Să testăm de îndată dacă românii acceptă terfelirea Constituției și încălcarea drepturilor fundamentale.

 Interesează apărarea acestor valori nu oportunitatea politică a declansării măsurilor de apărare.
Nu ne interesează cine pierde sau cine câștigă politic dintr-o acțiune de pedepsire a celor care încalcă flagrant și sistematic Constituția, indiferent din care structură a statului fac parte. Dacă electoratul îi va apăra pe cei care terfelesc Constituția...asta e...își merită soarta. Dar acțiunea de sancționare trebuie dusă, în termeni legali, până la capăt.

Alegerile  parlamentare din anul 2016 au fost câștigate de PSD cu un program economic  și social, în realitate un program mai mult liberal, dar și cu promisiunea că va face dreptate până la capăt, cu referire la abuzurile impardonabile din justitia aliniată statului profund, condus de interese străine prin persoane importante din structurie de forță ale statului.
Chiar din ziua a doua de după alegeri președintele sas a anunțat că va intra în război cu PSD și cu guvernul format de acesta. Iohannis s-a autodeclarat „geaca roșie” a trupelor de activiști corporatiști scoși în stradă să impiedice „balaurul” care ataca interesele multinaționalelor în România. Naivii s-au alăturat miscării, plecând după fenta propagandistică a statului profund, care a reinventat   teoria marxistă a luptei de clasă sub forma luptei  împotriva clasei politice, dar clasa politică de stârpit este doar cea de stânga. Neoproletariatul este format din corporatiști conduși de ong-iști.
Neoproletariatul s-a mobilizat pentru a da lovitura de moarte ciocoilor de stânga în ziua de 10 august 2018. A suferit însă o înfrângere usturătoare în bătalia cu câteva sute de  jandarmi care apărau instituțiile conduse de "ciocoi".

Singurul rămas la vedere pe metereze este președintele Werner care apără rămășițele statului profund cu cea mai teribilă armă pe care o stăpânește: tărăgănarea programului de guvernare. 

Guvernul PSD și conducerea partidului aplică tactica văicărelii, în loc să acționeze legal, dar ferm, împotriva unui președinte abuziv, arogant și neiubitor de români. 

Conducerea PSD crede că măsurile de ridicare a nivelului de trai ar fi suficiente pentru a păstra încrederea electoratului. Degeaba ridică nivelul de trai dacă nu apără principiile statului de drept. Iși justifică inacțiunea prin sofisme de oportunitate, dând crezare propagandei care susține că un referendum de demitere l-ar întări pe Iohannis, în perspectiva obținerii unui nou mandat. Nu cred că electoratul mai suportă această batjocură permanentă pe plan intern și extern din partea unui președinte nesimțitor de România. In condițiile noii legi a refeendumului, pentru demiterea lui Iohannis sunt arhisuficiente intențiile actuale de vot pentru PSD și ALDE.

Chiar daca Iohannis va câștiga un astfel de referendum, actuala coaliție guvernamentală demonstrează propriului electorat că nu a rămas impasibilă la repetatele sfidări ale normelor constituționale. Altfel, demonstrează că nu știe să conducă această țară și va pierde mult chiar în fața propriului electorat.

Reglementare ambiguă privind validarea unui referendum

Care e Șeful?

Legea nr. 3/2000 actualizată  

Dispoziţii generale

Art. 5

(1) Referendumul naţional şi referendumul local se organizează şi se desfăşoară potrivit prevederilor prezentei legi.

(2) Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente.

(3) Rezultatul referendumului este validat dacă opţiunile valabil exprimate reprezintă cel puţin 25% din cei înscrişi pe listele electorale permanente.

Art. 10

Demiterea Preşedintelui României este aprobată dacă, în urma desfăşurării referendumului, propunerea a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate.

COMUNICAT AEP
Numărul total de cetățeni cu drept de vot înscriși în Registrul electoral la data de 10 februarie 2017 este de de 18.871.639

-Prima condiție pentru ca un referendum să fie valabil este ca la vot să se prezinte 30% din cetățenii înscriși în listele electorale permanente, adică 5 661 492 cetățeni.

-A doua condiție este ca numărul voturilor valabil exprimate să reprezinte 25% din numărul cetătenilor înscriși în listele electorale permanente, adică 4 717 910 voturi valabil exprimate. Deci numărul voturilor nule trebuie să fie mai mic de 5% din numărul cetățenilor înscriși în listele permanente.

-A treia condiție este ca majoritatea voturilor valabil exprimate să spună DA la întreabarea pusă de organizatorul referendumului.

Ce se întâmplă dacă la referendum participă mai puțin de 30% din numărul cetățenilor înscriși în listele permanente, dar numărul voturilor valabil exprimate reprezintă mai mult de 25% din cei înscriși în listele permanente? Iată încă o reglementare ambiguă. 

Legea ar trebui să precizeze: cele două condiții din alin. (2) și (3) ale art. 5 sunt cumulative.  

Cum vor fi validate referendumurile care se vor desfasura in perioada 18 12 2013 - 18 12 2014?

