile de cotizare sunt recunoscute intre diferitele sisteme de pensii (public si neintegrate acestuia).

Acum, practic, tatal meu are pensia taiata, iar casa de pensii invoca art 107 din 263/2010 specificand ca vor sa recupereze suma.

Intrebarea mea este:
O persoana care nu are stagiu militar complet dar are stagiu in sist public complet si care nu indeplineste cond de pensionare pt limita de varsta in nici unul din sisteme ce face? Tinand cont ca a muncit pentru acelasi stat si cumulat pentru toata activitatea ar trebui sa aiba drept la pensie.

Daca vi se pare interesant cazul, va pot comunica toate documentele aferente si contestatia pe care am redactat-o.

Va multumesc anticipat pentru un eventual raspuns.

Cu respect,
Alexandru An



Eu sper să fie vorba de o recalculare cu cuantum 0 pentru stagiile ulterioare pensionării, potrivit art. 107 din Legea 263/2010, și nu de o decizie de revizuire din oficiu prin care s-a anulat pensia acordată anterior.
Art. 95 din Legea 263/2010:

(3) In cazul persoanelor care realizeaza stagii de cotizare in mai multe situatii, pentru care legea prevede stagii complete de cotizare diferite, punctajul mediu anual se determina prin insumarea punctajelor medii anuale calculate corespunzator stagiilor complete de cotizare prevazute de prezenta lege, pentru fiecare dintre situatiile respective.

Texte din Legea 223/2015  aplicabile în această speță
Articolul 26(1) Pentru militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care la data trecerii în rezervă sau a încetării raporturilor de serviciu nu îndeplinesc condiţiile de acordare a unei pensii prevăzute la art. 14 lit. a) şi b), deschiderea dreptului la pensie se efectuează mai întâi de către sistemul în care îndeplineşte condiţiile cumulative de pensionare, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 19.----------Alin. (1) al art. 26 a fost modificat de pct. 3 al art. 40 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 57 din 9 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 923 din 11 decembrie 2015.(2) Între sistemul pensiilor militare de stat şi sistemul public de pensii, precum şi sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate acestuia se recunosc reciproc stagiile de cotizare, respectiv vechimea în muncă sau vechimea în serviciu, în vederea deschiderii dreptului la pensie în condiţiile alin. (1).(3) În situaţia prevăzută la alin. (1), pensia militară de stat se stabileşte doar pentru perioadele de vechime în serviciu, la care se adaugă sporurile acordate conform art. 24, la calculul pensiei de invaliditate stagiul potenţial se acordă doar de către ultimul sistem în care persoana a fost asigurată.Articolul 27Perioadele de vechime în serviciu prevăzute la art. 3 lit. e) pct. 3-5, care sunt recunoscute ca perioade asimilate în sistemul public de pensii sau care constituie vechime în muncă sau în serviciu în sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate sistemului public de pensii, se iau în calcul, opţional, în unul dintre sisteme. Există opțiunea, repet opțiunea, în cazul celor care au realizat vechime în serviciu , dar si-au deschis drept de pensie în baza Legii 263/2010, la casele de pensii teritoriale, să ceară recalcularea pensiei  potrivit art. 109 alin 5 din Legea pensiilor militare. 
(5) Persoanele care au realizat stagiu de cotizare în specialitate şi ale căror drepturi de pensie au fost stabilite de către casele teritoriale de pensii conform Legii nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, pot opta pentru recalcularea pensiei, în condiţiile prezentei legi, la casele de pensii sectoriale, în funcţie de ultimul loc de muncă din care au trecut în rezervă/retragere sau de la care le-au încetat raporturile de serviciu.(6) Prevederile alin. (3) şi (4) se aplică şi în cazul persoanelor de la alin. (5), dacă cererea a fost depusă la casele de pensii sectoriale în termenul prevăzut la alin. (2).

