Fantoma vorbitoare. Ne vindecam de fanatism daca ne obisnuim sa nu urâm.

Scorul neașteptat obținut de fostul candidat prorus la alegerile prezidențiale Călin Georgescu se explică printr-o criză a clasei politice și a fost cauzat de disprețul alegătorilor față de politicienii care au dezamăgit, a spus filosoful și scriitorul Gabriel Liiceanu

Jos corporatiile, sus cooperativele, slogan al noului curent georgist!

 

Furia generata de lipsa prestigiului social, exploatata de politicienii suveranisti si de propaganda rusa

Sorin Cucerai

Portretul suveranistului român

2024-12-13 07:48:00 

Produsul intern brut pe cap de locuitor e un indicator care aproximează foarte bine nivelul de dezvoltare al unei societăți. Iar PIB-ul pe cap de locuitor la paritatea puterii de cumpărare e indicatorul care ne permite cel mai ușor să comparăm nivelurile de dezvoltare ale diferitelor societăți, dar și ritmul de dezvoltare al unora în raport cu altele.

În 2000, PIB-ul României pe cap de locuitor la paritatea puterii de cumpărare era de 5.800 de dolari. Serbia (6.000 de dolari), Tunisia (6.200 de dolari) și Bulgaria (6.400 de dolari) erau deasupra noastră.

La fel ca Rusia (6.800 de dolari), Tailanda (7.200 de dolari) sau Africa de Sud (8.100 de dolari). Nu mai vorbesc de Botswana (8.900 de dolari), Turcia (9.500 de dolari) sau Ungaria (11.800 de dolari). Dacă, în 2000, mergeai de la București sau de la Cluj la Budapesta, erai total copleșit de diferența uriașă de dezvoltare dintre societatea românească și cea maghiară: intrai practic într-o cu totul altă lume.

Iar dacă aterizai în Franța sau în UK (26.000 de dolari), în Italia (27.000 de dolari), sau în Belgia (27.700 de dolari), făceai instantaneu atac de panică fiindcă nu mai înțelegeai nimic: nici nu se mai punea problema să fii într-o altă lume, erai deja într-un cu totul și cu totul alt univers.

Așa stăteau lucrurile în 2000, când PIB-ul pe cap de locuitor al României la paritatea puterii de cumpărare era de 26% din cel al Uniunii Europene. Cum ar spune experții, în 2000 rata noastră de convergență era de 26%.

În 2023, PIB-ul României pe cap de locuitor la paritatea puterii de cumpărare a ajuns la 47.900 de dolari, iar rata de convergență la 80%. Dacă un român din 2000 ar fi fost teleportat în 2023, ar fi leșinat instantaneu, crezând că a ajuns în Occident, dar într-un Occident ciudat unde toată lumea vorbește românește pe stradă.

Ca nivel de dezvoltare a societății, astăzi ne uităm de sus la Ungaria (45.900 de dolari), la Turcia și la Rusia (44.100 de dolari), la Bulgaria (38.600 de dolari), la Serbia (27.400 de dolari), la Tailanda (23.400 de dolari), la Botswana (19.300 de dolari), la Africa de Sud (15.800 de dolari), sau la Tunisia (13.600 de dolari) – țările al căror nivel de dezvoltare îl invidiam în 2000.

E foarte important să vedem și să înțelegem transformarea uluitoare petrecută în România în ultimii 23 de ani, creșterea masivă de prosperitate și de nivel de dezvoltare – fiindcă altfel, dacă nu ne uităm la date, tindem să vorbim povești care ar fi putut fi valabile acum 10 sau 20 de ani, dar care cu certitudine nu mai au nicio legătură cu realitățile de azi.

România de azi e de 8 ori mai dezvoltată decât cea de acum 23 de ani. De 8 ori! România de azi e o țară aproape occidentală: suntem deja la nivelul de dezvoltare al Portugaliei, iar în câțiva ani vom ajunge la o rată de convergență de 100%.

Înțelegem lucrurile astea și anecdotic, din experiență directă, atunci când mergem în vacanțe prin Vest. Vedem mulți oameni la același nivel cu noi și destui alții mai săraci decât noi: băiatul de la care cumpărăm street food, fata de la alimentara din colt șamd. Asta în condițiile în care, dacă ar fi venit în România în 2000, fata de la alimentara din colt ar fi fost regină: cumpăra măcar un sfert de țară din salariul ei.

Dar, veți zice, toată dezvoltarea asta uluitoare și indiscutabilă s-a produs cu prețul unei creșteri inadmisibile a inegalității sociale. Ei bine, vă înșelați. Vă spuneți o poveste doar fiindcă vă place, nu fiindcă ar reflecta realitatea.