Legea referendumurilor, cu eliminarea pragului  de particicipare de 50% din alegatorii inscrisi in listele permanente si introducerea unui nou prag de participare de 30%, va intra in vigoare pe 18 decembrie 2013, asa cum a anuntat domnul Basescu ca ” de-al dracu” o va promulga abia pe 14 decembrie, dupa ce a tergiversat intrarea ei in vigoare vreo 6 luni de la adoptarea de catre Parlament.
Pragul de 30% nu poate fi aplicat timp de un an de la intrarea in vigoare a legii referendumurilor, pentru ca asa a decis CCR.
Totusi, in cursul anului 2014 s-ar putea sa fie nevoie de organizarea unui referendum. Incalca presedintele, indiferent de persoana, grav Constitutia, Parlamentul il suspenda si implicit se organizeaza referendum de demitere.
De ce il preseaza Ponta pe Basescu sa promulge cat mai repede noua lege?
Ca sa cada cât mai repede pragul de 50%! 
Se pune intrebarea  : Cum va fi validat sau invalidat acel referendum careva fi organizat in 2014?

Pragul de 50% nu mai este in vigoare din data de 18 12 2013 iar pragul de 30% intra in vigoare abia pe 18 12 2014.

Solutia vine din documentele Comisiei de la Venetia care nu recomanda instituirea vreunui prag de participare la referendumuri.
Se pare ca domnul Basescu a luat o mare teapa, daca isi inchipuie ca nu poate fi demis, mizând pe neparticiparea romanilor la vot. Trebuie sa scorneasca un nou motiv de contestare la CCR.


Recomandari ale Comisiei de la Venetia, insusite de Consiliul Europei:

Istoria tradarii unora si a prostiei altora din USL, in reglementarea pragurilor la referendumul de demitere a lui Basescu

 Legea 3/2000 în forma inițială
Art. 5.
(1) Referendumul national si referendumul local se organizeaza si se desfasoara potrivit prevederilor prezentei legi.
(2) Referendumul este valabil daca la acesta participa cel putin jumatate plus unul din numarul persoanelor inscrise in listele electorale.
Art. 10.
Demiterea Presedintelui Romaniei este aprobata, daca a intrunit majoritatea voturilor cetatenilor inscrisi in listele electorale.

 Legea 129/2007, înaintea referendumului de demitere
 Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

   Articol unic.  - Articolul 10 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 84 din 24 februarie 2000, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si va avea urmatorul cuprins:
   "Art. 10. - Prin derogare de la art. 5 alin. (2), demiterea Presedintelui Romaniei este aprobata daca a intrunit majoritatea voturilor valabil exprimate, la nivelul tarii, ale cetatenilor care au participat la referendum."

Legea nr.62 din 10 aprilie 2012, adoptată de Parlamentul portocaliu, la solicitarea președintelui.
 Articolul 10 Demiterea Preşedintelui României este aprobată dacă a întrunit majoritatea voturilor cetăţenilor înscrişi în listele electorale.

 Aici începe trădarea în interiorul USL.
Senatorul PSD Severică Georgică și un ilustru liberal necunoscut fac o propunere legislativă neghioabă de modificare a art 10 din Legea nr. 3/2010, fără să se atingă de art 5 care impunea pragul electoral de 50% din listele permanente.
Forma proiectului de Lege este scrisă în Senatul condus de Vasile Blaga, și este adoptată după ce se primise acceptul Guvernului si al Comisiei Juridice din Senat, fără să observe  cineva că, practic, modificarea nu se atingea de pragul convenabil lui Băsescu.
Iată propunerea legislativă:

 Forma adoptată de Senat este atacată, de sanchi, de PDL,  la CCR. Acum se prinde Guvernul că modificarea adoptată în Parlament, pentru care și-a dat acordul, este o prostie și că a înghițit nada întinsă de Băsescu prin trădătorii din interiorul USL.
Ponta emite Ordonanța nr.41/2012 în forma de mai jos, formă care, dacă  așa ar fi fost propusă și adoptată de Parlament, nu ar fi putut să fie declarată neconstituțională de CCR, întrucît se pronunțase în 2007.

OUG nr.41/2012
Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă. 
 Articolul I
 Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 24 februarie 2000, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Articolul 10 se modifică şi va avea următorul cuprins:
Articolul 10
 Prin derogare de la art. 5 alin. (2), demiterea Preşedintelui României este aprobată dacă a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate ale cetăţenilor care au participat la referendum.

Așa... CCR s-a pronunțat pe forma legii adoptate în Parlament, impunînd respectarea art. 5 din Legea 3/2000, cu pragul de participare de 50%,  lăsat nemodificat de deștepții juriști ai USL, astfel că, la presiunea CE, OUG nr 41/2012 a trebuit să fie modificată și readusă la forma în care se ..."greșise" în Parlament.

Are dreptate Băsescu cînd spune că USL nu mai are specialiști în proceduri parlamentare și constituționale.

CCR îi spune lui Băsescu că referendumul nu constituie o alternativă pentru democraţia parlamentară

Motivarea deciziei CCR în privința constituționalității legii de modificare a Legii 3/2000, referitoare la organizarea referendumului, cuprinde în preambulul său cîteva considerațiuni trecute cu vedrea de analiștii care s-au repezit să comenteze doar argumentele pentru care Curtea a decis că pragul de 30% nu se aplică referendumurilor organizate timp de un an de la intrarea în vigoare a legii.