Parlamentarii forteaza majorarea valorii punctului de pensie

"Cazaturi" nevalorificate

3B169/2016

Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.263 privind sistemul unitar de pensii publice Inițiatori: Andronescu Ecaterina - senator PSD; Anghel Cristiana-Irina - senator PC; Badea Leonardo - senator PSD; Banias Mircea-Marius - senator PC; Barbu Daniel-Constantin - senator Independent; Biró Rozalia-Ibolya - senator UDMR; Boboc Cătălin - senator PNL; Bodog Florian Dorel - senator PSD; Bota Marius-Sorin-Ovidiu - senator PSD; Bujor Dumitru-Marcel - senator UNPR; Bumbu Octavian-Liviu - senator UNPR; Burlea Marin - senator UNPR; Butnaru Florinel - senator PSD; Cadăr Leonard - senator PSD; Chiriac Viorel - senator PSD; Coca Laurenţiu-Florian - senator PSD; Cordoş Alexandru - senator PSD; Corlăţean Titus - senator PSD; Creţu Gabriela - senator PSD; Deneş Ioan - senator PSD; Dobriţoiu Corneliu - senator PNL; Dumitrescu Cristian-Sorin - senator PSD; Durbacă Eugen - senator PC; Duruţ Aurel - senator PSD; Ehegartner Petru - senator Independent; Federovici Doina-Elena - senator PSD; Frătean Petru-Alexandru - senator PSD; Grapă Sebastian - senator UNPR; Iliescu Lucian - senator UNPR; Ioniţă Dan Aurel - senator Independent; Iovescu Ioan - senator UNPR; Isăilă Marius Ovidiu - senator UNPR; Lazăr Sorin-Constantin - senator PSD; Marian Valer - senator Independent; Mihai Cristian-Dănuţ - senator PNL; Mihai Neagu - senator UNPR; Mohanu Nicolae - senator PSD; Neculoiu Marius - senator PNL; Nicoară Marius-Petre - senator PNL; Nicolae Şerban - senator PSD; Nistor Vasile - senator PC; Niţă Mihai - senator PC; Păunescu Teiu - senator UNPR; Popa Florian - senator PSD; Popescu Dumitru-Dian - senator Independent; Rogojan Mihai-Ciprian - senator UNPR; Saghian Gheorghe - senator Independent; Severin Georgică - senator PSD; Silistru Doina - senator PSD; Stuparu Timotei - senator PSD; Teodorovici Eugen-Orlando - senator PSD; Vasiliev Marian - senator UNPR; Vegh Alexandru - senator UDMR; Vochiţoiu Haralambie - senator UNPR; Voinea Florea - senator PSD; Andea Petru - deputat PSD; Axente Ioan - deputat PSD; Bănicioiu Nicolae - deputat PSD; Buicu Corneliu-Florin - deputat PSD; Călin Ion - deputat PSD; Cătăniciu Steluţa-Gustica - deputat Independent; Cupă Ion - deputat Independent; Dalca Ştefan-Petru - deputat PSD; Deaconu Mihai - deputat Independent; Delureanu Virgil - deputat PSD; Diaconu Adrian-Nicolae - deputat PSD; Dîrzu Ioan - deputat PSD; Dobre Mircea-Titus - deputat PSD; Drăguşanu Vasile-Cătălin - deputat PC; Frăticiu Gheorghe - deputat PSD; Gheorghe Florin - deputat UNPR; Grindeanu Sorin Mihai - deputat PSD; Intotero Natalia-Elena - deputat PSD; Ionescu Aurelian - deputat PC; Irimie Vicenţiu-Mircea - deputat PC; Khraibani Camelia - deputat PSD; Matei Călin-Vasile-Andrei - deputat PSD; Mincă Liliana - deputat PSD; Moldovan Ioan - deputat PC; Negruţ Cornelia - deputat PC; Niculescu Dumitru - deputat UNPR; Nistor Laurenţiu - deputat PSD; Pârgaru Ion - deputat PSD; Petric Octavian - deputat PSD; Rădulescu Cătălin-Marian - deputat PSD; Smarandache Miron Alexandru - deputat PSD; Stroe Radu - deputat PSD; Tiuch Cătălin - deputat PSD; Tocuţ Dan-Laurenţiu - deputat Independent; Tudorie Violeta - deputat PSD; Vainer Aurel - deputat FCER (minoritãti); Zaharcu Neviser - deputat PSD; Zisopol Dragoş Gabriel - deputat UER (minoritãti)

