Nu ne mai multumim numai cu actualizarea soldei de grad, vrem reintroducerea pe ordinea de zi a Camerei Deputatilor a PLx 199/2020, prin care s-a dorit, de MApN si MAI, inlataturarea efectelor OUG 59/2017 cu privire la eliminarea actualizarii pensiilor militare, dar sefii structurilor asociative au pierdut clipa lui Sararu.... chiar in biroul viitorului scriitor de panouri pe stalpi.
Ascultati-l pe Coarna, dar mai ales pe realizatorul de emisiuni, Laurentiu Botin, croit pe subiect ca si Anca Alexandrescu.
Tavalugul mediatic s-a pornit, chiar daca ciu-ciolacii nu vor sa inteleaga ca actiunea le face si lor bine.
Vreo 3-4 lideri de structuri asociative s-au dus la Guvern sa caute o inexistenta ordonanta, scrisa pentru ei in laboratorul Cuiului de la Craiova, desi li s-a spus de atatea ori, chiar si alataieri de ministrele basiste ale liberalilor, ca majorarea soldei de grad pentru pensionari si a pragului de neimpozitare a pensiilor nu se poate reglementa prin ordonanta de urgenta, cata vreme cele doua chestiuni sunt in dezbateri parlamentare.
Foarte putin s-a discutat in Romania post-revolutionara despre articolul 118 din Constitutie care confera Armatei rolul de garant al democratiei constitutionale, concomitent cu garantarea suveranitatii, a independentei si unitatii statului si a integritatii teritoriale.
Doar magistratii s-au urcat pe textul articolului 124 din Constitutie care la alin. (3) spune ca :
"(3) Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii." pentru a scoate in evidenta statutul lor constitutional, statut care ar frange si dreptul autoritatilor legislative si administrative centrale, Parlamentul si Guvernul, de a interveni asupra reglementarilor care anterior au acordat drepturi salariale sau de pensie pentru magistrati.
Se compara importanta magistratilor in apararea statului de drept cu rolul fortelor armate in garantarea democratiei constitutionale si a celorlalte valori din art. 118? Desigur ca se compara, dar de ce numai magistratii se bucura de un statut constitutional care in 2010 i-a aparat de desfiintarea pensiilor pentru magistrati, in timp ce pensiile militare au fost transformate in pensii in sistemul public?
Poate fi folosit acest statut instituit de CCR si pentru incalcarea principiului constitutional al echilibrului autoritatilor in stat sau pentru transformarea magistratilor intr-o categorie privilegiata de cetateni?
Cu privire la comunicatul de mai jos, reamintim LADPM ca abrogarea dispozitiilor privind pensiile militare din cele 3 ordonante de urgenta nu repune in vigoare textele inlaturate din Legea 223/2015. A se vedea Legea nr.24/2000.
Solutia este repunerea in vigoare printr-un act normativ a textelor modificate sau inlaturate din Legea 223/2015 prin cele 3 ordonante.
COMUNICAT DE PRESA
În continuarea demersurilor pentru soluţionarea situaţiei de criză din sistemul de pensii militare de stat, Liga pentru Apărarea Drepturilor Pensionarilor Militari solicită oficial și imperios ca Primul ministru Marcel Ciolacu, însoțit de miniștrii și directorii care au atribuții în reglementarea problemelor specifice domeniului Apărare, Ordine Publica și Securitate Națională, să aibă o întâlnire de urgență cu structurile asociative ale militarilor în care să se discute următoarele:
1. Modul de îndeplinire de către Armată și celelalte componente ale Forțelor Armate, stabilite potrivit legii, a atributului constituțional de garant al democrației constituționale.
2. Respectarea de către guvernanți a statutului Armatei și a celorlalte componente ale forțelor armate stabilite potrivit legii, ca instituții fundamentale ale statului Român.
3. Abrogarea imediat, printr-o inițiativă legislativă de urgență, a art.40 din OUG nr.57/2015, art.VII din OUG nr.59/2017, art.41 si 84 din OUG nr. 114/2018, articole neconstituționale care au modificat succesiv și brutal spiritul și litera Legii nr.223/2015 privind pensile militare de stat și a anexei nr. VII din Legea nr.284/2010 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
4. Eliminarea aberantei discriminări a actualizarii soldei de grad numai pentru personalul în activitate, de dreptul respectiv trebuind să beneficieze toți militarii, polițiștii și polițiștii de penitenciare în activitate, rezervă sau retragere.
5) Respectarea dreptului constituțional de asociere în sindicat a militarilor în activitate, singura categorie socioprofesională căreia îi este interzisă negocierea condițiilor de muncă și salarizarea, creându-se astfel posibilitatea reală a unui dialog social.
6) Respectarea dreptului legal la ajutoare salariale la trecerea in rezerva, drept conferit de art.20 din anexa referitoare la salarizarea pentru familia ocupațională Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională (a Legii nr.
284/2010-nm), drept patrimonial suspendat succesiv prin OUG neconstituționale.
7) Stoparea confiscării pensiei suplimentare și revenirea la sensul și spiritul acesteia – de contribuție mutuală a cadrelor militare.
8) A sosit momentul ca Prim-ministrul României să aibă tăria de caracter și să stea față în față cu ,,MAREA MUTA” care s-a hotărât să vorbească și trebuie să fie ascultată.
9) A sosit ceasul în care să se termine cu manipularea, intoxicarea și dezbinarea militarilor care au ,,solde și pensii speciale”.
Să se spună adevărul crud și crunt despre militarii umiliți și batjocoriți, transformați în subiectul permanent al unui război psihologic perfid, cu repercusiuni directe asupra moralului trupelor de rezervă și implicit a
capacității de apărare a Țării.
Dialogul să fie purtat având la bază prevederile constitutionale ale:
art.1 Art. 1 – Statul roman (3) Romania este stat de drept, democratic si social, in care demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politicreprezinta valori supreme, in spiritul traditiilor democratice ale poporului roman si idealuril Revolutiei din decembrie 1989, si sunt garantate.