Preventiv și indirect, Curtea își permite să-i atragă atenția lui Băsescu că nu poate opune instituția referendumului ca o alternativă la democrația parlamentară.

Să vedem dacă "specialiștii" constituționali ai USL vor rămîne tot atît de paralizați în fața speculațiilor și cacialmalelor lui Băsescu și nu vor bloca, printr-o sesizare de conflict de competență, intenția lui Băsescu de a contrapune referendumului constituțional un referendum care limitează puterea legislativă a Parlamentului.

Mi se par mult mai importante, pentru democrația constituțională, aceste precizări decît însăși motivarea punctuală a deciziei de respingere a contestației PDL și de aceea citez numai  aceste paragrafe din Decizia 334/2013 a CCR.

V. Examinând obiecţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine următoarele
aspecte:
1. Referendumul este, prin excelenţă, un instrument al democraţiei directe, prin intermediul căruia cetăţenii îşi exprimă opinia şi adoptă o decizie în mod direct.
Principala caracteristică a referendumului rezidă în funcţia sa de legitimare a puterii, voinţa populară validând actele supuse votului. Prin referendum se atenuează distanţa dintre guvernanţi şi guvernaţi, completându-se în mod democratic raporturile care rezultă în urma alegerilor. Cu alte cuvinte, referendumul reprezintă un mijloc de manifestare a rolului cetăţeanului în politică, în cadrul circumscris sferei dezbaterii publice.
Pe de altă parte, referendumul oferă poporului posibilitatea de a controla puterea şi modul de exercitare a acesteia, precum şi posibilitatea de a media probleme extrem de importante de natură politică (precum cele referitoare la procedura de demitere a Preşedintelui României).
În majoritatea statelor europene, baza juridică a referendumului – ca modalitate fundamentală de exercitare a democraţiei directe - o reprezintă Constituţia, legile de organizare a referendumurilor, precum şi recomandările Codului bunelor practici în materia referendumului, elaborat de Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept, integrate în substanţa dispoziţiilor reglementatoare.
Referendumul a fost consacrat la nivel constituţional ca modalitate de consultare prin care poporul are posibilitatea de a exercita direct suveranitatea naţională, exprimându-şi voinţa cu privire la probleme de interes general sau care au o importanţă deosebită în viaţa statului: „Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum." (art. 2 alin. (1) din Constituţie)
17
Dispoziţiile Legii fundamentale nu fac o ierarhie între cele două instrumente de realizare a puterii de stat: organele reprezentative şi referendum, acestea neputând fi considerate a avea natură subsidiară unul faţă de celălalt. Mai mult, referendumul nu constituie o alternativă pentru democraţia parlamentară, iar utilizarea acestuia în mod abuziv poate conduce la subminarea legitimităţii şi a rolului parlamentului ca organ reprezentativ al poporului. Aceasta este raţiunea pentru care Legea nr.3/2000 prevede obligaţia Parlamentului de a transmite un punct de vedere cu privire la organizarea unui referendum, în acord cu Liniile directoare cu privire la organizarea referendumului, adoptate de Comisia de la Veneţia.
Referendumul desemnează procedura prin care toţi cetăţenii înscrişi în listele electorale permanente sunt chemaţi să se pronunţe, prin vot, în mod egal, direct, secret şi liber, în temeiul legii, asupra unei probleme de interes naţional.
Astfel, cadrul constituţional privind referendumul este reprezentat de următoarele prevederi din Legea fundamentală:
- Art. 73 alin. (3) lit. d): "Prin lege organică se reglementează: (...)
d) organizarea şi desfăşurarea referendumului.";
- Art. 90: "Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional.";
- Art. 95 alin. (3): "Dacă propunerea de suspendare [a Preşedintelui României] din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui.";
- Art. 151 alin. (3): "Revizuirea [Constituţiei] este definitivă după aprobarea ei prin referendum, organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptării proiectului sau a propunerii de revizuire.”
Aşadar, Legea fundamentală reglementează trei tipuri de referendumuri naţionale: cel iniţiat de Preşedintele României asupra unor probleme de interes naţional, menţionat
18
la art. 90, cel referitor la demiterea Preşedintelui României, prevăzut de art. 95 alin. (3) şi cel prin care se aprobă revizuirea Constituţiei, reglementat de art. 151 alin. (3).
Prevederile constituţionale au fost concretizate la nivel de lege organică, fiind detaliate şi dezvoltate prin Legea nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 24 februarie 2000, cu modificările şi completările ulterioare.
2. Validarea rezultatului referendumului depinde, potrivit dispoziţiilor legii în vigoare, de îndeplinirea cumulativă a două condiţii:
- prima referitoare la numărul minim de cetăţeni care trebuie să participe la
referendum pentru ca acesta să fie valabil şi
- a doua privitoare la numărul de voturi valabil exprimate, care determină
rezultatul referendumului.
Prima condiţie este consacrată de art. 5 alin. (2) din Legea nr. 3/2000, potrivit căruia "Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente".
Noua reglementare prevede că "Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente".
Condiţia ce trebuie îndeplinită pentru validitatea referendumului este aceeaşi pentru toate tipurile de referendum, art. 5 alin. (2) din Legea nr. 3/2000 impunând întrunirea unui anumit prag de participare raportat la numărul persoanelor înscrise în istele electorale permanente.
A doua condiţie referitoare la majoritatea voturilor valabil exprimate oferă, de asemenea, o reglementare unitară, dând expresie şi exigenţei reprezentativităţii sub aspectul rezultatului votului. Astfel, aceeaşi soluţie legislativă se regăseşte în cazul referendumului privind revizuirea Constituţiei, al referendumului pentru demiterea Preşedintelui României, al referendumului cu privire la probleme de interes naţional şi al referendumului local, unde, potrivit art. 7 alin. (2), art.10, art. 12 alin. (2) şi, respectiv, art. 14 alin. (2) din Legea nr. 3/2000, rezultatul se stabileşte în funcţie de majoritatea
voturilor valabil exprimate pe întreaga ţară sau, după caz, la nivelul unităţii administrativ - teritoriale.
Legea dedusă controlului de constituţionalitate introduce un element de noutate sub aspectul condiţiilor de validitate a referendumului, stabilind că „Rezultatul referendumului este validat dacă opţiunile valabil exprimate reprezintă cel puţin 25% din cei înscrişi pe listele electorale permanente.” 

