Se afișează postările cu eticheta referendum. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta referendum. Afișați toate postările

26 feb. 2024

Dreapta Unita(USL-PMP-Forta Dreptei) vrea sa castige alegerile cu sloganul desfiintarii pensiilor speciale.

 


Dreapta Unita( Drula-Tomac-Ludovic Orban) a gasit o tema electorala cu priza la romani: desfiintarea pensiilor speciale.

Astazi au depus la Cotroceni cererea de organizarea pe 9 iunie a.c. a eferendumului pentru desfiitarea pensiilor speciale. Cererea este insotita de 135 000 de semnaturi.

Mai departe vor urma pasii elaborarii unei legi constitutionale de revizuire a Constitutiei, care sa anihileze dreptul CCR de a dispune discretionar in privinta pastrarii pensiilor speciale.

Ce inteleg politicienii prin pensii speciale? Toate pensiile de serviciu reglementate recent prin Legea nr. 282/2023.

Reactiile cititorilor pe site-urile unde a fost distribuit discursul liderilor Dreptei Unita sunt favorabile demersului politic.


26 aug. 2023

Referendum pentru pensiile speciale sau Guvernul sa atace la CJUE Decizia CCR nr. 467/2023

-Data de 28 august, cand ministrul muncii se duce la Bruxelles,  este considerata <i><a><b>"Ziua Z"</b></a></i> pentru pensiile din Romania, atat cele speciale cat si cele  speciale.
-Tot mai mult se face auzit strigatul ca pensiile militare stabilite inainte de 2010 sunt pe jumatatea celor stabilite după 2017. In materialul de mai jos problema este ridicata de un lider civil al pensionarilor  cat si de catre un parlamentar PSD.
-Daca Guvernul nu poate face nimic pentru desfiintarea pensiilor speciale este indemnat presedintele sa declanseze un referendum cu 2 intrebari:
1.Sunteti de acord cu existenta pensiilor speciale in Romania?
2.Sunteti de acord ca toate pensiile din Romania sa fie calculate contributiv?
- Potrivit Constitutiei, politicile vizand fiscalitatea, salarizarea si pensiile sunt de competenta Guvernului, si sunt puse in lege de Parlament, nu de CCR.(citat din fostul ministru de Finante, Ialomiteanu)
-Se  cere  Guvernului sa atace la CJUE( Curtea de Justitie a Uniunii Europene) deciziile CCR prin care judecatorii CCR se pronunta in legatura cu cuantumul propriilor pensii de serviciu.
Mai multe, in materialul video de mai jos.




25 mai 2019

Nu boicotăm REFERENDUMUL! Putem să-l anulăm.

In ultimele zile au fost discuţii că desfăsurarea referendumului concomitent cu europarlamentarele ar deconspira pe cei care nu vor să voteze la referendum.
Votanţii care nu sunt de acord cu referendumul lui Iohannis nu trebuie să se dea în spectacol în secţiile de votare prin refuzul de a semna pe listele referendumului si neridicarea celor 2 buletine pentru referendum.
Pornind de la condiţiile impuse de legea referendumului pentru valabilitatea şi validarea unui referendum, cei care nu doresc să contribuie la validarea referendumului pot să stampileze multiplu buletinele pentru referendum sau să nu le ştampileze deloc.
In cazul acesta se semnează în ambele liste de alegători din sectia de votare, respectiv atât în listele pentru europarlamentare cât şi în listele pentru referendum.
Există şi opţiunea de a nu solicita buletinele de vot pentru referendum şi de a nu semna în listele electorale.

Art. 5 din L 3/2000
(2) Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puțin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente.
(3) Rezultatul referendumului este validat dacă opțiunile valabil exprimate reprezintă cel puțin 25% din cei înscriși pe listele electorale permanente.