Art. 4 – Unitatea poporului şi egalitatea între cetăţeni (1) Statul are ca fundament unitat a poporului roman si solidaritatea cetatenilor sai.
(2) Romania este patria comuna si indivizibila a tuturor cetatenilor sai, fara deosebire de rasa, de nationalitate, de origine etnica, de limba, de religie, de sex, de opinie, de apartenenta politica, de avere sau de origine sociala.
Art. 15 – Universalitatea
(1) Cetatenii beneficiaza de drepturile si de libertatile consacrate prin Constitutie si prin alte legi si au obligatiile prevazute de acestea.
(2) Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile.
Art. 16 – Egalitatea în drepturi
(1) Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege.
Art. 102 – Rolul şi structura
(1) Guvernul, potrivit programului sau de guvernare acceptat de Parlament, asigura realizarea politicii interne si externe a tarii si exercita conducerea generala a administratiei publice.
(2) In indeplinirea atributiilor sale, Guvernul coopereaza cu organismele sociale interesate.
Art. 107 – Primul-ministru
(1) Primul-ministru conduce Guvernul si coordoneaza activitatea membrilor acestuia, respectand atributiile ce le revin. De asemenea, prezinta Camerei Deputatilor sau Senatului rapoarte si declaratii cu privire la politica Guvernului, care se dezbat cu prioritate.
Intalnirea se solicită în vederea bunei funcţionări a statului de drept, pentru care este necesară colaborarea tuturor puterilor statului și exponenții categoriilor socioprofesionale, care trebuie să se manifeste în spiritul normelor de loialitate constituţională, cu atât mai mult atunci când sunt în discuţie principii fundamentale ale democraţiei.
Solicităm sprijin mijloacelor media în popularizarea cererii noastre și în urmărirea modului în care guvernanții răspund unei cereri imperioase.
,,Avem disponibilitate totală la dialog” - Marcel Ciolacu.
Oare pentru militarii în rezervă și în retragere, care nu au nici tractoare și nici autocamioane grele, aveți disponibilitate la dialog domnule prim-ministru?
Domnule președinte al Senatului,
Sunteți militar de carieră dar și fiu de militar. Unde este respectul față de purtătorii aceleași haine militare și alături de care ați respirat același aer, ați împărțit aceeași mâncare etc? Dar respectul față de dascălii dumneavoastră și înaintași?
Domnule prim-ministru,
Sunteți fiu de militar. Cunoașteți condițiile de muncă și viață ale militarului.
Cu respect vă întreb pe amândoi: OARE V-AȚI URÂT PĂRINȚII?
Care este explicația logică și morală că îi desconsiderați pe militari și îi umiliți , în special pe cei în rezervă și retragere, cu acest tratament aberant?
Vasile Dîncu, explicații despre demisia de la Ministerul Apărării
„Am luat (decizia) calm, că timp de vreo șase luni aproape, când eram prins de tot ce trebuia făcut pentru armată în condițiile unui război, când trebuia să fim în consonanță cu ce se întâmplă la NATO, să fim aproape în fiecare zi la Bruxelles sau în teatrele de operații, cu vizitele unor miniștri importanți la noi, primeam mereu pe surse invitația să-mi dau demisia. Eram întrebat dacă nu mă remaniază cumva partidul. În fiecare zi, repetitiv aproape, pe crawl la unele televiziuni era…
Era o presiune continuă de câteva luni legată de asta. L-am întrebat pe premier, mi-a spus că nu are vreo obiecție, pe președinteler partidului, același lucru, dar era o presiune.
Am interpretat-o, fiind în război, ca fiind o presiune asupra ministrului Apărării din partea războiului hibrid pe care Rusia îl duce și-l duce cu insistență și o influență destul de bună pe Flancul Estic cel puțin, unde a existat ocupație sovietică.
Aveam și inițiative legislative care mi-au fost oprite, erau amânate, legate de drepturile militarilor, chirii, solde de grad, diurne, erau rămase unele din 2009 neactualizate. Am văzut că mi se tot amânau.
Statutul cadrelor militare, negociat îndelung cu celelalte entități militare, se amâna.
Mi-am dat seama că e un blocaj și că dacă mai stau, nu pot nici să-mi fac treaba cum ar trebui și aș putea să prejudiciez mersul bun al Ministerului și atunci am, renunțat, că nu mi se pare normal să lucrez ca o bicicletă fără lanțuri”, a explicat Dîncu, pentru B1 TV.
"Se întâmplă acum" cu Tudor Barbu / ediție 21 noiembrie 2022- TVR 3
Nu am ascultat intervențiile anterioare prezentării documentului de mai jos.
Când voi găsi înregistrarea emisiunii o voi posta aici: Iat-o!
Emisiunea excepțională la TVR 3 realizată de Tudor Barbu a pus în fața telespectatorilor și a intervenienților textul acestui Curs de Guvernare:
Deosebite au fost 2 intervenții: un aviator militar cu pensie de 4 000 lei, după 27 ani de vechime în serviciu, și un adjutant de la Tg. Jiu, probabil cititor al acestui blog, care a subliniat că militarii au plătit contribuții la bugetul de stat și că niciun salariat din România nu a plătit contribuție individuală pentru pensie înainte de anul 2001, mai precis luna aprilie 2001, când a intrat în vigoare Legea 19/2000. Spre uimirea mea, Tudor Barbu știa această informație pe care propaganda împotriva pensiilor militare nu o difuzează.
UPDATE
O rectificare la cele afirmate de domnul general Bălăceanu... cum că în anul 2011 cca 65% din pensiile militare au fost micșorate prin celebra trecere a lor pe calculul contributiv, în puncte de pensie. Pe blog există calcule serioase(vezi aici, https://www.huhurez.com/2021/09/prin-trecerea-pe-principiul.html) din care rezultă că după aplicarea Legii nr. 119/2010, la MApN, din totalul de 76 706 pensii în plată la data de 31 12 2010 un număr de 69 153 pensii au fost majorate, aveți și cu cât au crescut, și un număr de 7 553 pensii militare au pierdut la cuantum, aveți și cu cât au fost micșorate. Deci, numai 9,84% din pensiile militare plătite de CPS a MApN au fost micșorate.