O informatie interesanta de la MApN in problema pensiilor militarilor

Un proiect de lege privind pensiile militarilor se află în proces de elaborare. Proiectul face parte din Lista de legi prioritare pentru prima sesiune parlamentară a anului 2013 dar și din Programul Legislativ al Guvernului pentru perioada 2013-2016.

De observat că oficialul Apărării folosește sintagma pensiile militarilor... nu pe cea de pensii militare.

Fragment dintr-un document publicat pe pagina SCMD-Central

Un proiect de lege privind pensiile militarilor se află în proces de elaborare face parte din Lista de legi prioritare pentru prima sesiune parlamentară a anului 2013 dar și din Programul Legislativ al Guvernului pentru perioada 2013-2016.

De observat că oficialul Apărării folosește sintagma pensiile militarilor , nu pe cea de pensii militare.

Pionii otrăviți ai lui Băsescu în USL pentru rasolirea referendumului

Operațiunea a început imediat după ce USL a preluat guvernarea și a anunțat că intenționează să readucă la forma inițială art. 10 din Legea 3/2000, legea referendumului, pe care tocmai îl modificase, în luna aprilie 2012, majoritatea bocistă din Parlament, la cererea lui Băsescu. Portocalii modificaseră legea astfel încît, pe lingă prevederea din art. 5, care impunea pragul de participare de 50%+1, trebuiau să voteze 50%+1, tot din cei inscriși pe listele permanente, pentru ca referendumul să fie validat.

Deputat PNL, Pieptea Cornel

Senator PSD, Severin Georgică

Inițiativa legislativă de  readucere a L 3/2000 la forma care să corespundă și recomandărilor Comisiei de la Veneția a fost preluată și susținută cu mult tam-tam în presă de senatorul PSD Severin Georgica si de deputatul PNL Pieptea Cornel.

Cred că rolul lor a fost de a ameți majoritatea USL cu un proiect de lege care să modifice cvorumul de vot pentru validarea referendumului (art. 10), fără să se atingă de art. 5 din lege, cel care, de fapt, impunea cvorumul de participare. 

Așa cum am mai arătat, art.5 din lege fusese anihilat în modificarea din 2007 a  art. 10 al L 3/2000  prin sintagma„ prin derogare de la art. 5”. Domnii inițiatori, mari antibăsiști declarați, au uitat să mai introducă această sintagmă și modificarea cu mentinerea cvorumului de participare de 50+1 a fost prezentată ca un mare succes în lupta împotriva lui Băsescu. Proiectul a trecut cu rapiditate prin cele 2 Camere, devenind Legea nr. 131/2012, fără să sesizeze cineva că în realitate nu se schimbase nimic.

Abia cînd Legea 131/2012 era analizată constituțional prin procedura de verificare anterioară promulgării, guvernul a sesizat viciul ascuns al modificării legislative și s-a grăbit să îndrepte prostia deștepților de inițiatori printr-o Ordonanță de Urgență.

Răul fusese produs! Era ceea ce așteptau și băsiștii ca  să reclame la curtea populistă de la Bruxelles că Guvernul Ponta schimbă legislația electorală prin ordonanțe.

Băsescu a lucrat profesional prin oameni din USL. Inainte de Ioan Rus au fost folosiți parlamentarii Severin Georgică și Pieptea Cornel.

Opinia separată a trei dintre cei 9 judecători ai Curţii Constituţionale;trebuia validat referendumul de demitere a lui Băsescu

Judecătorii Ion Predescu, Acsinte Gaspar şi Tudorel Toader consideră că referendumul trebuia validat şi arată că cele 18.292.464 persoane înscrise în listele electorale permanente, cifră luată în considerare la adoptarea hotărârii, nu reflectă structura şi dimensiunea corpului electoral actual.