Un studiu al Eurofound publicat în iulie 2024 și care analizează evoluția clasei de mijloc în statele membre UE spune altceva.

În acest studiu clasa de mijloc este definită strict economic. Fac parte din clasa de mijloc toate persoanele al căror venit este cuprins între 75% și 200% din venitul individual median la nivel de țară.

Din perspectiva asta, în 2021 românii erau împărțiți astfel: 32% în clasa de jos, 60% în clasa de mijloc și 8% în clasa de sus.

Cu 15 ani în urmă, în 2006, structura pe clase economice din România arăta astfel: 35,5% în clasa de jos, 52% în clasa de mijloc și 12,5% în clasa de sus.

Cu alte cuvinte, între 2006 și 2021 clasa de mijloc din România a crescut semnificativ, cu 8 puncte procentuale. Iar creșterea clasei de mijloc a avut loc atât prin contracția clasei de jos, cât și prin cea a clasei de sus – ceea ce înseamnă că inegalitatea de venit a scăzut.

Mitul creșterii inegalității nu se susține, cum nu se susține nici cel al creșterii sărăciei. Dimpotrivă, singura clasă economică în expansiune între 2006 și 2021 este clasa de mijloc. Mai mult, ritmul de creștere al clasei de mijloc din România în această perioadă este de departe cel mai ridicat dintre toate statele membre UE (mă refer, evident, doar la statele în care clasa de mijloc a crescut; sunt și state în care aceasta a scăzut).

Ca să rezum: în România asistăm nu doar la o dezvoltare socială fără precedent, ci și la o creștere semnificativă (cu 15% într-o perioadă de 15 ani) a clasei economice de mijloc.

Și încă ceva, tot din studiul Eurofound. Există țări în care se manifestă tot mai acut o ruptură în interiorul clasei de mijloc: o parte a ei tinde spre clasa de jos, iar cealaltă spre clasa de sus. În România, acest fenomen nu se observă, ceea ce înseamnă că avem o clasă economică de mijloc destul de robustă și de omogenă.

Bun, astea sunt datele economice. Din punct de vedere sociologic însă, clasa economică de mijloc se împarte în două categorii distincte: clasa educată/white-collar și clasa muncitoare/working class/blue-collar.

Clasa zisă educată (aproximată ca clasă a celor cu studii superioare) este relativ constantă: de multă vreme, cei cu studii superioare reprezintă aproximativ 16% din totalul populației de peste 25 de ani (15% din totalul populației de minim 18 ani). (Da, în ciuda poveștilor, avem unul dintre cele mai mici procente de persoane cu studii superioare dintre statele membre UE.)

De aici rezultă două lucruri. Primul: creșterea clasei economice de mijloc se datorează în principal, dacă nu chiar integral, creșterii numărului de persoane din categoria blue-collar care ajung la un nivel de venit care îi așează în clasa de mijloc.

Al doilea lucru este și mai important decât primul din punct de vedere social: clasa zisă educată reprezintă doar o minoritate a clasei economice de mijloc. Și, cum procentul celor cu studii superioare rămâne relativ constant iar procentul celor din clasa muncitoare care alimentează clasa de mijloc este în creștere, clasa zisă educată devine o minoritate din ce în ce mai restrânsă în interiorul clasei economice de mijloc.

În același timp însă, prestigiul social – cu toate beneficiile care decurg din el – aparține în totalitate și în exclusivitate clasei zise educată.

Problema nu e una de inegalitate, ci de inechitate. În interiorul clasei economice de mijloc avem o categorie minoritară (și din ce în ce mai minoritară) cu putere economică și cu prestigiu social, și o categorie majoritară (și din ce în ce mai majoritară) cu o putere economică cel puțin similară dar lipsită complet de prestigiu social.

Iar puterea economică nu rabdă prea mult timp să fie lipsită de prestigiu social. Când ești sărac, rabzi. N-ai încotro. Dar când nu mai ești sărac, nu mai rabzi. Inegalitatea poate fi suportată, dar inechitatea între egali, nu.

Putere economică fără prestigiu social. Asta este cauza iliberalismului (sau suveranismului) românesc – și, prin extensie, al celui din toate țările/societățile care sunt beneficiare nete ale globalizării. E consecința neintenționată și neprevăzută a succesului economic.

Spre deosebire de iliberalismul din societățile deja dezvoltate (să-i spunem iliberalismul vestic), care e cauzat în principal de declasarea economică și socială a clasei muncitoare, iliberalismul est-european e cauzat de îmbunătățirea vădită a statutului economic al clasei muncitoare fără o îmbunătățire similară a statutului social.