In schimb, un document emanat de la MApN, pentru a justifica amendamentele la celebrul proiect de modificare a Legii nr. 223/2015, Plx-199/2020(blocat la CD de 2 ani, în așteptarea unui reaviz de la guvern), ne spune că la revenirea la sistemul pensiilor militare din anul 2016, cca 68% din pensiile în plată la 31 12 2015 au pierdut la cuantumul calculat potrivit L 223/2015, rămânând în plată cu cuantumul contributiv, mai avantajos(vezi aici https://www.huhurez.com/2022/07/68-dintre-pensionarii-militari.html)
De Victor Bratu
20 Noiembrie, 2022
Pensiile militare sunt considerate pensii speciale și trebuie să facă obiect al reformei sistemului de pensii. Proiectele de irigații nu vor fi finanțate prin PNRR și construcția de hidrocentrale în arii protejate nu va fi admisă în viitoarea componentă REPowerEU. Nu pot fi introduse în PNRR investiții noi, care să le înlocuiască pe cele negociate anterior cu Comisia Europeană.
Acestea sunt mesaje transmise de oficiali europeni ca reacție la seria de declarații făcute la București în ultima perioadă de membri ai guvernului sau de premierul Nicolae Ciucă legate de intenția de a renegocia PNRR.
România nu a trimis nicio notificare oficială prin care să ceară renegocierea PNRR
Până în acest moment, în ciuda seriei abundente de declarații pe această temă, România nu a trimis nicio notificare oficială la Bruxelles prin care să ceară renegocierea unor capitole din PNRR, afirmă surse europene pentru CursDeGuvernare.
Totuși, la București, premierul Nicolae Ciucă și președintele PSD, Marcel Ciolacu, vorbesc constant despre renegocierea reformei pensiilor în sensul renunțării la plafonul de 9,4% din PIB ca plafon maxim alocat bugetului de pensii.
(Citește și: ”Marcel Ciolacu dorește ”optimizarea” capitolului pensii din PNRR”)
În plus, în ciuda mesajelor venite de la Bruxelles, premierul Ciucă, el însuși pensionat din Armată, luptă ca pensiile militare să nu fie cuprinse în reforma pensiilor, care trebuie legiferată până la sfârșitul anului 2022.
Ministrul Transporturilor a evocat în urmă cu o săptămână, la Digi24, intenția de a scoate din PNRR proiectul liniei 4 de metrou și de a introduce o altă investiție, linia 6 de metrou, spre Otopeni.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a anunțat intenția autorităților române de a propuse spre finanțare, din componenta REPowerEU care urmează să fie atașată PNRR și să devină operațională din ianuarie 2023, finalizarea hidrocentralelor de pe OLT, Siret și Jiu.
Marcel Ciolacu a mai vorbit în repetate rânduri de nevoia de a introduce la finanțare prin PNRR o componentă de irigații. Ultimul semnal pe această temă a fost transmis pe 26 octombrie, când premierul Ciucă era în drum spre Bruxelles.
CursDeGuvernare a discutat cu oficiali europeni care cunosc în detaliu fiecare dintre dosarele evocate de oficiali români pentru a înțelege în ce măsură schimbările cerute vor fi acceptate de Bruxelles.
Schimbarea/eliminarea procentului de 9,4% – misiune imposibilă
Reforma sistemului de pensii are o importantă miză electorală.
Plafonul de 9,4% din PIB (aferent anului 2021) face parte din măsura privind Reforma sistemului public de pensii. Această măsură prevede adoptarea unei noi legi privind sistemul public de pensii care să înlocuiască actuala lege 127/2019).
Anexa la Decizia de punere în aplicare a Consiliului de aprobare a planului românesc precizează: „Un obiectiv al noii legislații va fi menținerea cheltuielilor publice brute totale cu pensiile (inclusiv toate schemele publice de pensii existente) stabile pe termen lung (adică până în 2070) la 9,4% din PIB, inclusiv constituirea unui mecanism de frânare în cazul depășirii plafonului de cheltuieli.”
Oficiali europeni afirmă că procentul nu poate fi crescut, eliminat sau înlocuit cu ”un alt mecanism de disciplină financiară”, așa cum declara premierul Ciucă la întoarcerea de la Bruxelles, luna trecută.
”Ne așteptăm ca România să continue să lucreze la implementarea acestei reforme, pe care o vom evalua în contextul viitoarelor cereri de plată ale României”, afirmă oficiali ai Comisiei Europene.
Pentru noua lege a pensiilor (Jalonul 214) termenul este T1/2023. Îndeplinirea satisfăcătoare a acestei etape va fi evaluată de Comisie în contextul celei de-a patra cereri de plată.
Pensii militare exceptate de la reformă- a doua misiune imposibilă
Premierul Nicolae Ciucă, ministrul Apărării, Angel Tîlvar, și președintele PSD Marcel Ciolacu insistă în dorința de a excepta pensiile militare de la reforma generală a sistemului de pensii.
Chiar vineri, Nicolae Ciucă afirma: ”În raportul Băncii Mondiale scrie clar că pensiile militare nu intră la capitolul pensii speciale, ci pensii de serviciu. Pensiile militare au fost modificate prin lege şi sunt pe bază de contributivitate. Am discutat şi acest subiect inclusiv cu reprezentanţii Comisiei”.
Discuția evocată de Nicolae Ciucă a avut loc, dar opinia oficialilor europeni e alta.
”O etapă specifică (reforma 215), care va avea loc până la sfârșitul anului 2022, se referă la revizuirea pensiilor speciale, care includ pensiile militare. Aceasta face parte din reforma mai amplă a sistemului public de pensii, care este un element cheie al PNRR al României. Îndeplinirea satisfăcătoare a acestei etape va fi evaluată în contextul celei de-a treia cereri de plată”, afirmă oficiali europeni.