În opinia publicată în MO se precizează că dezacordul exprimat în raport cu hotărârea de invalidare a rezultatelor referendumului are la bază faptul că aceasta a fost adoptată ''prin raportare la prevederile art. 2 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, soluţie prefigurată prin ''erata'' din data de 6 august 2012, referitoare la Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 3 din 2 august 2012, 'erată' la adoptarea căreia nu au fost consultaţi, ''procedeu fără precedent în jurisprudenţa constituţională''.

Cei trei judecători subliniază că potrivit reglementărilor legale în vigoare ''starea de fapt (domiciliază) se suprapune peste starea de drept (au domiciliul), motiv pentru care cetăţenii români cu domiciliul ori reşedinţa în străinătate nu pot fi incluşi în listele electorale permanente, însă îşi pot exercita dreptul de vot fiind cuprinşi în listele electorale suplimentare''.

''Includerea în listele electorale permanente a celor 1.101.809 cetăţeni români cu domiciliul ori reşedinţa în străinătate, la care se adaugă o parte dintre ceilalţi 1.468.369 cetăţeni aflaţi în aceeaşi situaţie, dintre care unii sunt minori, este de natură să afecteze rezultatul referendumului. (...) Considerăm că listele electorale permanente nu pot cuprinde nici pe cei 512.379 cetăţeni români cu drept de vot ale căror acte de identitate au expirat, fără a fi reînnoite până în ziua votului. Aceasta deoarece, în sensul art. 2 lit. d) din Legea nr. 370/2004, pentru alegerea Preşedintelui României, actele de identitate trebuie să fie valabile în ziua votării. În caz contrar, menţinerea acestei categorii de persoane pe listele electorale permanente este de natură să consacre o nouă categorie, a celor care nu îşi pot exercita dreptul de vot, persoane care în mod obiectiv vor fi absente. În ipoteza în care dreptul de vot este exercitat pe baza unei cărţi de identitate provizorie, respectivele persoane sunt trecute şi pe liste electorale suplimentare. Faţă de cele expuse, cifra de 18.292.464 de persoane înscrise în listele electorale permanente, cifră luată în considerare la adoptarea hotărârii, nu reflectă structura şi dimensiunea corpului electoral actual'', explică judecătorii CCR în documentul citat.

Referindu-se la scăderea populaţiei României, aceştia subliniază că ''pornind de la datele statistice furnizate în mod oficial, de la necesitatea eliminării din liste a celor decedaţi, a persoanelor care au pierdut cetăţenia ori drepturile electorale, considerând că în listele electorale permanente nu pot fi incluşi cetăţenii români cu domiciliul ori reşedinţa în străinătate şi nici cei ale căror acte de identitate nu sunt valabile, constatăm că datele finale sunt de natură să conducă la validarea rezultatelor referendumului''.

Comisia de la Veneţia: Codul de bune practici în materie de referendum. Recomandări încălcate de Curtea Constituțională

 Curtea Constituțională a dat în ulltima perioadă cîteva decizii, în materie de referendum, care contravin flagrant cu Codul de bune practici eleborat de Comisia de la Veneția, adoptat de Consiliul Ministrilor Consiliului Europei și recomandat statelor membre ale Consiliului Europei pentru a fi implementat în legislația internă.

Este un document complex pe care dacă-l veți citi mai jos veți constata cît de penibilă a fost Curtea Constituțională cînd a impus pragul de participare și inscrierea în listele permanente a celor stabiliti în străinătate pentru o perioadă mai mare de 6 luni.

Documentul nu este cunoscut nici de liderii USL din moment ce n-au știut să se impună în confruntarea cu uriașa mașină de propagandă a PDL și a penibililor populari din Comisia Europeană și Parlamentul European.

Legislația internă, respectiv Legea 3/2000, legea  referendumului, trebuie restabilită în forma avută înainte de aprilie 2012, formă care corespundea  Codului adoptat de Consiliul Europei.

Codul de bune practici în materie de referendum(întreg documentul Comisiei de la Veneția)

Oficiosul ”Adevărul” se teme de rezerviștii lui Dogaru în caz de invalidarea referendumului.

Mircea Dogaru spune că va face tot ce este nevoie pentru a împiedica reîntoarcerea lui Traian Băsescu la Cotroceni

Stenogramele convorbirilor dintre miniştrii Victor Paul Dobre şi Ioan Rus au arătat că Uniunea Social Liberală (USL) este gata să folosească orice mijloace pentru a-şi atinge scopul: validarea referendumului din 29 iulie şi pecetluirea demiterii lui Traian Băsescu din funcţia de preşedinte al României.
Există însă şi soluţii de avarie. USL are o înţelegere cu Consiliul Naţional al Societăţii Civile (CNSC), condus de colonelul Mircea Dogaru, care totodată este şi liderul Sindicatului cadrelor militare disponibilizate, în rezervă şi în retragere. Acordul prevede ca CNSC să susţină USL în toate acţiunile sale, în timp ce Uniunea Social Liberală s-a angajat să îndeplinească o interminabilă listă de revendicări, multe dintre ele foarte controversate.