Iliberalismul vestic e cauzat fără dubiu de inegalitatea economică. Iliberalismul est-european e cauzat de inechitate socială. E ca și cum taximetristul, zugravul, măcelarul sau instalatorul i-ar spune IT-istului, ziaristului, actorului sau consultantului politic: „Am aceleași haine ca și tine. Merg în vacanțe unde mergi și tu. Casa mea arată ca a ta. Îmi permit tot ce-ți permiți și tu. De ce nu mă respecți?”

Și, orice s-ar spune, din punct de vedere moral întrebarea e absolut legitimă.

Nu, la nivel fundamental oamenii ăștia nu sunt anti-UE, anti-NATO, iubitori de dictatură, homofobi sau misogini. Dar vor spune că sunt toate astea și altele asemenea din furie – față de noi, ăștia din clasa zisă educată.

Așa se explică diferența dintre valorile lor sociale, măsurate de diferite cercetări sociologice, și valorile lor politice, Explicația stă în furia față de egalul lui economic, dar înzestrat, spre deosebire de el, cu prestigiu social.

Ei bine, furia asta, exploatată azi de politicieni fără scrupule și, iată, de ruși – e perfect îndreptățită.

Pentru că ne comportăm, în raport cu ei, exact în același mod în care se comportă homofobii în raport cu noi. Și trebuie să ne oprim. „Uite o „pițipoancă”/„un gherțoi”” e echivalentul perfect al lui „cum îi explic eu copilului meu când vede doi bărbați ținându-se de mână?”. „O să mă oblige să ascult manele” e echivalentul perfect al lui „o să ne oblige să fim gay”.

E uimitor cât de liberali putem fi în anumite chestiuni și cât de autoritari putem fi în altele, fără ca măcar să clipim și să sesizăm incoerența. Când vine vorba de „gherțoi” și de „pițipoance”, de „băieți în trening” și de „fete tunate”, e bine să începem să ne spunem exact ce le spunem homofobilor când ne bat la cap cu enormitățile lor despre persoanele LGBT.

Și, da, ar merita ca la Ateneu să fie organizate și concerte de manele. Fiindcă Ateneul n-are de ce să fie doar al nostru, trebuie să fie și al lor. Nu ne obligă nimeni să mergem, dar nici nu avem dreptul să interzicem.

Nu mai trăim în secolul al XVIII-lea. Suntem în secolul în care Aya Nakamura iese din Academia Franceză cântând Djadja împreună cu orchestra Gărzii Republicane și cu corul armatei franceze – și sparge audiențele.

Nu putem deveni o democrație politică solidă fără democratizare culturală reală, adică până nu vom învăța să respectăm și să acceptăm ca legitime și perfect firești toate subculturile, nu doar subcultura noastră.

Întâmplător, ăsta e și singurul mod prin care putem să smulgem rădăcinile iliberalismului.

Pe 8 iulie se inchide circulatia pe Valea Oltului, timp de o luna

Sorin Grindeanu, ministrul transporturilor, s-a deplasat pe Valea Oltului si a organizat o conferinta de presa, avand ca fundal Turnul Spart, ruinele fostei fortificatii a granitei dintre Romania si Auistro-Ungaria, in care a anuntat inchiderea circulatiei pentru defrisari in vederea construirii tronsonului Boita-Cornetu al Autostrazii Pitesti-Sibiu.

Care o fi semnificatia organizarii conferintei despre autostrada chiar pe fosta granita romano-austro ungara?

Pe unde mai vine Iohannis la serviciu?

*************

Romania a cheltuit aproape 2,5 milioane de euro în perioada 2007-2008 pentru realizarea studiului de fezabilitate al autostrăzii Sibiu-Piteşti. Finantarea pentru autostrada a intarziat, astfel ca studiul de fezabilitate a expirat. In 2012 s-a lansat o noua licitatie pentru revizuirea studiului. Contractul de revizuire a fost atribuit prin anul  2017.

In afara de inactiunea guvernantilor, sunt serioase ingrijorari ca interese straine se opun realizarii unei autostrazi care sa traverseze Carpatii peste fosta granita cu Austro-Ungaria. De exemplu, in anul 2020 Comisia Europeana a intarziat aprobarea finantarii din cauza unor organizatii neguvernamentale de mediu care au reclamat ca autostrada afecteaza habitatul gandacului croitor care traieste in padurile de fag strabatute de tronsonul 3, Cornetu-Tigveni. Vezi https://stirileprotv.ro/stiri/financiar/romania-ar-putea-pierde-bani-de-la-ue-pentru-autostrada-sibiu-din-cauza-unui-gandac.html

S-a incercat, de asemenea, deturnarea banilor europeni alocati pentu culoarul IV panneuropean, Rinn-Dunare, pe Valea Oltului , pe alte trasee, functie de interesele politicianiste ale vremii.