Referendumul este validat dacă opțiunile valabil exprimate prin DA sau NU reprezintă 25% din cei înscriși în listele electorale permanente. Asta înseamnă că din numărul voturilor introduse în urne se scad voturile nule, adică voturile albe, voturile stampilate pe mai multe formațiunietc. Din numărul voturilor rămase, număr care trebuie să fie cel puțin 25% din cei înscriși pe listele permanente, câștigă opțiunea DA da NU care are cu cel puțin un vot mai mult. 
Aşadar, cei care se duc la vot pot să mascheze optiunea lor la referendum, față de membrii comisiei, prin anularea buletinelor pentru referendum.

Degeaba se prezintă 40% la referendum dacă jumatate dintre ei anuleaza votul, adică introduc în urne buletine neştampilate sau multiplu ştampilate.

17 mai 2019

Fiul Doinei Cornea l-a determinat pe Iohannis să....

....lase în grija succesorului său la Cotroceni aniversarea celor 30 de ani de la evenimentele din decembrie 1989. 
Pe 20 mai erau numai 29 de ani de la Duminica Orbului, primele alegeri democratice postcomuniniste pentru Parlamentul României.

''Cu speranţa că-l veţi lăsa pe succesorul dumneavoastră să organizeze aniversarea Revoluţiei, atunci când e firesc, în luna decembrie,
Leontin Horaţiu Iuhas
Cluj, la 9 mai 2019*


25 apr. 2019

Per a contrario la întrebările referendumului din 26 mai

O purtătoare de vorbe de la Cotroceni a ieșit pe sticlă ca să anunțe întrebările la care leneșul de la Sibiu a cugetat timp de 2 ani, dar nu s-a obosit să le anunțe chiar el  supușilor români.
Iată ce mărgici a ouat sasul nostru din Sibiu, margici cu care electoratul este rugat să se mânjească pe mâini pe 26 mai:

1. „Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?"
2. „Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?"
Dacă s-ar transpune în lege si în Constituție cele 2 intrebări, printr-o interpretare per a contrario guvernele și parlamentele viitoare vor avea voie de la populime să emită legi pentru amnistierea infracțiunilor de hoție, tâlhărie, omor, viol, spionaj, trădare și a oricăror fapte penale care nu sunt catalogate acte de corupție, precum și ordonanțe pentru grațierea pedepselor pentru asemenea infractori periculoși. 
 Prin întrebarea batjocoritore de la nr. 2, pe care nici Sică, nici Bârnă nu vor stampila DA, ar însemna ca Guvernul, indiferent care, să nu mai poată realiza politica penală a statului.
Poate le şopteşte cineva juriştilor de la Cotroceni că şi în prezent ordonanţele pot fi atacate la CCR pe calea contenciosului administrativ, cu condiţia ca ordonanţa să fie în vigoare.
In penal, se aplică principiul dispoziţiilor mai favorabile făptuitorului, astfel că "penalii" vor profita de un astfel de act normativ şi dacă ar fi rămas în vigoare doar un minut. 
La asemenea întrebări, asemenea atentie. Alianța de la guvernare trebuie să se concentreze pe alegerile europarlamentare și să nu intreprindă ceva strident prin care să stârnească hoardele #rezist la vot.
Ca să-l cităm chiar pe iniţiatorul referendumului, totul este o Golăneală!