Până acum, oamenii lui Dogaru şi-au făcut datoria, participând trup şi suflet la protestele anti-Băsescu şi anti-PDL din ultimele opt luni şi implicându-se inclusiv în campania electorală care a precedat referendumul din 29 iulie. Pe 1 august, imediat după referendum, Mircea Dogaru a emis un comunicat prin care soma Curtea Constituţională să amâne luarea unei decizii în privinţa referendumului de demitere a preşedintelui „până la soluţionarea tuturor aspectelor legate de numărul real al cetăţenilor României cu drept de vot". A doua zi, Curtea Constituţională amâna luarea unei decizii privind validarea sau invalidarea referendumului, cerând reverificarea listelor electorale.

„Vom cere desfiinţarea Curţii Constituţionale"

Acum, Dogaru continuă să pună presiune şi ameninţă cu declanşarea unor mişcări de stradă. „În cazul în care Curtea Constituţională va decide să invalideze referendumul, noi nu vom sta cu mâinile în sân. Vom chema la nesupunere civică, ieşiri în stradă, neplata impozitelor, nesupunerea la citaţii, tot ce este nevoie. Din moment ce insituţiile statului nu mai funcţionează, înseamnă că trebuie făcut ceva. Vom ieşi în stradă şi vom declanşa haosul. Şi aşa ţara este cuprinsă de haos. Mai rău decât acum nu se poate", spune colonelul Dogaru.

Liderul CNSC nu se teme că eventualele mişcări de stradă ar putea agrava şi mai mult situaţia României, aflată într-o situaţie dificilă din cauza crizei politice. „Cine ne acuză că vrem să destabilizăm, înseamnă că e cretin şi nu are creier. Ei sunt instrumente ale dictaturii, pe când noi apărăm democraţia. Dacă se ajunge la invalidare, vom cere Parlamentului să desfiinţeze Curtea Constituţională, pentru că nimeni nu are voie să fie mai presus de Parlament. Mai presus de Parlament este numai Dumnezeu", a mai declarat Mircea Dogaru

Românii cu reședință în Italia și Spania

Câţi români au reşedinţă în Italia şi Spania

”Vă prezentăm două documente oficiale ale guvernelor Italiei şi Spaniei care atestă numărul corect al românilor cu drept de reşedinţă în aceste două state. Conform celei mai recente numărători a autorităţilor din Cizmă, în iunie anul trecut, în Italia aveau acte în regulă 968.576 de români, cu aproximativ 80.000 mai mulţi faţă de 2010. În Spania, ultimul recensământ al imigranţilor datează din 31.03.2012 şi autentifică faptul că 903.964 de români domiciliază pe teritorii ale regatului iberic. Totalul este de aproximativ 1,9 milioane de români (sunt număraţi şi copiii sub 18 ani). Însă acestora li se adaugă conaţionalii cu drepturi depline din comunităţi importante precum Marea Britanie, Germania, Franţa, Canada sau Israel. Dacă, din cei 18.300.000 de alegători aflaţi pe listele permanente, diaspora va fi scăzută, consecinţa devine certitudine: Traian Băsescu este demis prin votul a mai mult de 50% plus unu din cvorumul necesar, cele 8,4 milioane de voturi exprimate fiind suficiente pentru validarea referendumului.„

Preluaredin  Ziarul Ring

Populaţia recenzată în 2011 este de 20 254 866 locuitori, inclusiv cei plecaţi pe o perioadă îndelungată

Numărul a fost publicat în luna februarie a.c. de Comisia de recennsămînt 2011. Datele preliminare ar fi urmat să fie comunicate de Comisia Centrală a Recensămîntului 2011, dacă era  convocata de MAI, în cursul lunii mai a.c. aşa cum puteţi vedea în comunicatul din luna februarie.
Nici ministrul de Interne Igaş şi nici Ioan Rus nu s-au grăbit să convoace Comisia de validare. Se dovedeşte că ambii au avut acelaşi interes, salvarea lui Băsescu, în eventualitatea unei suspendări.
Ministrul Duşa a anunţat convocarea Comisiei de validare pe 14 august 2012, în interiorul termenului fixat de CCR pentru validarea referendumului. Băsescule, te-ai înselat! Căciula i se potriveşte perfect ministrului Duşa.
In pagina de mai jos aveţi toate datele preliminare ale recensămîntului referitore la populaţie,  care urmează a fi validate pe 14 august şi care se vor afla pe masa de lucru a Curţii Constituţionale.
Pornind din numarul total de 20 254 866 locuitori, fiecare poate să deducă prin calcul numărul românilor care ar fi trebuit să se afle pe listele permanente ale referendumului   din 29 iulie.
Eu fac următorul calcul
20 254 866 -910 964( plecati pe o perioada indelungata) =19 343 896
19 343 896 -20% (sub 18 ani)~ 3 868 7 79= 15 475 117 locuitori ,din care se mai scad cei fara drept de vot prin condamnare sau din cauza afectiunilor psihice.