Mizele bătăliei din aceste zile, dacă și pensiile militare sunt incluse în reforma în domeniul pensiilor, pentru care România s-a angajat în fața Comisiei Europene, în PNRR... sunt două:
-Una este destul de evidentă și cu o largă susținere, respectiv neincluderea bugetului pentru plata pensiilor militare în plafonul de 9,4% din PIB.
-A doua miză este una nerostită, respectiv păstrarea actualului sistem de pensii militare cu toate inechitățile lui care favorizează numai noile generații de pensionari militari. Or, trecerea pensiilor militare prin reforma cerută de Jalonul 215 ar începe prin alinierea lor la principiul contributivității, principiu devenit o sperietoare și un atentat la cuantumul pensiilor militare stabilite în ultima vreme, chiar dacă acest principiu nu este echivalent cu desființarea pensiilor militare, el putând fi aplicat doar pentru ca și pensiile militare să aibă calculată componenta contributivă, măsurabilă în puncte de pensie, așa cum au în prezent pensiile speciale ale magistraților, grefierilor, diplomaților, personalului navigant civil aeropurtat. Paradoxul actualelor pensii militare, neactualizate din anul 2017, este că multe dintre ele, în special cele mai vechi, cu stagii complete de cotizare sau completate de stagii civile ulterioare pensionării, ar avea cuantumul contributiv mai mare decât cel special, înghețat în anul 2017 prin OUG nr. 59 a Guvernului Tudose.
A doua miză mai are o componentă.
-Reforma cerută de PNRR ar presupune și o nouă recalculare a pensiilor militare în plată. Această operațiune ar conduce la aducerea la zi a soldelor de grad și funcție din componența bazei de calcul cu creșterile prevăzute de Legea 153/2017, creșteri de care pensiile în plată la 31 12 2017 nu au mai beneficiat. Operațiunea ar aduce o majorare substanțială a cuantumului câtorva zeci de mii de pensii militare și ar fi incompatibilă cu politica structurilor bugetar-finanțiste ale sistemului militar. Nu am calcule făcute dar.... s-ar putea ca în loc de reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale, cerută de Jalonul 215, să avem o sporire a cheltuielilor cu pensiile militare.
Jalonul 215 din PNRR este acesta.
Sistemul bugetar-finațist din apărare, ordine publică și siguranță națională a promovat în ultimii 5 ani o adevărată batjocură la adresa celor mai în vârstă pensionari militari. Un cadru militar pensionat în anii 2000-2010 are o pensie de două ori mai mică decât un cadru militar cu grade și funcții similare pensionat în prezent. Acum, sistemul primește în cap cioburile oalelor sparte și asmute guvernanții și politicienii să rostească cele mai mari inepții despre pensiile militare... numai să nu cumva să fie considerate pensii speciale supuse reformei cerute de Jalonul 215.
Celor care se fac de râs, spunînd că pensiile militare nu sunt pensii speciale, le reamintesc că legea pensiilor militare este o lege specială, derogatorie de la Legea nr. 263/2010 și îi invit să citească doar atât din Motivarea Deciziei nr. 900/2020 a Curții Constituționale:
"116. În concluzie, cu privire la regimul juridic al pensiilor reglementate prin legi speciale,
Curtea a lăsat o marjă de apreciere mai largă legiuitorului, stabilind că
(i) pensiile speciale nu
reprezintă un privilegiu,
(ii) sunt instituite în considerarea statutului categoriei profesionale căreia i se
acordă,
(iii) odată acordate, legiuitorul trebuie să prezinte rațiuni suficient de puternice care să justifice
eliminarea lor,
(iv) acordarea suplimentului suportat din bugetul de stat ţine de politica statului în
domeniul asigurărilor sociale şi nu cade în sfera de protecție constituțională a dreptului la pensie și a
dreptului de proprietate și, în fine
(v) legiuitorul este liber să acorde, să modifice sau să suprime
componenta suplimentară a pensiei de serviciu, în funcţie de posibilităţile financiare ale statului.
121. În concluzie, referitor la pensiile militare, reperele constituționale fixate de Curte
coincid cu cele stabilite în privința pensiilor reglementate prin legi speciale, cu mențiunea că, în
cazul pensiilor militare, nu există componentă contributivă a pensiei, întregul cuantum fiind suportat de
la bugetul de stat."
Prin prisma concluziilor CCR... cât de neserioase sunt și mârâielile magistraților care îi terorizează pe politicieni și pe guvernanți să nu cumva să modifice sau să plafoneze componenta necontributivă a pensiei lor speciale de magistrați!
In realitate CCR protejează prin deciziile sale doar dreptul de pensie specială, adică a interzis posibilitatea de desființare a pensiilor magistraților... nu și micșorarea cuantumului lor. Acestea sunt limitele de protejare a pensiilor magistraților de care se vorbește în Jaloanele 214 și 215 ale PNRR.
Reclama cu președintele CCR, distribuită copios pe toate site-urile de cca o lună, inclusiv pe acest blog, colportează un MARE NEADEVĂR, care ar trebui sancționat.
Comparați concluziile Curții Constituționale cu ce au fost puși să spună zilele acestea, în public, domnii Ciucă , Ciolacu și Tîlvăr:
„Pensiile militare au fost modificate prin lege și sunt pe bază de contributivitate,(în sensul că militarii activi plătesc contribuție - nm) iar la nivelul nostru continuăm să susținem reforma sistemului de pensii pe bază de contributivitate și continuăm ca în demersurile pe care le vom face în continuare cu Comisia Europeană să ajungem la o înțelegere în conformitate cu principiile pe care le respectă și celelalte state din UE vis a vis de pensiile militare, conform cărora nu sunt pensii speciale, ci sunt pensii de servicii.”, a declarat vineri la Baia Mare, premierul Nicolae Ciucă.