17 apr. 2019

Doar #rezist și neomarxiștii se vor exprima la referendumul lui Iohannis

Iohannis va culege roadele politicii trufaşe de a promova ura nu numai împotriva PSD şi ALDE ci şi dispreţul faţă de electoratul social democrat şi autentic liberal.
Va purta sigmatul acestui electorat în tot ce va intreprinde până la alegerile prezidenţiale din acest an.
S-a dovedit ca nu poate fi preşedintele tuturor românilor ci doar al trupelor de anarhişti care au susţinut abuzurile din justiţie, numai pentru ca adversarii lor politici erau victimele abuzurilor. Iohannis a incurajat acbuzurile din justiţie şi  acţiunile politice interne şi externe care au compromis grav credibilitatea justiţiei din România.
Deşi Lazăr Augustin îşi va încheia la termen mandatul de procuror general, graţie complicităţii de tip mafiot a preşedintelui, ruşinea pe care acesta a adus-o statului de drept îl va demola pe Iohannis în următoarele confruntări electorale. 
In aceste circumstanţe, este un gest sinucigaş să mai şi propui un referendum pe justiţie.
PSD şi ALDE, din motive politice, nu vor boicota oficial referendumul lui Iohannis, organizat de acesta contrar recomandărilor Comisiei de la Veneţia,  recomandări cu care Blocannis, liberalii şi USR în + ne-au ameţit în ultimii ani.Iată cum, din interese meschine, ei sunt primii care le încalcă.
Electoratul social democrat şi cel autentic liberal va face distincţia necesară între alegerile europarlamentare şi referendumul  blocant. In semn de dispreţ faţă de organizator, nu se va exprima la referendum.
Fără  participarea acestui electorat, referendumul nu poate atinge condiţiile de validare impuse de legea referendumului.

12 feb. 2017

Reglementare ambiguă privind validarea unui referendum

Care e Șeful?

Legea nr. 3/2000 actualizată  
Dispoziţii generale
Art. 5
(1) Referendumul naţional şi referendumul local se organizează şi se desfăşoară potrivit prevederilor prezentei legi.
(2) Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente.
(3) Rezultatul referendumului este validat dacă opţiunile valabil exprimate reprezintă cel puţin 25% din cei înscrişi pe listele electorale permanente.

Art. 10
Demiterea Preşedintelui României este aprobată dacă, în urma desfăşurării referendumului, propunerea a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate.

COMUNICAT AEP
Numărul total de cetățeni cu drept de vot înscriși în Registrul electoral la data de 10 februarie 2017 este de de 18.871.639


-Prima condiție pentru ca un referendum să fie valabil este ca la vot să se prezinte 30% din cetățenii înscriși în listele electorale permanente, adică 5 661 492 cetățeni.

-A doua condiție este ca numărul voturilor valabil exprimate să reprezinte 25% din numărul cetătenilor înscriși în listele electorale permanente, adică 4 717 910 voturi valabil exprimate. Deci numărul voturilor nule trebuie să fie mai mic de 5% din numărul cetățenilor înscriși în listele permanente.
-A treia condiție este ca majoritatea voturilor valabil exprimate să spună DA la întreabarea pusă de organizatorul referendumului.
Ce se întâmplă dacă la referendum participă mai puțin de 30% din numărul cetățenilor înscriși în listele permanente, dar numărul voturilor valabil exprimate reprezintă mai mult de 25% din cei înscriși în listele permanente? Iată încă o reglementare ambiguă. 
Legea ar trebui să precizeze: cele două condiții din alin. (2) și (3) ale art. 5 sunt cumulative.  

6 dec. 2013

Cum vor fi validate referendumurile care se vor desfasura in perioada 18 12 2013 - 18 12 2014?

Legea referendumurilor, cu eliminarea pragului  de particicipare de 50% din alegatorii inscrisi in listele permanente si introducerea unui nou prag de participare de 30%, va intra in vigoare pe 18 decembrie 2013, asa cum a anuntat domnul Basescu ca ” de-al dracu” o va promulga abia pe 14 decembrie, dupa ce a tergiversat intrarea ei in vigoare vreo 6 luni de la adoptarea de catre Parlament.
Pragul de 30% nu poate fi aplicat timp de un an de la intrarea in vigoare a legii referendumurilor, pentru ca asa a decis CCR.
Totusi, in cursul anului 2014 s-ar putea sa fie nevoie de organizarea unui referendum. Incalca presedintele, indiferent de persoana, grav Constitutia, Parlamentul il suspenda si implicit se organizeaza referendum de demitere.
De ce il preseaza Ponta pe Basescu sa promulge cat mai repede noua lege?
Ca sa cada cât mai repede pragul de 50%! 
Se pune intrebarea  : Cum va fi validat sau invalidat acel referendum careva fi organizat in 2014?