Daca ascultati conferinta de presa, sunt cateva intrebari care devoaleaza acelasi interes de a tergiversa construirea autostrazii. 

Comisia Europeana asigura 85% din fondurile necesare. Restul de 15% trebuie finantat de statul roman  

 

O noua Ordonanta a austeritatii este deja pregătita

 Sunt inghetate soldele lunare la nivelul anului 2023 pe timp de 2 ani.

Unele pensii de serviciu nu se actualizeaza.

Intreg draftul Ordonantei de urgenta   este publicat

AICI

Ciolacu la Ciutacu, despre revolta sefilor bugetari peste posturi vacante

  La concurenta cu meciurile televizate din Conference Leaque, incomodul Victor Ciutacu se lauda ca a facut record de audienta prin  prezenta directa in studio-ul RTV a premierului Marcel Ciolacu,  tocmai cand birocratii din finante il alergau prin sediu pe ministrul Bolos, speriati de frica unei  viitoare Ordonante de reforma a sistemului bugetar. 

Odata cu desfiintarea a 200 000 posturi vacante,  dispar o multime de functii de conducere din sistemul bugetar. 

Stadionul Steaua va trece in sistem real de administrare.

Bunelul nu s-a-ngrijit de buneii din camine

 Marcel Ciolacu susține că decizia lui Marius Budăi este una normală într-un stat de drept.

„Dintr-un cumul de factori, care țin atât de stat, cât și de zona privată, activitatea de protecție a persoanelor vârstnice și vulnerabile s-a îndepărtat dramatic de scopul inițial. Am văzut, din păcate, în ultimele zile, prea multe situații care dovedesc că această activitate a devenit o afacere cinică în care se urmărește profitul cu orice preț, deseori chiar prin suferințe crunte, provocate seniorilor noștri. Am văzut dezvăluiri ale presei care arată că nu mai există niciun gram de empatie, de compasiune, cu soarta unor oameni pe care viața i-a lovit atât de greu. Vom schimba asta oricât de dure sau oricât de multe vor fi schimbările pe care le vom face”

Am avut, astăzi de dimineață, o discuție cu domnul ministru al Muncii, Marius Budăi, care m-a anunțat despre decizia de a-și depune demisia la finalul acestei ședințe. Din punctul meu de vedere, acesta este un gest de onoare, pentru care îi mulțumesc și sunt convins că aceasta este reacția firească a unui decident politic, într-o asemenea criză. Aceasta este reacția firească în orice democrație consolidată a Europei”, a mai declarat Marcel Ciolacu.

Creșterea economică a României, în ultimii 20 de ani, remarcată în Libertade din Portugalia

 

Economia românească ajunge din urmă  economia portugheză

"🇷🇴🇵🇹 Potrivit celor mai recente date de la Eurostat , economia românească a ajuns din urmă pe cea portugheză în 2022. Această creștere este deosebit de impresionantă pentru că în urmă cu puțin peste două decenii România era o țară foarte săracă în context european și PIB-ul său per  cap de locuitor, în paritatea puterii de cumpărare, a reprezentat aproximativ o treime din PIB-ul portughez pe cap de locuitor (27% din media UE, comparativ cu 85% în Portugalia). În 2022, ambele țări au înregistrat un PIB pe cap de locuitor corespunzător cu 77% din media UE.

Primul deceniu al acestui secol a fost marcat de un val puternic de migrație românească în Portugalia, precum și din alte țări est-europene.  Venind din țări mult mai sărace, au căutat condiții de viață mai bune și locuri de muncă mai bune. Între 2000 și 2010, aproximativ 37.000 de români au intrat în Portugalia. De atunci, migrația a încetinit, iar în 2021 erau deja cu 8.000 de români mai puțini în Portugalia decât în ​​2010. Economistul

Zsolt Darvas , de la think tank -ul Bruegel , spune că „de la începutul anilor 2000, România  a devenit o economie convergentă, condusă de reforme orientate spre piață și a beneficiat de investiții străine directe și de modernizarea tehnologică” . Investițiile au crescut, la prețuri constante, cu 101% din 2000 (în Portugalia s-a înregistrat o scădere de 13%). De asemenea, s-a concentrat mai mult pe sectorul industrial, care reprezintă 22% din economia românească (17% în Portugalia).