„Am văzut recomandarea Băncii Mondiale privind pensiile de serviciu pentru militari. Noi facem parte din NATO. Toate ţările membre NATO au pensii de serviciu la militari”, a spus Marcel Ciolacu, într-o conferinţă de presă.
„Pensiile militare ...sunt pensii ocupaționale și discuțiile cu Comisia Europeană nu reprezintă un lucru extraordinar, așa se procedează. Este o manieră de lucru între țările membre și Comisie. Acest jalon 215 sau felul în care ne raportăm ar trebui să țină seama și de raportul Băncii Mondiale, care consfințește faptul că aceste pensii nu sunt speciale, ci ocupaționale. Ne dorim foarte mult ca discuțiile pe care le-a anunțat astăzi domnul ministru Boloș să se concretizeze într-o variantă acceptabilă pentru noi. În ceea ce mă privește, nu am niciun dubiu că pensiile militare vor rămâne pensii ocupaționale. Ținând seama și de contextul în care ne aflăm, de experiența altor state, militarii nu au a se teme că acest statut va fi schimbat. Sunt sigur că statul român are resursele de convingere și argumentele necesare care să ducă în direcția pe care ne-o dorim". a spus Angel Tâlvăr, ministrul Apărării.
Documentul de mai jos, emis în cursul lunii august a.c, arată cât de mult au reușit gulerații să-l îmbrobodească pe noul ministru al Apărării, dacă îl comparăm(documentul) cu promisiunile din primăvară ale lui Dincu, de a elimina inechitățile introduse în Legea 223/2015 din inițiativa acelorași amploaiați.
Inițiativa emiterii ordonanței de eliminare a actualizării pensiilor militare în 2017 le-a aparținut amploaiaților și tot ei nu au acordat aviz numeroaselor tentative de a se relua actualizarea în cei 5 ani care au trecut de atunci.
Așa cum în 2017 funcționărimea din ministere s-a trezit pe cap cu L 153/2017, lege care punea capăt degringoladei salariale în sistemul de apărare și impunea actualizarea pensiilor militare, acum, în anul 2022, s-au trezit cu presiunea de reformă a pensiilor militare impusă de PNRR, condiție, alături de altele, pentru primirea de către România a unei finanțări de 30 de miliarde EURO. In 2017 au impus emiterea OUG 59, acum clamează că ministerul s-a opus contributivizării pensiilor militare, opoziție care echivalează cu voința de a continua actuala stare de fapt în domeniul pensiilor militare.
Când dai vina pe succesiunea temporală a legilor care ar fi generat inechitățile în domeniul pensiilor, fără a preciza că tu ai provocat acea succesiune de legi, ce credibilitate mai are promisiunea că vei reforma pensiile militare în afara Programului PNNR?
Să-i lăsăm pe amploaiați să se culce pe importanța acordată avizului de scoatere a pensiilor militare din reforma PNRR și să dăm, totuși, credibilitate celor spuse de Premier, respectiv că soarta tuturor pensiilor se va stabili la ministerul Muncii, de comisia interministerială de aplicare a Jalonului 215 din PNRR.
Pentru politic sunt atât de importante cele 30 de miliarde de EURO încât pălesc și presiunile venite din interiorul sistemului de apărare... de a menține pensiile militare în actuala formă de reglementare.
Cum credeți că va rezolva ministerul contradicția dintre doleanțele din ultimele 2 alineate ale răspunsului la interpelare?
-Pe de-o parte, o nouă lege a pensiilor militare, cu elemente noi de calcul, general valabile pentru toți militarii;
-Pe de altă parte, realizarea unui sistem de pensii echitabil, dar nu prin plafonarea pensiilor sau tăierea acestora.
Domnilor care ați redactat acest document, puțeți să numiți cum se cheamă scoaterea unor elemente vechi din baza de calcul a pensiilor militare reglementate de noua lege, ca să rămână numai cele general valabile pentru toți militarii? Nu cumva tăiere?
Tabelul indică prăpastia care s-a creat între pensiile militare după 5 ani de aplicare a unei aberante ordonanțe de urgență de eliminare a actualizării pensiilor militare, OUG 59/2017, plăsmuită în laboratoarele din interiorul sistemului național de apărare și validată de un inconștient guvern PSD, mai exact de către Guvernul Tudose.
Menținerea situației actuale avantajează pe cei care s-au pensionat după anul 2017 și pe cei care se vor pensiona în viitor.
Gulerații din sistem, interesați fiind să nu se schimbe nimic, de teamă că odată cu reluarea actualizării s-ar putea plafona cuantumul maxim al pensiilor militare, dau vina pe structurile asociative, pentru că nu s-ar înțelege asupra unui proiect de act normativ de reluare a actualizării, de parcă pentru eliminarea actualizării, în anul 2017, s-ar fi consultat cu asociațiile de rezerviști.
De aceea blogul susține :
Decât pensii militare neactualizate, rămase sub cuantumul corespunzător sistemului contributiv de pensii, mai bine pensii pentru militari în sistemul public de pensii!
Nota blogului.
19 504 ----->cuantum până în 2 500 lei (aici sunt mulți cu pensii de invaliditate și de urmaș)
40 807 -----> cuantum între 2 500 și 5 000 lei (aici sunt varșoviștii)
17 156---->cuantum între 5 000 și 10 000 lei( aici sunt varșoviști și natoiști)
5 053----> cuantum între 10 000 și 20 000 lei(aici sunt natoiștii)
292----->cuantum între 20 000 și 30 000 lei( aici sunt magistrații militari)
Intr-o scrisoare deschisă și destul de subiectivă, magistrații își apără pensiile lor de serviciu, printre argumente aducând referiri la pensiile de serviciu ale militarilor care, într-adevăr, sunt calculate pe principii de necontributivitate deși, de 10 ani, militarii plătesc o contribuție, până în anul 2016... la Fondul Național de Pensii, iar după aceea la bugetul de stat, egală, procentual, cu CAS-ul pe care magistrații și toți civilii angajați cu contracte de muncă îl plătesc, începând cu luna aprilie 2001, data intrării în vigoare a L 19/2000, legea pensiilor contributive.