Pragul de 50% nu mai este in vigoare din data de 18 12 2013 iar pragul de 30% intra in vigoare abia pe 18 12 2014.

Solutia vine din documentele Comisiei de la Venetia care nu recomanda instituirea vreunui prag de participare la referendumuri.
Se pare ca domnul Basescu a luat o mare teapa, daca isi inchipuie ca nu poate fi demis, mizând pe neparticiparea romanilor la vot. Trebuie sa scorneasca un nou motiv de contestare la CCR.


Recomandari ale Comisiei de la Venetia, insusite de Consiliul Europei:

4 iul. 2013

CCR îi spune lui Băsescu că referendumul nu constituie o alternativă pentru democraţia parlamentară

banner image Motivarea deciziei CCR în privința constituționalității legii de modificare a Legii 3/2000, referitoare la organizarea referendumului, cuprinde în preambulul său cîteva considerațiuni trecute cu vedrea de analiștii care s-au repezit să comenteze doar argumentele pentru care Curtea a decis că pragul de 30% nu se aplică referendumurilor organizate timp de un an de la intrarea în vigoare a legii.

Preventiv și indirect, Curtea își permite să-i atragă atenția lui Băsescu că nu poate opune instituția referendumului ca o alternativă la democrația parlamentară.
Să vedem dacă "specialiștii" constituționali ai USL vor rămîne tot atît de paralizați în fața speculațiilor și cacialmalelor lui Băsescu și nu vor bloca, printr-o sesizare de conflict de competență, intenția lui Băsescu de a contrapune referendumului constituțional un referendum care limitează puterea legislativă a Parlamentului.
Mi se par mult mai importante, pentru democrația constituțională, aceste precizări decît însăși motivarea punctuală a deciziei de respingere a contestației PDL și de aceea citez numai  aceste paragrafe din Decizia 334/2013 a CCR.