De ce romanii cu domiciliul în străinătate nu trebuie să figureze pe listele permanente

Rezultatele comunicate de BEC, la referendum 2012, de la Secțiile de votare din străinătate.
Din cele peste 10-12 milioane de români stabiliți în străinătate, cîteva milioane își mai păstrază cetățenia rămână și ar avea drept de vot.
Din aceștia, la recentul referendum, doar cîteva zeci de mii s-au prezentat la vot și au votat DA sau NU  în procente asemănătoare cu românii din țară.
Toti cei care s-au prezentat, au votat pe listele suplimentare întocmite de președinții secțiilor de votare. La secțiile din străinatate nu sunt liste permanente, potrivit art 26. și 27 din Legea 35/2008, cu modificările ulterioare.
Această dispoziție legală, veche de 4 ani, care a fost validată și de majoritatea portocalie care a sprijinit guvernele Boc, trebuie aplicată de autorități pentru a răspunde, pînă pe 30 august, solicitării CCR.

Așa s-a votat în SUA:

CCR a hotărît că boicotul este o formă de exprimare a voinței politice

De coroborat Hotărîrea nr. 3/02 08 2012 a CCR, prin care s-au respins ca neîntemeiate toate sesizările, mai puțin cea privind totalul persoanelor încrise în listele permanente, cu informația că, totuși, Curtea a votat cu celebrul  scor politic de 5-4 pentru invalidare, insuficient însă în cazul referendumului.

Pentru 31 august, în cazul în care reverificarea listelor permanente nu aduce argumente solide de certitudine prvind numărul cetățenilor cu drept de vot  care trebuiau înscriși în listele permanente, nu și în listele suplimentare, mai trebuie convins un judecător să voteze pentru invalidare sau 2 judecători care să voteze pentru validare pentru a se lua o decizie cu 6-4.
E mai ușor să convingi unul decît 2, nu?

Dacă votul rămîne tot 5-4 decizia se pasează la Parlament.
Verificarea listelor permanente e ușor de făcut dacă activitatea  se coboară la nivel de fiecare secție de votare pe ale cărei liste sunt cca 1000 de alegători, din care se scad cei care s-au prezentat la vot. Dacă funcționează sistemul de depistare a votului multiplu, din numărul celor care ar trebui verificați se scad și cei care au votat în altă localitate.

Ardelenii au înființat partidul „Șezi blînd acasă și cîștigi”

Liderul acestui partid este Victor Orban de la Budapesta.

Președintele filialei din România este Traian Băsescu iar președintele subfilialei Ardelene este primarele de Cluuuj-Napoca, Iemil Boc.

Următorul referendum care se va organiza de către Guvernul Romaniei va fi după ce PCM(LaszloTokes), susținut de președinții locali ai partidului  SBAC „Șezi Blînd Acasă și Cîștigi”, va proclama independența Ardealului.

Pe buletinul de vot scrie următoarea întrebare:

Sunteți de acord cu hotărîrea Guvernului României de a declară nula declarația de independența a Ardealului?

DA și NU.

( Decizia Guvernului României se validează cu majoritatea  celor înscriși în listele electorale  permanente).

Oltenii se prezintă la referendum și votează DA, dar cîștigă partidul SBAC pentru că guvernul n-a reușit să mobilizeze 50+1 alegatori.

Cîștigă Băsescu prin neprezentare!

  Iată cum se pișe pe ei un oficial maghiar și ardelenii boicotează un referendum pentru a-l salva pe un Băsescu prieten al acestui dușman al unității teritoriale a României.

Vicepremierul Ungariei, Semjen Zsolt, a declarat, miercuri, 25 iulie 2012, in deschiderea Universitatii de Vara Tusvanyos că maghiarii nu vor renunta niciodata la ideea autonomiei, fie ca este vorba de autonomie culturala sau teritoriala, transmite Agerpres.
„Daca ar fi sa ma joc cu gandurile si daca mama si-ar fi pastrat cetatenia romana, iar eu as fi avut cetatenia romana, as fi votat pentru presedintele suspendat Traian Basescu”, a declarat, in context, Semjen Zsolt,

Juriștii USL vor să repare ceea ce au stricat înainte de referendum. CCR nu poate decide altfel decît prevede Legea 3/2000, modificată .

Din informațiile  DeCe News, juriștii USL pregătesc o sesizare adresată Curții, prin care cer să se ia act de boicotul anti-constituțional inițiat de Traian Băsescu și PDL. Această strategie electorală a perturbat procesul de votare, prin timorarea unor votanți și prin încălcarea secretului votului. Simpla exercitare a unui drept constituțional, după boicotul PDL, plasează alegătorul într-o tabără, iar în cazul unor comunități mici nu este posibilă păstrarea secretului votului.

 ”În cazul în care referendumul nu va fi validat, Parlamentul decide calea de urmat”, a stabilit Curtea Constituțională. Cum orice decizie a parlamentarilor trece din nou pe la CCR, această  prevedere nu pare a fi decât o fugă de răspundere.  În cazul în care Parlamentul ar decide în locul CCR, ar putea continua contestările externe.

Ca urmare, Parlamentul va cere o decizie a CCR, dacă BEC va stabili că nu s-a îndeplinit condiția cvorumului. Judecătorii CCR nu pot ignora dimensiunea copleșitoare a votului anti-Băsescu  și nici demersul anti-constituțional al acestuia. Astfel, cele mai mari șanse le are o decizie de validare a rezultatelor referendumului, care va pune capăt tensiunilor sociale și va limpezi situația din România. CCR ar putea lua în calcul și rezultatele recensământului, care arată că sunt  doar 15,5 milioane de români cu drept de vot, față de 18,4, cât figurează în listele electorale.