Niciun magistrat nu poate face dovada că a plătit CAS înainte de aprilie 2001. Ar fi de dorit ca nimeni să nu mai afirme că militarii nu plătesc nimic pentru a-și asigura dreptul de pensie.
Decizia nr.20/2000 a CCR a stabilit o similitudine între pensiile militare și pensiile magistraților, dar numai pentru a argumenta de ce ar fi neconstituțională eliminarea pensiilor pentru magistrați, argumente care nu au mai fost reluate în decizia CCR care a validat desființarea pensiilor militare prin Legea 119/2010.
Mai mult, pentru a respinge sutele de excepții de neconsituționalitate ridicate de militari impotriva dispozițiilor din OUG nr. 57/2015 și 59/2017 prin care au fost plafonate pensiile militare, CCR a reiterat, până în prezent, prin zeci de decizii, aplicabile tuturor pensiilor de serviciu, că Legiuitorul poate institui un plafon maxim pentru partea necontributivă a acestor pensii, fără să excludă pensiile de serviciu ale magistraților, parte care nu este ocrotită de principiul legal al dreptului câștigat.
Este una din puținele situații în care judecătorii CCR s-au autofaultat!
Am dezbătut mai pe larg aceste motivări ale CCR aici.
De asemenea, este total înacceptabil că, în loc să compare pensia medie a magistraților cu pensia medie a militarilor, magistrații compară impactul bugetar al celor 3300 pensii de magistrați cu cel al celor aproape 200 000 pensii militare. Cu alte cuvinte îndeamnă guvernul să desființeze pensiile militare dacă vrea să reducă impactul bugetar.
Reiterez și aici că desființarea pensiilor magistraților este neconstituțională prin prisma unor decizii ale CCR, dar plafonarea lor, la cuantumuri comparabile cu nivelul de trai din România, rezistă la orice contestare la CCR. Nu le-a încălcat nimeni mai mult independența magistraților decât au acceptat ei înșiși, prin protocoalele de poliție politică semnate cu Maior și Coldea, pentru a proteja deep state-ul lui Băsescu și Iohannis.
Scrisoarea deschisă a magistraților români ref. proiectele legislative de eliminare a pensiilor de serviciu
Subsemnaţii, magistraţi români, am luat act cu îngrijorare de recentele declarații publice referitoare la proiectele legislative de eliminare a pensiilor de serviciu ale magistraților şi ne exprimăm surprinderea față de inițiativele parlamentare care, cu nesocotirea jurisprudenței constante a Curții Constituționale, pun în lumină numeroase vicii de neconstituționalitate, generând o serie de situații discriminatorii sau inechitabile în raport cu alte categorii profesionale.
ARGUMENTE
1. Principiul egalităţii.
.......
2. Independenţa magistratului.
.......
3. Anomaliile permise de actuala reglementare.
Existența unor „anomalii” invocate ca principal argument al eliminării pensiilor speciale nu poate fi invocată ca argument în sprijinul acestui tip de inițiative, în condițiile în care aceste „scăpări” își au izvorul în lege, iar ele nu sunt de natură de avantajeze magistrații de carieră, ci, dimpotrivă, să creeze profunde dezechilibre și inechități în rândul aceleiași categorii profesionale.
Astfel, este indiscutabil că prevederile art. 82 din Legea nr. 303/2004, cu modificările și completările ulterioare, recunosc această pensie de serviciu în favoarea unor persoane care au exercitat alte funcții sau profesii juridice decât aceea de magistrat, inclusiv ca efect al asimilării vechimii în magistratură cu vechimea dobândită în exercitarea altor activități și, tot astfel, aceste dispoziții legale instituie un tratament diferit în cazul posibilității de a se pensiona anticipat în baza unei vechimi cuprinse între 20 și 25 de ani, diferențiat de un criteriu de vârstă (60 de ani).
Totodată, există și alte inechități care pot fi corectate şi care decurg din existența unor reglementări care asigură o pensie în plată mai ridicată decât nivelul indemnizației nete a judecătorilor și procurorilor în activitate, care prevăd pensii de serviciu achitate pentru personal asimilat magistraților sau pentru diverse perioade asimilate și care asigură chiar posibilitatea de pensionare imediat după reintegrarea magistratură a unor foști judecători și procurori, printr-un simplu interviu, dar toate aceste deficiențe sunt determinate de incapacitatea puterii legislative și executive de a legifera consecvent și neechivoc, iar nu în beneficiul unor entități profesionale direct interesate în obținerea acelor beneficii specifice profesiei de magistrat.
Cu titlu de exemplu, trebuie precizat că potrivit art. 82 alin. 1 din Legea nr.303/2004, privind statutul judecătorilor şi procurorilor, magistraţii şi alte categorii de persoane enunţate expres, beneficiază de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.
Acest fapt nu trebuie privit ca o anomalie întrucât, după s-a mai arătat, în cauza Beune c – 7/1993, Curtea Europeană de Justiție de la Luxemburg a precizat clar aceste criterii decisive, subliniind că expresia “ultimul salariu” nu trebuie înțeleasă strict, ea putând reprezenta chiar și “media salariilor din ultimele luni de angajare”, intrând în aria de reglementare din art.141 al Tratatului CE.
Ordonanța de urgență a Guvernului nr.79/2017, pentru modificarea şi completarea Legii nr.227/2017 privind Codul fiscal, a redefinit noţiunea de salariu brut în România, în conţinutul acestuia fiind introduse contribuţiile către bugetul de stat pe care până la respectiva modificare angajatorul le datora.
Se modifică astfel paradigma salariului brut, în sensul că, pornind de la mutarea sarcinii contribuţiilor respective la angajat, pentru a nu genera diminuări drastice de salarii, conceptul de salariu brut s-a modificat introducându-se în conţinutul său inclusiv cuantumul contribuţiilor care până la intrarea în vigoare a respectivului act normativ erau datorate de angajator.