înregistrat la Senat pt. dezbatere

Procedura de urgență:	Da
Stadiu:	înregistrat la Senat pt. dezbatere
Caracterul legii:	-
Opiniile persoanelor interesate asupra propunerilor legislative aflate în consultare publică:	Opinii trimise (1)

Derularea procedurii legislative:

Data	Acțiunea
05-04-2016	Înregistrat la Senat pentru dezbatere cu nr.b169

 - adresa de înaintare a iniţiativei legislative pentru dezbatere
 - forma iniţiatorului
 - expunerea de motive la iniţiativa legislativă

In atentia militarilor care inca se mai pensioneaza in baza L 263/2010

Observatorul Militar nr.31/2015

Audienţe

Marţi, 4 august, la sediul MApN au fost primite persoanele care au solicitat audienţă la ministrul apărării naţionale. Acestea şi-au prezentat problemele în faţa secretarului general al MApN, Codrin-Dumitru Munteanu, şi a reprezentanţilor structurilor abilitate să rezolve situaţiile respective. Chemarea/rechemarea în activitate, aprobarea trecerii în alt corp de cadre, precum şi clarificarea unor aspecte privind drepturile de pensie au constituit obiectul solicitărilor petenţilor înscrişi pe lista de audienţe. Sunt domenii de activitate în care este nevoie să ai anumite aptitudini. Dacă nu eşti înzestrat de natură cudorinţa de a-i ajuta pe cei din jur, nu numai pe tine însuţi, mai bine nu îţi alegi o profesie care presupune lucrul cu oamenii, consilierea acestora sau gestionarea situaţiilor ce implică acordarea  unor drepturi. Când consideri că eşti mult mai important faţă de ceilalţi din colectiv, că funcţia pe care o ocupi îţi dă dreptul de a-i privi de sus, când adopţi o atitudine de om foarte ocupat şi te arăţi deranjat când ţi se solicită sprijinul, oamenii evită să te contacteze. Aşteaptă să se rezolve lucrurile de la sine şi, uneori, constată că tactica lor a fost greşită, că, poate, altul ar fi fost rezultatul dacă erau mai insistenţi. În ultimii ani, trecerea în rezervă la împlinirea vârstei standard de pensionare presupune întocmirea unui dosar complex în vederea obţinerii pensiei. Legile s-au schimbat şi, cum nu toată lumea are acces la Monitorul Oficial sau ştie să interpreteze anumite prevederi din acte normative, cadrele militare ar trebui consiliate asupra modului cum se procedează. De exemplu, puţini ştiu că, de la intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010, pensia se acordă la cererea persoanei îndreptăţite, se stabileşte prin decizie a casei de pensii sectoriale şi se acordă de la data înregistrării cererii. Au fost cazuri când cererea a fost înregistrată la  unitate după o perioadă de timp. Astfel, pensionarii în cauză au avut surpriza să constate că data de la care primesc pensia nu coincide cu aceea a trecerii în rezervă. În asemenea situaţii se poate vorbi, pe deoparte, de neglijenţa lor,  care nu s-au interesat cu privire la prevederile legii, dar, pe de altă parte, şi de „bunăvoinţa” celor care puteau să-i consilieze. Bunăvoinţă în ghilimele, evident, pentru că este vorba mai mult de rea credinţă şi de dezinteres, căci nu putem crede că aceia care lucrează în domeniile resurse lor umane sau financiare nu cunosc prevederile legii. Dar, sunt oameni între oameni. Din păcate, există şi unii care, deşi sunt profesionişti pe segmentul lor de activitate, nu-şi pot înfrâna anumite răutăţi. Vor, cu orice chip, să demonstreze că fără contribuţia lor nu se pot rezolva favorabil anumite situaţii. Şi se poartă ca atare, fără a lua în calcul supărarea pe care o provoacă. Viaţa ne demonstrează de multe ori că a fi om înseamnă altceva decât a fi un bun funcţionar, că, pentru a se întâmpla, atât ghinionul, cât şi şansa pot fi provocate de un impuls dinafară…


UPDATE
Indolenta si nepasare, in informarea pensionarilor militari si a cadrelor militare care urmeaza sa se pensioneze, gasim si pe site-urile Caselor de Pensii Sectoriale, cu exceptia Casei Sectoriale a MAI;
Vezi:
Casa de Pensii Sectoriala a MApN -din 2011 nu s-ar mai  fi adresat vreo intrebare. 