În consecință, în România s-a înregistrat o creștere de 579% a valorii exporturilor (Export Value Index) din anul 2000, în timp ce în Portugalia aceasta a rămas la 153%. Marja de profit corporativă reprezintă în prezent 53% din VAB (37% în Portugalia), iar salariul mediu, ajustat pentru inflație și paritatea puterii de cumpărare, a crescut cu 62% din 2008 (doar 5% în Portugalia).

„ Lipsa unor evoluții majore nesustenabile (cum ar fi creșterile foarte rapide ale prețurilor locuințelor, datoria publică ridicată și datoria externă ridicată, ca în multe țări din sudul Europei) a contribuit la stabilitatea macroeconomică, care a ajutat creșterea”, a concluzionat Darvas . Datoria publică românească, ca procent din PIB, nu a depășit niciodată 50% .

Amintiți- va când mergeți la benzinărie!

 

David Popovici, dublu campion mondial la înot, la Budapesta

 La numai 17 ani, David Popovici din București a scris istorie la Budapesta pentru România, câștigând finalele la seniori la probele de 200 m și 100 m liber.

Din păcate, finala de 200 m liber nu a fost transmisă în direct de nicio televiziune din România.

Și.. cel mai formidabil,  a început înotul în bazinul din incinta Complexului Național Sportiv Lia Manoliu din București, la  recomandarea unui medic ortoped, pentru a-și corecta mici deformații ale coloanei vertebrale.

                                                               Cursa de 100 m liber

Cursa de 200 m liber

Nu veți regreta dacă veți asculta interviul cu David Popovici și cu moldoveanca Irina Rimes. 

Veți descoperi un minor foarte matur.

Ii veți înțelege mai bine pe copiii și pe nepoții voștri.

Ceremonial pascal secuiesc de sfințire a bucatelor în Piața Libertății din Miecurea Ciuc

După 2 ani de pandemie, ciucanii, în majoritate catolici, reformați sau unitarieni, au putut să reia obiceiul din Duminica Paștelui catolic... de a ieși cu cosurile de merinde, pentru a le sfinți în piața mare a orașului. Impresionante, disciplina și rigoarea asumate de participanții la ceremonial. Nu cred că a fost nevoie de măturători după împrăștierea organizată.

Centrul civic din Miercurea Ciuc, construit de Ceaușescu pentru românii de naționalitate maghiară, servește acum pentru ceremonii religioase.

Umplerea și golirea pieței în ziua de 17 aprilie 2022.

  

Limbajul non-verbal al poziției picioarelor

Limbajul corpului: adesea spune mult mai mult decât o mie de cuvinte. Este un instrument incredibil de important atunci când vine vorba de construirea de relații, deoarece majoritatea emoțiilor sunt comunicate non-verbal. 

Poziția A

Oamenii care stau așa sunt foarte creativi și carismatici. Sunt spontani și nu se gândesc mult înainte de a lua o decizie. Acest lucru poate cauza unele probleme din când în când, dar farmecul lor personal îi va ajuta să iasă din situații lipicioase. Acești oameni văd viața ca pe o aventură și sunt deschiși către noi experiențe. De asemenea, sunt foarte populari și își fac prieteni ușor, deși multe dintre aceste relații sunt trecătoare.

Poziția B

Oamenii care stau în această poziție sunt adevărați visători. Au o imaginație grozavă și se pot pierde complet cu capul în nori. Sunt foarte emfatici și pot crea cu ușurință contact cu ceilalți, dar uneori se pun pe ei înșiși pe plan secund. Sunt oameni foarte atenți și foarte în ton cu sentimentele lor.

Poziția C

Sunt oameni haotici cărora le este greu să se concentreze și să rămână nemișcați. Mințile lor sunt mereu în mișcare și vorbesc adesea înainte de a se gândi la impactul cuvintelor lor. Se plictisesc repede și au o durată de atenție foarte scurtă. Ele strălucesc în medii cu ritm rapid, cu o mulțime de stimuli. În relații își pierd interesul foarte repede și au nevoie de cineva care să-i aducă înapoi la realitate.

Poziția D

Sunt adesea oameni foarte inteligenți care sunt buni gânditori raționali. Sunt punctuali, clari si ordonati. Casa lor este adesea super curată și ordonată, iar totul este la locul lui. Sunt puțin rezervați și nu se dezvăluie foarte repede. Cu toate acestea, sunt foarte sinceri și nu le plac bârfele. Ei rămân calmi în toate situațiile și nu își pierd ușor controlul.