V. Examinând obiecţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine următoarele
aspecte:
1. Referendumul este, prin excelenţă, un instrument al democraţiei directe, prin intermediul căruia cetăţenii îşi exprimă opinia şi adoptă o decizie în mod direct.
Principala caracteristică a referendumului rezidă în funcţia sa de legitimare a puterii, voinţa populară validând actele supuse votului. Prin referendum se atenuează distanţa dintre guvernanţi şi guvernaţi, completându-se în mod democratic raporturile care rezultă în urma alegerilor. Cu alte cuvinte, referendumul reprezintă un mijloc de manifestare a rolului cetăţeanului în politică, în cadrul circumscris sferei dezbaterii publice.
Pe de altă parte, referendumul oferă poporului posibilitatea de a controla puterea şi modul de exercitare a acesteia, precum şi posibilitatea de a media probleme extrem de importante de natură politică (precum cele referitoare la procedura de demitere a Preşedintelui României).
În majoritatea statelor europene, baza juridică a referendumului – ca modalitate fundamentală de exercitare a democraţiei directe - o reprezintă Constituţia, legile de organizare a referendumurilor, precum şi recomandările Codului bunelor practici în materia referendumului, elaborat de Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept, integrate în substanţa dispoziţiilor reglementatoare.
Referendumul a fost consacrat la nivel constituţional ca modalitate de consultare prin care poporul are posibilitatea de a exercita direct suveranitatea naţională, exprimându-şi voinţa cu privire la probleme de interes general sau care au o importanţă deosebită în viaţa statului: „Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum." (art. 2 alin. (1) din Constituţie)
17
Dispoziţiile Legii fundamentale nu fac o ierarhie între cele două instrumente de realizare a puterii de stat: organele reprezentative şi referendum, acestea neputând fi considerate a avea natură subsidiară unul faţă de celălalt. Mai mult, referendumul nu constituie o alternativă pentru democraţia parlamentară, iar utilizarea acestuia în mod abuziv poate conduce la subminarea legitimităţii şi a rolului parlamentului ca organ reprezentativ al poporului. Aceasta este raţiunea pentru care Legea nr.3/2000 prevede obligaţia Parlamentului de a transmite un punct de vedere cu privire la organizarea unui referendum, în acord cu Liniile directoare cu privire la organizarea referendumului, adoptate de Comisia de la Veneţia.
Referendumul desemnează procedura prin care toţi cetăţenii înscrişi în listele electorale permanente sunt chemaţi să se pronunţe, prin vot, în mod egal, direct, secret şi liber, în temeiul legii, asupra unei probleme de interes naţional.
Astfel, cadrul constituţional privind referendumul este reprezentat de următoarele prevederi din Legea fundamentală:
- Art. 73 alin. (3) lit. d): "Prin lege organică se reglementează: (...)
d) organizarea şi desfăşurarea referendumului.";
- Art. 90: "Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional.";
- Art. 95 alin. (3): "Dacă propunerea de suspendare [a Preşedintelui României] din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui.";
- Art. 151 alin. (3): "Revizuirea [Constituţiei] este definitivă după aprobarea ei prin referendum, organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptării proiectului sau a propunerii de revizuire.”
Aşadar, Legea fundamentală reglementează trei tipuri de referendumuri naţionale: cel iniţiat de Preşedintele României asupra unor probleme de interes naţional, menţionat
18
la art. 90, cel referitor la demiterea Preşedintelui României, prevăzut de art. 95 alin. (3) şi cel prin care se aprobă revizuirea Constituţiei, reglementat de art. 151 alin. (3).
Prevederile constituţionale au fost concretizate la nivel de lege organică, fiind detaliate şi dezvoltate prin Legea nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 24 februarie 2000, cu modificările şi completările ulterioare.
2. Validarea rezultatului referendumului depinde, potrivit dispoziţiilor legii în vigoare, de îndeplinirea cumulativă a două condiţii:
- prima referitoare la numărul minim de cetăţeni care trebuie să participe la
referendum pentru ca acesta să fie valabil şi
- a doua privitoare la numărul de voturi valabil exprimate, care determină
rezultatul referendumului.
Prima condiţie este consacrată de art. 5 alin. (2) din Legea nr. 3/2000, potrivit căruia "Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente".
Noua reglementare prevede că "Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente".
Condiţia ce trebuie îndeplinită pentru validitatea referendumului este aceeaşi pentru toate tipurile de referendum, art. 5 alin. (2) din Legea nr. 3/2000 impunând întrunirea unui anumit prag de participare raportat la numărul persoanelor înscrise în istele electorale permanente.
A doua condiţie referitoare la majoritatea voturilor valabil exprimate oferă, de asemenea, o reglementare unitară, dând expresie şi exigenţei reprezentativităţii sub aspectul rezultatului votului. Astfel, aceeaşi soluţie legislativă se regăseşte în cazul referendumului privind revizuirea Constituţiei, al referendumului pentru demiterea Preşedintelui României, al referendumului cu privire la probleme de interes naţional şi al referendumului local, unde, potrivit art. 7 alin. (2), art.10, art. 12 alin. (2) şi, respectiv, art. 14 alin. (2) din Legea nr. 3/2000, rezultatul se stabileşte în funcţie de majoritatea
voturilor valabil exprimate pe întreaga ţară sau, după caz, la nivelul unităţii administrativ - teritoriale.
Legea dedusă controlului de constituţionalitate introduce un element de noutate sub aspectul condiţiilor de validitate a referendumului, stabilind că „Rezultatul referendumului este validat dacă opţiunile valabil exprimate reprezintă cel puţin 25% din cei înscrişi pe listele electorale permanente.” 

30 iun. 2013

Referendum cu prag 0?