Efectul imediat generat de această normare a constat în mărirea cuantumului salariului brut cu sumele ce constituie contribuţiile angajatorului, sume care însă erau datorate direct bugetului de stat. În fapt, de această redefinire normativă, angajatul din perspectiva venitului net lunar nu a beneficiat de nicio mărire.
Întrucât art. 82 alin. 1 din Legea nr.303/2004 raportează pensia la salariul brut, pensiile magistraţilor şi altor categorii de persoane asimilate acestora s-au mărit cu procentul care a fost mărit salariul brut în urma adăugării contribuţiilor angajatorului.
Cum aceste tipuri de contribuţii sunt datorate numai de către salariaţi, nu şi de pensionari, sumele nete care au intrat în patrimoniul persoanelor afectate de aceste norme au suferit modificări în sensul măririi, au fost cele reprezentate de venituri generate de pensii.
Or, o astfel de reglementare, care nu ţine cont de efectele pe care le produce în toate categoriile de persoane vizate, este o eroare legislativă de proporții, ce nu poate fi pusă decât în sarcina legiuitorului, nicidecum în sarcina beneficiarilor pensiei, cu atât mai mult în sarcina magistraților în activitate și viitorilor beneficiari ai pensiei de serviciu.
Acesta este și motivul pentru care necesitatea unor ajustări ale sistemului actual de salarizare și pensionare (din perspectiva personalului asimilat, a diurnelor, a diferenței excesive între pensie și salariu) nu a fost niciodată negată de magistrați, dar nici nu poate fi generalizată, prin promovarea de către reprezentanții celorlalte puteri, a unui discurs bazat de propria culpă evidențiată în procesul legislativ și care naște o ură viscerală împotriva magistraților români, orientată exclusiv în scopuri electorale.
Reamintim pe aceată cale că alimentarea unui conflict artificial și inutil oferă muniție exclusiv acelor persoane care nu doresc un stat de drept, o magistratură independentă, un corp onest, netimorat și profesionist al magistraților în România și care ignoră în mod repetat cele statuate în mod constant de Curtea Constituțională și entitățile internaționale relevante.
4. Neconstituţionalitatea abrogării pensiei de serviciu potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale
Abrogarea pensiei de serviciu (art.103 din Legea nr.92/1992 reluat în art. 85 din Legea nr. 303/2004), prin art.198 din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii, a fost declarată neconstituțională prin Decizia Curții Constituționale nr. 20/2.02.2000 publicată în Monitorul Oficial al României nr.12/18.02.2000.
Curtea a reținut, în esență, că “acordarea pensiei de serviciu pentru cadrele militare şi magistraținu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensație parțială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să li se supună militarii şi magistrații”, soluție în acord cu jurisprudența.
..........
5. Independenţa economică a magistratului în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene
............
6. Date statistice. Confuzia pensie de serviciu – pensie specială. Impactul bugetar al pensiilor de serviciu ale magistraţilor
Din punct de vedere statistic, în raport de numărul total al pensiilor de serviciu (circa 250.000) se observă că cele ale judecătorilor şi procurorilor (3301) reprezintă 1,32%, iar față de totalul general al pensionarilor din România de 4.674.833 (site-ului CNPP, pilonul I, 30.06.2017), procentul este de 0,07%.
Introducerea confuziei voite că pensiile de serviciu ale celor 3301 de magistrați, este o componentă decisivă a celor peste 250.000 pensii de serviciu, denumite impropriu „speciale” şi că aceste pensii ar sufoca bugetul de stat, dominat total de pensiile militare ale beneficiarilor necontribuabili, reprezintă un tip de abordare inacceptabilă din partea susținătorilor proiectelor legislative aflate în dezbatere publică.
Din statistica prezentată publicului, rezultă clar că pensia medie ponderată a celor 3301 judecători/procurori este mai mică decât cea a personalului aeronautic şi constituie un procent infim, irelevant, în raport cu cele 250.000 pensii militare de serviciu acordate din buget fără nicio contribuție directă la fondul de pensii.
Toate pensiile militare de serviciu apar ca pensii cu limită de vârstă (la 45 de ani cel mult), iar toate pensiile de serviciu ale judecătorilor/procurorilor acordate la împlinirea vechimii de 25 de ani în profesie sunt anticipate, dacă beneficiarii nu au împlinit limita de vârstă (65 ani şi respectiv, 70 de ani la Înalta Curte de Casație și Justiție).
A fost o perioadă când Legislativul a fost bulversat de niște decizii ale Curții Constituționale de prin anul 2000, potrivit cărora magistrații sunt o emanație a Constituției și, ca atare, nimeni nu se poate atinge de statutul lor, de lefurile și pensiile lor, de parcă acestea ar fi fost prevăzute de Constituție, nu de legi organice ale Parlamentului.
Zăpăceala a ținut și în anul 2010, când guvernul a desființat toate pensiile de serviciu, inclusiv pensiile magistraților, dar o decizie a CCR a spus că este neconstituțională doar eliminarea pensiilor magistraților.
Chiar și înghețarea pensiilor speciale prin celebra OUG 59/2017 i-a ocolit pe magistrați, din aceeași teamă a guvernelor PSD, partid care duce o lipsă acută de juriști de marcă, mai ales constituționaliști.
In ultimii 2-3 ani, Curtea Constituțională a fost asaltată de câteva sute de excepții de neconstituționalitate ridicate în instanțe de pensionarii militari, în special privind dispozițiile OUG 57/2015 și OUG 59/2017, care au introdus două plafonări ale pensiilor militare: una la 85% din baza de calcul și cealaltă la cuantumul net al bazei de calcul.
Ultima ordonanță a generat mari discrepanțe între pensionarii militari din diverse generații, iar cea din 2015 a cauzat scăderea cuantumului recalculat al pensiei militare pe Legea 223/2015 sub nivelul cuantumului contributiv, pentru mai bine de 60% din pensiile în plată ale militarilor de la data de 01 01 2016. Norocul militarilor a fost atunci că pensia calculată pe contributivitate este un drept câștigat și s-a menținut în plată cuantumul mai avantajos.