Poziția E

Acești oameni sunt foarte orientați spre obiective și își prețuiesc foarte mult cariera. Ei apreciază stabilirea unor obiective ambițioase pentru ei înșiși și nu sunt mulțumiți cu mai puțin. La nivel personal, își stabilesc și obiective, când vine vorba de sănătate sau dragoste, de exemplu. Sunt foarte perfecționiști în orice, inclusiv în aspectul lor personal. Acest lucru îi îndepărtează uneori de realitatea a ceea ce au deja, pentru că mereu tânjesc după mai mult.

preluare din L'OBS

Iresponsabilitatea proprietarilor de clădiri sau a administratorilor de condominii produce asemenea tragedii

Tragedia s-a produs, astăzi, în plin centrul Bucureștilor, pe Bulevardul Dorobanți, la nr. 51, în apropiere de ASE, în jurul orei 13,10. 

Un adolescent de 10-11 ani, însoțit se pare de părinți, s-a trezit lovit în cap de o bucată de tencuială desprinsă de pe fațada clădirii din imagine, tocmai de la etajul 3. 

In București era timp însorit, cu rafale de vânt. O minimă grijă a locatarilor acelui bloc ar fi prevenit rănirea gravă a adolescentului.

Dispozițiile din Legea condominiilor și a asociațiilor de proprietari, Legea 196/2018, care antrenează răspunderea civilă delictuală a celor vinovați de neglijență cu consecințe grave:

Articolul 11

(1) Asociatia de proprietari este forma juridica de organizare si de reprezentare a intereselor comune ale proprietarilor dintr-un condominiu, cu personalitate juridica, fara scop lucrativ, infiintata in conditiile prezentei legi, care are ca scop administrarea, exploatarea, intretinerea, repararea, reabilitarea si modernizarea proprietatii comune, mentinerea in stare buna a imobilului, respectarea drepturilor si asumarea obligatiilor de catre toti proprietarii.

(2) Consecintele neluarii masurilor de organizare si functionare cu privire la administrarea si gestiunea proprietatii comune sunt in raspunderea juridica a tuturor proprietarilor sau a reprezentantilor acestora, dupa caz.

Articolul 12

Pentru realizarea scopului mentionat la art. 11 alin. (1), asociatia de proprietari infiintata in conditiile prezentei legi dobandeste drepturi si isi asuma obligatii fata de terti, in ceea ce priveste administrarea condominiului.

In asteptarea salvării, un bărbat acordă primele îngrijiri băiatului căzut pe trotuar, cu o baltă de sânge lângă capul său.

 

Pompierii, chemați să înlăture resturile de tencuială care stau să cadă de pe fațada clădir

Verificați-vă dacă aveți comportament sociopat

 În funcţie de fiecare criteriu, subiectul este cotat pe o scală de 3 puncte (0 = nu se aplică; 1 = se aplică într-o oarecare măsură; 2 = cu siguranţă se aplică). La final, rezultatele sunt însumate pentru a obţine un scor între 0 la 40. La fiecare intrebare acordați 0, 1 sau 2 puncte.

1.Aveţi „excese de volubilitate“ sau un farmec superficial? 

2.Aveţi un sentiment acut de mulţumire faţă de propria persoană?   

 3.Aveţi o nevoie mare de a fi stimulat sau vă plictisiţi extrem de repede?  

4.Sunteţi un mincinos patologic? 

5.Sunteţi mult prea persuasiv şi vă folosiţi de manipulare?  

6.Nu simţiţi niciodată remuşcări sau sentimentul de vinovăţie?  

7.Nu simţiţi niciun fel de emoţie? 

8.Sunteţi lipsit de bun simţ şi empatie? 

9.Ai un stil de viaţă parazitar? 

10.Nu vă puteţi controla modul în care vă comportaţi? 

 11.Aveţi un istoric de comportament sexual promiscuu? 

12.Aveţi un istoric al problemelor comportamentale? 

13.Vă lipsesc obiectivele realiste pe termen lung?  

14.Sunteţi foarte impulsiv? 

15.Aveţi un nivel ridicat de iresponsabilitate?  

16.Refuzaţi să vă asumaţi responsabilitatea pentru propriile acţiuni? 

17.Aţi avut multe relaţii conjugale de scurtă durată? 

18.Ai un istoric de delicvenţă juvenilă? 

19.Aţi experimentat vreodată o revocare a eliberării condiţionate? 

20.Afişaţi o versatilitate excesivă?