Aceasta ar fi o interpretare la limită, în stilul băsescian. Băse a recunoscut la întîlnirea cu facebook-iștii săi susținători că, în două rînduri, a interpretat la limită imprecizia actualei Constituții în privința prerogativelor președintelui pentru desemnarea premierului.
De ce n-ar interpreta și USL noua situație creată de CCR, care a stabilit că legea de modificare a legii referendumului, așa cum a fost adoptată de Parlament, cu prag de prezență de 30%, este constituțională, dar nu se aplică referendumurilor care se organizeaază în următorul an după intrarea în vigoare.
Nici decizia CCR și nici altă reglementare nu interzice organizarea de referendumuri în următorul an. Intrebarea este care vor fi condițiile de validare ale unui astfel de referendum. Regionalizarea, pentru a se putea accesa fonduri europene în 2014, nu se poate realiza fără modificarea Constituției actuale, în care regiunea nu este menționată ca unitate administrativ-teritorială.
Guvernul USL are neapărat nevoie de revizuirea Constituției, nu oricînd ci în această toamnă. Nu se poate revizui Constituția fără referendum.
După promulgarea legii și publicarea ei MO, articolele 5 și 10 din Legea nr.3/2000, legea referendumului, cele în care s-a prevăzut pragul de 50%, vor fi abrogate. Deci, unui astfel de referendum nu-i poate fi aplicată vechea condiție de validare, cu prezența a 50% din alegătorii înscriși în listele permanente. 
Nu se poate aplica nici noul prag de 30% pentru validare. Acest prag se pooate aplica, a decis CCR, abia peste un an.
Din recomandările Comisiei de la Veneția
Ieșirea din impas se poate realiza prin aplicarea recomandării Comisiei de la Veneția, recomandare însușită de Consiliul Europei, potrivit căreia normele de organizare a referendumului n-ar trebui să prevadă niciun prag pentru validare, sancționîndu-se astfel situația încorectă în care, impunerea unui prag  face ca votul unui participant la referendum să fie echivalat cu votul unui neparticipant boicotant.
USL se poate prevala de aceasta recomandare a Consiliului Europei pentru a organiza referendumul de aprobare a revizuirii Constituției în această toamnă.
Pentru orice eventualitate, dacă tot îl organizează, ar trebui să se  străduiască să aducă la urne peste 50% din votanții pe care INS îi va comunica pe 05 iulie, cînd rezultatele oficiale ale recensămîntului din 2011 vor fi publicate.
Referendumul poate dura 2-3 zile, pînă cînd vin la secțiile de votare peste 50% din alegători.
Să crească, astfel, îngrijorarea lui Băsescu pentru restrîngerea prerogativelor următorului președinte, Crin Antonescu.
Să nu apuce Mișcarea Populară Băsistă să-și constituie grup parlamentar în actualul Parlament!


Codul de bune practici în materie de referendum(întreg documentul Comisiei de la Veneția)



23 mai 2013

Referendum cu cvorum de participare 30% si 25% voturi valide, ambele procente aplicîndu-se la numarul alegătorilor înscriși pe listele permanente

Această inițiativă a fost adoptată de Senat în ședința din 21 05 2010. Primul referendum la care se vor aplica aceste modificări este cel din octombrie 2013 referitor la legea de revizuire  a Constituției.