Casa de Pensii Sectoriala a MAI - singura casa care da unele informatii preliminare despre L 223/2015

Casa de Pensii Sectoriala a SRI -nicio comunicare dupa Legea nr. 241/2013 

Militarii pensionari si spectrul aplicarii pâna la capat a legii sistemului unitar de pensii publice

Ati uitat de el, nu?

Ieri, românii au demonstrat ca nu dau doi bani pe masurile de protectie sociale, unele chiar reparatorii, luate de guvernul Ponta in ultimii trei ani. Luati de valul unei cauze straine de interesele lor, pretentia celor plecati in strainatate de a vota ca si când s-ar afla in tara, au aruncat un băs puturos in fata lui Ponta. Artizanii victoriei lui Johannis, cei care au virusat mintile românilor pe retelele de socializare, sunt talibanii justitiar-anarhisti, simpatizanti ai noului curent politic antisistem, reprezentat de fostul procuror comunist, Monica Macovei.
Avem inca un semn ca locuitorii acestor meleaguri au involuat la stadiul de populatie. Nu mai sunt o natiune.

Zilele guvernului Ponta sunt numarate. Daca PSD nu se retrage de la guvernare, asa cum a cerut si un vicepresedinte PSD, guvernul va fi rasturnat prin destramarea coalitiei guvernamentale. Spectrul revenirii la guvernare a lui Blaga, Predoiu, Macovei si a intregii gasti basiste se apropie si, odata cu el, si repunerea pe tapet a legii sistemului unitar de pensii publice, asa cum fusese gândita de  celebrul basist Seitan, cu stagiu complet de cotizate egal pentru toti pensionarii. Militarii pensionari inteleg cel mai bine ce inseamna sa li se calculeze punctul de pensie conform anexei 5 a Legii 263/2010. Nu cred ca in noul guvern se va mai gasi un Oprea sau huo...Oprea, cum il poreclesc unii, care sa se opuna. 

Cineva spunea intr-un comentariu pe acest blog ca si in SUA se pune problema revizuirii pensiilor pentru militari.

Initiativa legislativa pentru pensiile minerilor si artistilor

B530 / 2014      Propunere legislativă de completare şi modificare a alineatului 5  al articolului 56  din Legea nr.283/2010, privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completarile  ulterioare 


 - forma iniţiatorului

Din Legea 263/2010

Se reevalueaza cuantumul pensiilor militare stabilite potrivit Legii 164/2001?

Cel putin asa ar rezulta din Comunicatul dat de domnul CA, juristul sef, pe site-ul ANCMRR.

Oare in care situatii cuantumul pensiei militare din luna decembrie 2010 nu coincide cu cuantumul cuvenit in luna decembrie 2010, cuantum la care face referinta Legea 241/2013? Stiam ca in unele situatii cuantumul aflat in plata in 2010 trebuia recalculat pentru a se adauga si sporul pentru grupele de munca potrivit Legii 90/2007. In astfel de cazuri nu se putea vorbi de micsorari de cuantum.

Sa fi constatat Casa Sectoriala nereguli in calcularea pensiilor potrivit Legii 164/2001, dupa aplicarea Legii 241/2013?

Oricum, reevaluarea nu-i priveste pe toti militarii pensionati pe Legea  164/2010. Personal, cred ca pot fi câteva cazuri in care s-au strecurat erori materiale in preluarea cuantumului cuvenit in decembrie 2010, pentru punerea in plata a drepturilor stabilite prin Legea 241/2013.