Referendum invalidat, președinte delegitimat și juriști incompetenți la USL

Este clar, după comunicatul parțial al BEC, potrivit căruia

....că referendumul va fi invalidat, nu conform Constituției, ci, potrivit art. 5 și 10 din Legea 3/2000, așa cum, din prostie, au modificat-o parlamentarii USL prin Legea 131/2012, analizata constituțional prin procedura de verificare anterioară promulgării.

Așa cum am mai scris pe acest blog, vezi aici, Curtea Constituțională, prin decizia nr. 731/2012 publicată în MO nr. 478 din data de 12 iulie 2012 , nu a constatat decît că modificarea adusă Legii 3/2000, lege a referendumului, de către Parlament, prin Legea 131/2012, este o reglementare diferită față de textele pe care s-a pronunțat în 2007, prin faptul că, incompetenții juriști ai USL au uitat să mai adauge în preabulul art. 10 sintagma „prin derogare de la art.5 alin (2)...” Dacă introduceau această sintagmă legea modificată era constituțională , potrivit  Deciziei CCR  nr.147 din 21 februarie 2007.

Practic, prin Decizia 731/2012 CCR n-a făcut altceva decît să atragă atenția Parlamentului că trebuie să respecte dispozițiile Legii 3/2000, așa cum a modificat-o, inclusiv dispozițiile art. 5 alin (2)  care impunea pragul de 50%+1.

Normal, CCR ar fi trebuit să decidă că este legal, nu constituțional, ca referendumul să fie valid dacă se prezintă jumătate +1 din numărul alegătorilor din listele electorale.

Desigur că rezultatul referendumului îi creează lui Băsescu serioase probleme de legitimitate, nu de legalitate. 

Cum știm, puțin îi pasă lui de legitimitate. Interesul său este prelungirea imunității penale pînă la sfîrșitul mandatului.

Își vor asuma juriștii USL  gafa de redactare a modificării Legii 3/2000 prin Legea 131/2010?

O modificare a Legii 3/2000 prin care să se excepteze referendumul de demitere a presedintelui de la pragul de jumătate +1 ar fi perfect constituțională, așa cum s-a pronunțat CCR prin Decizia sa nr.147 din 21 februarie 2007. 

Modificarea trebuia impusă, așa cum s-a încercat tardiv, prin OUG nr. 41/2012, chiar împotriva zarvei politicianiste a organismelor europene, pentru că ea era constituțională potrivit Dciziei CCR nr.147 din 21 februarie 2007.

Cum votează românii la referendum, pe județe? Ardelenii ascultă ordinele Budapestei?

Incredibil cum românii din Ardeal stau impasibil acasă în loc să-și exercite un drept democratic. Este pentru prima dată cînd românii din Apuseni și Maramureș ascultă de ordinele transmise de Victor Orban, premierul Ungariei.
In stilul lor întîrziat de manifestare, s-ar putea ca abia peste cinci zile să realizeze ce li s-a întîmplat astăzi, 20 iulie 2012.

-->Iată hartă participării, pe județe!

CCSB, ora 11:00: DA – 91%; prezența la 12,30-->17,3%

 

 

 

 

Conform Companiei de Cercetare Sociologica şi Branding, CCSB, până la ora 11, 91% dintre persoanele cu drept de vot care s-au prezentat la referendum au votat pentru suspendarea preşedintelui Traian Băsescu.

Doar 9% dintre votanţi mai vor ca Traian Băsescu să îşi continue mandatul de preşedinte.

Datele colectate de CCSB nu cuprind şi secţiile de votare din străinătate.

 Update 14.15  

- Rezultatele CCSB arată că 89% dintre persoanele care au votat până la ora 12.30 s-au exprimat pentru demiterea preşedintelui, iar 6% sunt împotriva suspendării şefului statului. De asemenea, 4% dintre cei care şi-au exprimat opţiunea au răspuns la referendum "nu ştiu", "nu răspund".

Potrivit aceleiaşi surse, prezenţa la vot până la ora 12.30 era de 17,3%. 

  Update 16.30 

- Rezultatele CCSB arată că 89% dintre persoanele care au votat până la ora 16.30 s-au exprimat pentru demiterea preşedintelui, în timp ce 11% sunt împotriva suspendării lui Traian Băsescu.

Prezența a fost de numai 24%, la ora 16,30.

Se spune că activiștii USL au primit ordin să se prezinte la vot pentru a mai atenua din scorul de 9-1 în favoarea DEMITERII, dar nu într-un număr atît de mare încît să valideze referendumul.

Update 20.00 

- Rezultatele CCSB arată că 89% dintre persoanele care au votat până la ora 18.30 s-au exprimat pentru demiterea preşedintelui, în timp ce 11% sunt împotriva suspendării lui Traian Băsescu.

Potrivit numărătorii paralele făcute de partide, prezenţa la vot la ora 19.00 era de 35,72%.

Harta interactivă a secțiilor de votare din străinătate

click -->Harta interactivă a secțiilor de votare din străinătate publicată de MAE