4 sept. 2012

Pionii otrăviți ai lui Băsescu în USL pentru rasolirea referendumului

Operațiunea a început imediat după ce USL a preluat guvernarea și a anunțat că intenționează să readucă la forma inițială art. 10 din Legea 3/2000, legea referendumului, pe care tocmai îl modificase, în luna aprilie 2012, majoritatea bocistă din Parlament, la cererea lui Băsescu. Portocalii modificaseră legea astfel încît, pe lingă prevederea din art. 5, care impunea pragul de participare de 50%+1, trebuiau să voteze 50%+1, tot din cei inscriși pe listele permanente, pentru ca referendumul să fie validat.
Deputat PNL, Pieptea Cornel
Senator PSD, Severin Georgică
Inițiativa legislativă de  readucere a L 3/2000 la forma care să corespundă și recomandărilor Comisiei de la Veneția a fost preluată și susținută cu mult tam-tam în presă de senatorul PSD Severin Georgica si de deputatul PNL Pieptea Cornel.
Cred că rolul lor a fost de a ameți majoritatea USL cu un proiect de lege care să modifice cvorumul de vot pentru validarea referendumului (art. 10), fără să se atingă de art. 5 din lege, cel care, de fapt, impunea cvorumul de participare. 
Așa cum am mai arătat, art.5 din lege fusese anihilat în modificarea din 2007 a  art. 10 al L 3/2000  prin sintagma„ prin derogare de la art. 5”. Domnii inițiatori, mari antibăsiști declarați, au uitat să mai introducă această sintagmă și modificarea cu mentinerea cvorumului de participare de 50+1 a fost prezentată ca un mare succes în lupta împotriva lui Băsescu. Proiectul a trecut cu rapiditate prin cele 2 Camere, devenind Legea nr. 131/2012, fără să sesizeze cineva că în realitate nu se schimbase nimic.
Abia cînd Legea 131/2012 era analizată constituțional prin procedura de verificare anterioară promulgării, guvernul a sesizat viciul ascuns al modificării legislative și s-a grăbit să îndrepte prostia deștepților de inițiatori printr-o Ordonanță de Urgență.
Răul fusese produs! Era ceea ce așteptau și băsiștii ca  să reclame la curtea populistă de la Bruxelles că Guvernul Ponta schimbă legislația electorală prin ordonanțe.
Băsescu a lucrat profesional prin oameni din USL. Inainte de Ioan Rus au fost folosiți parlamentarii Severin Georgică și Pieptea Cornel.

3 aug. 2012

Curtea Constituțională a mai scurtat cu 12 zile mandatul lui Băsescu

Va fi o decizie de validare sau invalidare.
Comisia Europeană a reiterat că decizia trebuie să fie conformă cu regulile stabilite de Curtea Constituțională. A stabilit legea prag electoral, decizia trebuie să ia în calcul pragul electoral.
Pe baza actualizării listelor electorale permanente, Curtea Constituțională va decide și pragul electoral, exprimat în număr de alegători, în baza căruia referendumul va fi validat sau invalidat.
Probabil, vom asista la un nou boicot din partea autorităților locale subordonate PDL, care vor tergiversa actualizarea listelor electorale permanente pe secțiile de votare. 

COMUNICAT DE PRESĂ
În ziua de 3 august 2012, Plenul Curţii Constituţionale s-a reunit pentru a lua în discuţie preschimbarea termenului de 12 septembrie 2012 stabilit pentru examinarea respectării procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional din data de 29 iulie 2012 pentru demiterea Preşedintelui României şi confirmarea rezultatelor acestuia.
Tinând seama de faptul că termenul acordat Guvernului, pentru transmiterea listelor electorale permanente actualizate în baza cărora s-a desfăşurat referendumul din 29 iulie 2012, este 31 august 2012,
În vederea asigurării soluţionării, cu celeritate, a cauzei cu care a fost învestită Curtea Constituţională,
În temeiul art.3, art.14 şi art.50 alin.(1) din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, precum şi al art.153 din Codul de procedură civilă,
Plenul Curţii Constituţionale a dispus preschimbarea termenului de dezbateri acordat în cauză, de la data de 12 septembrie 2012, la data de 31 august 2012.

Motivat, veniturile magistratilor pot fi reduse prin lege, a stabilit recent CJUE

 Oare, consilierii lui Nicușor și Bolojan nu au citit  Decizia CJUE,  pentru ca aceștia să decidă mai hotarât reducerea pensiilor pentru mag...