Este adevărat că CCR nu a admis nicio excepție până în prezent, dar, pentru a respinge cererile contestatorilor, a fost nevoită să motiveze de ce sunt constituționale plafonările, extinzând explicațiile cu privire la conceptul de drept câștigat la toate pensiile de serviciu, nu numai la cele militare.
Aceste decizii ale CCR au menirea de a clătina serios cvasiconvingerea decidenților că pensiile magistraților, inclusiv ale celor de la CCR, sunt intangibile.
Curtea Constituțională a reiterat în mai multe decizii că doar partea contributivă a pensiilor de serviciu, cea calculată potrivit L 263/2010, reprezintă un drept câștigat, nu și partea necontributivă a pensiei de serviciu a cărei plată este asigurată de la bugetul de stat.
Per a contrario, se poate spune că pensiile militare, fiind în totalitate necontributive, nu reprezintă un drept câștigat și pot fi plafonate de guvernanți până la limita suportabilității sociale.
Curtea Constituțională spune guvernanților prin ultimele decizii că orice pensie de serviciu poate fi micșorată sau plafonată, dar nu mai jos de cuantumul ei contributiv stabilit potrivit L 263/2010.
De ce mai fac magistrații grevă precum cei de la Constanța?
Aaaa! Ei se leagă de faptul că Proiectul de lege care se discută pe 28 ianuarie 2020 prevede abrogarea articolelor 82-86 din Statutul Magistraților, echivalentă cu desființarea pensiilor pentru magistrați, fapt care ar putea fi speculat si de CCR într-o mai mult ca sigură sesizare a sa.
Le sugerez parlamentarilor să înlocuiască abrogarea acelor articole cu textul:
„Pensiile magistraților calculate potrivit articolelor 82-86 din Legea 303/2004, cu modificările ulterioare, nu pot avea cuantumul mai mare decât cuantumul contributiv calculat potrivit Legii 263/2010.”
Ce ar putea să mai zice magistrații, cu ce i-ar mai putea ajuta CCR?!
Ar fi doar o plafonare, similară cu plafonările pensiilor militare, confirmate de instanțele de judecată prin zeci de mii de hotărâri judecătorești și de CCR prin zeci de decizii.
Redau și aici un extras din decizia CCR pe care se susține acest topic!
Extras din Decizia CCR nr. 652/2018
17. În jurisprudența sa referitoare la acordarea pensiei de serviciu, Curtea a reținut, prin Decizia nr. 1.284 din 29 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 838 din 25 noiembrie 2011, că pensiadeserviciu este compusă, principial, din două elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, și anume: pensia contributivă și un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributivă, să reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea specială. Acordarea acestui supliment ține de politica statului în domeniul asigurărilor sociale și nu se subsumează dreptului constituțional la pensie, ca element constitutiv al acestuia. Obligația statului este aceea de a nu reduce cuantumul pensiei sub nivelul stabilit în sistemul general de pensionare, întrucât, prin calitatea de asigurat la sistemul de asigurări sociale, persoana în cauză și-a garantat dreptul la pensia de drept comun, tocmai prin plata contribuțiilor. Este un drept pe care l-a obținut și realizat prin plata contribuțiilor legal datorate. De asemenea, nu există un drept constituțional la pensie de serviciu, astfel încât, cu privire la suplimentul acordat de stat, nu se poate susține că este un drept viitor câștigat ad aeternam din moment ce este sub condiție.
19. Referitor la instituirea prin lege a unui plafon al pensiei militare de stat, prin Decizia nr. 450 din 30 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 28 iunie 2006, Curtea a constatat că dreptul la pensie este un drept fundamental, consacrat de art. 47 alin. (2) din Constituție, dar se exercită în condițiile prevăzute de lege. Astfel, legiuitorul este liber să stabilească în ce condiții și pe baza căror criterii se acordă pensia, baza de calcul și cuantumul acesteia, în raport cu situația concretă a fiecărui titular al dreptului. Nici Constituția și nici vreun instrument juridic internațional nu prevăd cuantumul pensiei de care trebuie să beneficieze diferite categorii de persoane. Acesta se stabilește prin legislația națională. Astfel, legiuitorul poate să prevadă și o limită minimă a cuantumului pensiei, precum și plafonul maxim al acesteia. Norma criticată pentru neconstituționalitate prevede, ca și în cazul tuturor celorlalte tipuri de pensie de serviciu, că, indiferent de rezultatul calculului aritmetic privind adăugarea sporurilor, cuantumul pensiei acordate nu poate fi mai mare de 100% din baza de calcul. Curtea a apreciat că această reglementare nu are caracter discriminatoriu, ci reprezintă o dispoziție de plafonare a cuantumului pensiei, care se înscrie între prerogativele legiuitorului. Totodată, prin Decizia nr. 1.234 din 6 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 4 decembrie 2009, Curtea a reținut că prevederile art. 25 din Legea nr. 164/2001 instituie un principiu general valabil în sistemul public de pensii, potrivit căruia cuantumul pensiei nu poate depăși venitul. Cu respectarea acestui principiu, fiecare pensionar militar beneficiază de pensie în cuantumul rezultat în raport cu vechimea în activitate și venitul realizat anterior pensionării. Această reglementare este în perfect acord cu principiul consacrat de art. 47 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia cetățenii au dreptul la pensie și la alte drepturi de asigurări sociale, în condițiile legii. Astfel, legiuitorul este în drept să stabilească conținutul dreptului la pensie și condițiile acordării acestuia, precum și să le modifice în funcție de resursele financiare existente la un anumit moment. Extinderea incidenței acestui principiu și asupra sporului acordat pentru contribuția la fondul de pensie suplimentară, ca efect al prevederilor art. 48 alin. (1) din Legea nr. 164/2001, nu poate fi privită nici ea ca generând un tratament discriminatoriu, de vreme ce se aplică nediferențiat tuturor persoanelor care au dreptul să beneficieze de acest spor.