OUG nr. 132/2021 privind ajutoarele din luna ianuarie se aplică și pensionarilor militari cu pensii mici

Spre deosebire de Comunicatul Ministerului Muncii, publicat și pe pagina Guvernului, AICI,  în textul ordonanței publicate în MO nr. 1201 din 19 12 2021 au făcut rectificările  care permit aplicarea ajutorului social din luna ianuarie 2022  și drepturilor plătite de casele de pensii sectoriale. TITLUL Ordonaței a rămas tot greșit.

 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1201/17.XII.2021

Art. 1 — (1) În luna ianuarie a anului 2022 se acordă un ajutor financiar în valoare de 1.200 lei pensionarilor sistemului public de pensii și beneficiarilor de drepturi prevăzute de legi cu caracter special, plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale, ale căror venituri sunt mai mici sau egale cu 1.000 lei. 

(2) Prin termenul venituri, prevăzut la alin. (1), se înțelege: 

a) venituri din pensii acordate în sistemul public de pensii, aferente lunii ianuarie 2022; 

b) venituri din pensii acordate în sistemele neintegrate sistemului public de pensii, aferente lunii decembrie 2021; 

 c) venituri din drepturi acordate în baza unor legi cu caracter special, aferente lunii decembrie 2021, plătite de casele teritoriale de pensii și casele de pensii sectoriale; 

d) venituri din indemnizația socială pentru pensionari acordată în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2009 privind instituirea indemnizației sociale pentru pensionari, aprobată prin Legea nr. 196/2009, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 2. — (1) În luna ianuarie a anului 2022 se acordă un ajutor financiar pensionarilor sistemului public de pensii și beneficiarilor de drepturi prevăzute de legi cu caracter special, plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale, ale căror venituri au valori cuprinse între 1.001—1.600 lei inclusiv.

(2) Prin termenul venituri, prevăzut la alin. (1), se înțelege:

a) venituri din pensii acordate în sistemul public de pensii, aferente lunii ianuarie 2022;

b) venituri din pensii acordate în sistemele neintegratesistemului public de pensii, aferente lunii decembrie 2021;

c) venituri din drepturi acordate în baza legilor cu caracterspecial, aferente lunii decembrie 2021, plătite de casele teritoriale de pensii și casele de pensii sectoriale.

(3) Ajutorul financiar prevăzut la alin. (1) se calculează ca diferență între valoarea de 2.200 lei și veniturile de la alin. (2) cumulate.

Art. 3. — Ajutoarele financiare prevăzute la art. 1 alin. (1) și art. 2 alin. (1) se plătesc, din oficiu, în luna ianuarie 2022, odată cu drepturile de pensie aferente acestei luni, prin casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale și se suportă din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale sau al caselor de pensii sectoriale, după caz.

Art. 4. — Ajutoarele financiare prevăzute la art. 1 alin. (1) și art. 2 alin. (1) se acordă pensionarilor sistemului public de pensii și beneficiarilor de drepturi acordate în baza legilor cu caracter special din evidența caselor teritoriale de pensii/caselor de pensii sectoriale, ale căror drepturi sunt cuvenite sau aflate în plată în luna ianuarie 2022. 

Art. 5. — Ajutorul financiar prevăzut de prezenta ordonanță de urgență se acordă pensionarilor sistemului public de pensii și beneficiarilor de drepturi prevăzute de legi cu caracter special din evidența caselor teritoriale de pensii/caselor de pensii sectoriale, care au domiciliul în România sau care fac dovada că locuiesc în România în luna ianuarie 2022.

Art. 6. — Casele de pensii sectoriale vor pune la dispoziția Casei Naționale de Pensii Publice toate informațiile necesare solicitate de aceasta în vederea aplicării prevederilor prezentei ordonanțe de urgență, în termen de o zi de la data solicitării.

Art. 7. — Ajutoarele financiare prevăzute la art. 1 alin. (1) și art. 2 alin. (1) nu se consideră venit în înțelesul art. 8 alin. (1) din Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările și completările ulterioare, și nu se iau în calcul la stabilirea

drepturilor prevăzute de Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările și completările ulterioare, Legeanr. 277/2010 privind alocația pentru susținerea familiei,republicată, cu modificările și completările ulterioare, și Legeanr. 226/2021 privind stabilirea măsurilor de protecție socialăpentru consumatorul vulnerabil de energie.

Art. 8. — (1) Pentru perioada rămasă din sezonul rece 1 noiembrie 2021—31 martie 2022, majorările prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 125/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2009 privind instituirea pensiei sociale minime garantate nu se iau în considerare la acordarea ajutorului pentru încălzirea locuinței și suplimentului pentru energie prevăzute de Legea nr. 226/2021 privind măsurile de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil de energie.