Mai este posibil sa  fie reevaluate o parte din cele câteva pensii al caror cuantum stabilit pe Legea 164/2001 era exagerat de mare.

Din comunicatul juristului, nu trebuie luata in seama afirmatia ca in Legea 241/2013 s-ar fi prevazut situatiile in care pensionarii pot solicita revizuirea pensiilor.

Art. 107 din Legea 263/2010 reglementeaza situatiile de recalculare si revizuire a pensiilor.

COMUNICAT NR. 41 din 27.05.2014

În atenția tuturor membrilor A.N.C.M.R.R.
Stimaţi camarazi,
Unii dintre dumneavoastră au primit, în ultimul timp, decizii de pensie prin care se micşorează cuantumul drepturilor stabilite potrivit Legii 241/2013, cu diverse sume, fără a se preciza motivul.
Pentru a putea face intervenţiile necesare, în vederea lămuririi situaţiei, vă rugăm să trimiteţi la Biroul Permanent Central cazurile existente la nivelul filialei şi subfilialelor dvs., cu precizarea gradului, numelui şi prenumelui celui în cauză şi a numărului dosarului de pensie.
Pentru camarazii care au probleme cu calculul pensiei, respectiv perioade pentru care nu au avut dovezi în vederea recalculării, vă amintesc că Legea 241/2013 precizează că se poate face revizuirea, în completare, în situaţia că obţineţi adeverinţe legale de venituri, pentru perioada lipsă, pe care să le depuneţi la Casa de Pensii Sectorială a M.Ap.N.
.......................................................................

Șef serviciu juridic

Comandor (r) jurist //Constantin ALEXANDRU//

Din nou despre majorari diferentiate ale pensiilor.

I.Petrescu, ministrul Finantelor,

zice ca s-a

 imbunatatit colectarea impozitelor

 Aflat in campanie electorala in nordul tarii, premierul Ponta a ridicat din nou problema majorarii mai accentuate a pensiilor mici, in spiritul doctrinei social democrate.Numai ca Legea 263/2010 prevede, potrivit principiului contributivitatii, o valoare unitara a punctului de pensie, si pentru pensiile mari, si pentru pensiile mici.

Cu toate acestea, in ultimii patru ani, s-au si reglementat exceptii de la lege pentru diverse categorii socio-profesionale, acordându-se, permanent sau temporar, sume cu titlul de ajutor social, privilegii, venituri reparatorii sau  indemnizatii, peste cuantumul contributiv, exprimat in puncte de pensie.

Im primul rând, Guvernul Boc a introdus reglementarea cuantumului minim de 350 lei al pensiei, acordând un ajutor social ca diferenta intre aceasta suma si pensia contributiva.

In al doilea rând, Curtea Constitutionala a pastrat privilegiile introduse de ministresa Monica Macovei pentru magistrati, pensiile acestora ridicându-se la 80% din ultimul salariu, diferenta peste pensia contributiva fiind suportata de la bugetul de stat.

In al treilea rand, prin L 241/2013 s-au acordat temporar venituri reparatorii, peste pensia contributiva, pâna la cuantumul pensiei militare avute in 2010, militarilor pensionari ale caror pensii au fost micsorate prin recalcularea potrivit L 119/2010.

In al patrulea rând, diplomatii au primit indemnizatii in sume fixe, functie de vechimea in diplomatie, peste pensia contributiva recalculata prin Legea 119, indemnizatii suportate din bugetul Ministerului de Externe.

In al cincelea rand, se preconizeaza acordarea de indemnizatii sau venituri reparatorii pentru pensiile personalului aeronautic din aviatia civila si, de ce nu, pentru grefieri, parlamentari etc.
 *                                                *                                        *                                           *

In ce priveste intentia lui Ponta de a majora pensiile mici cu sume mai mari decât indexarea anuala a valorii punctului de pensie,  nu poate sa aplice decât masura lui Boc, respectiv sa ridice pensia minima de la 350 de lei la o suma mai mare, 500-800 lei, atât cât ii permit bugetul si acordurile cu FMI si Uniunea Europeana. Principiul contributivitatii nu-i permite sa  stabilileasca mai multe valori ale punctului de pensie.

Ar fi indicat, pentru a nu fi acuzat de egalitarism, ca suma acordata de la buget sa fie proportionala cu stagiile de cotizare ale beneficiarilor, de pensia minima in cuantum maxim, sa zicem 800 de lei,  sa se bucure doar cei care au prestat stagii complete de cotizare, asa cum sunt reglementate in Anexa 5 a Legii 263/2010. Ar fi o combinatie intre masura lui Boc si  cea aplicata diplomatilor. 

Pensiile pentru limita de vârsta ale cadrelor militare pe perioadele de concentrare sau mobilizare

Foto Adevarul

 Daca tot este de actualitate discutia despre posibila mobilizare a rezervistilor, in contextul conflictului din Ucraina, s-au nascut si unele discutii alarmiste despre soarta pensiilor cadrelor militare( ofiteri, subofiteri, maistri militari) care ar urma sa fie mobilizati. Spun unii, neintemeiat, ca pensiile cadrelor vor fi inlocuite cu solde de mobilizare, iar la sfârsitul perioadei, daca vor scapa cu viata, pensiile vor fi recalculate potrivit legii 263/2010 cu stagiile complete de cotizare potrivit Anexei 6. Aceasta viziune nu i-ar afecta pe cei care si-au deschis dreptul de pensie pe L 263 ci pe cei recalculati pe L 119/2010, carora li s-ar inlocui stagiul complet cotizare de 20 de ani cu stagiul din Anexa 6, corespunzator datei nasterii.

In Legea pensiilor militare mobilizarea era asimilata cu o reincadrare in activitate si gaseam reglementari privind suspedarea platii pensiei si revocarea deciziei de pensie in caz de concentrare, mobilizare sau reincadrare.

In Legea 164/2001 gaseam urmatoarele texte:

ART. 59

(1) Plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care:

a)

b) pensionarul a fost concentrat sau mobilizat

ART. 63

(1) Deciziile de pensie ale pensionarilor militari rechemati în rândul cadrelor militare în

activitate sau încadrati în instituii ale sistemului de apărare, ordine publică si securitate natională ca functionari publici cu statut special cu grad profesional se revocă.
 In Legea 263/2010 nu gasim asemenea reglementari, regula generala fiind ca pensia pentru limita de vârsta se cumuleaza cu salariul/solda pentru stagiile ulterioare pensionarii.
In Legea 263/2010, in art 114 , gasim urmatoarea prevedere care are tangenta cu problema pusa in discutie, respectiv ca plata pensiei se suspenda când: 

k) pensionarul nu mai indeplineste conditiile prevazute de lege, referitoare la cumulul pensiei cu salariul. 

Desigur ca restrictia se refera la cumulul pensiei cu salariul din mediul de stat, cand pensia pentru limita de vârsta  este mai mare decât salariul mediu.

Cand Boc a introdus aceasta masura de austeritate, prin cap IV al Legii 329/2009, nu se intrezarea vreo criza internationala care sa impuna mobilizarea rezervistilor. Masura discriminatorie intre cei care lucreaza in mediul privat si cei care presteaza in mediul bugetar, daca nu este eliminata, s-ar aplica si cadrelor mobilizate. Cei cu pensia mai mare ca salariul mediu nu ar putea-o cumula cu solda pentru mobilizare.

Ideea e ca dreptul de pensie pentru limita de vârsta subzista si pe perioada mobilizarii, iar la sfârsitul perioadei de mobilizare, indiferent daca pensia s-a cumulat sau nu cu solda,  pensia se recalculeaza potrivit art. 99 si 107 ale Legii 263/2010, punctajul pentru perioada de mobilizare urmând sa fie calculat folosind acelasi stagiu complet de cotizare  cu care a fost calculat punctajul pensiei pentru limita de vârsta. In cazul pensiilor recalculate potrivit Legii 119/2010 se va aplica si la noua recalculare tot stagiul complet de cotizare de 20 de ani. Vezi art. 136 alin (3) al HG 257/2011, de aplicare a L 263/2010