(2) Pentru persoanele care beneficiază de majorările prevăzute la alin. (1) ale căror drepturi de ajutor pentru încălzirea locuinței și supliment pentru energie prevăzute de Legea nr. 226/2021 au fost stabilite până la 31 decembrie 2021, acestea se mențin în plată la același nivel până la 31 martie 2022.

Art. 9. — La articolul 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2020 pentru aprobarea unor măsuri de sprijindecontate din fonduri europene, ca urmare a răspândirii coronavirusului COVID-19, pe perioada stării de urgență,publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 292 din 7 aprilie 2020, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 82/2020, cu modificările și completările ulterioare, alineatul (10) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(10) Plata sumelor prevăzute la alin. (6) se efectuează deMinisterul Muncii și Solidarității Sociale după verificarea îndeplinirii condițiilor prevăzute la alin. (5) și (8).”

PRIM-MINISTRU

NICOLAE-IONEL CIUCĂ

București, 17 decembrie 2021. 

Nr. 132.

Refugiați termic

 

Faceți-vă milă de votanții neomarxiști și acordați-le statutul de refugiați termic din București

 

De ce s-o amesteca ministrul Câciu să-i protejeje pe cei care l-au ales pe Dan M.

 Lasă-i domnule să suporte consecințele, altfel nu se învață minte! După halaici, lisi și petrovi, un mucușor le mai trebuia bucureștenilor.

Bezna minții la românii analfabeți politic și civic

Clipul cu studentii in linck-ul de mai jos.

https://www.facebook.com/gerulmintii/videos/408017257170601

Parlamentul nu ar trebui să valideze prin Pl x 199/2020 o eludare a Deciziei Curții de Conturi.

Pe scurt, din Răspunsul pe care Curtea de Conturi l-a transmis domnului Marin Neacșu, adminul site-ului "In cuiul cătării" rezultă că tema controlului la CPS a MApN a fost modul de aplicare a prevederilor legale în procesul de actualizarea a pensiilor militare la data de 30 06 2017 și că s-a emis Decizia nr. 4/ 13 07 2020 prin care s-au dispus, în sarcina CPS a MApN, măsuri pentru remedierea deficiențelor constatate.

 Nu este greu de dedus, având în vedere obiectivul restrâns al controlului, ce deficiențe trebuie să remedieze Casa Sectorială, în termen de 15 zile de la primirea Deciziei sau să procedeze, în același termen, la contestarea deciziei.

O parte din amendamentele pe care MApN și MAI le sugerează Parlamentului în Proiectul PLx 199/2020 sunt introduse sub imperiul nervilor, altfel cum s-ar explica sugestia ca după actualizările care vor urma în perioada de aplicare a art. 38 din  Legii 153/2017 să fie eliminate toate indexările pensiilor militare efectuate în baza art. 59 din L 223/2027?

Sugestia ar fi corectă dacă ar respecta art. 60 alin.(3) din L 233/2015 , în vigoare la 30 06 2017, care dădea posibilitatea Caselor Sectoriale să elimine ori indexarea, ori actualizarea, care era mai nefavorabilă beneficiarului în anul în care se puteau aplica ambele. Legea prevedea posibilitatea eliminării din cuantumul  pensiei și a actualizării, nu numai a indexării, dacă era mai nefavorabilă. Deci, potrivit legii în vigoare până la data aplicării eventualului amendament propus de gulerați, Casele Sectoriale pot elimina indexarile sau actualizările mai nefavorabile din anii 2016-2020, dar nu pot elimina o indexare sau o actualizare din anii în care pensiile  au fost numai  actualizate sau numai indexate. Potrivit acelei prevederi legale nu pot elimina pentru trecut indexarea din anul 2016, când nu a fost posibilă actualizarea, dar nu pot elimina nici actualizarea cuvenită cresterii soldei de funcție în anul 2018, când pensiile militare nu au  putut fi indexate. 
Să presupunem că într-un an pensiile militare se actualizează cu numai câțiva lei, reprezentând creșterea soldei de grad. CE fac gulerații în acel an, elimină tot indexarea?

Sperăm ca domnii Solomon și Mocioalcă să nu valideze luni, în Raportul la PLx 199/2020, acest amendament care ar putea eluda pentru viitor Decizia Curții de Conturi, chiar dacă pentru trecut, începând cu luna iulie 2017, subzistă obligația de a adăuga la pensia actualizață în anul 2016 valoarea indexării din anul 2016, din simplul motiv că în acel an nu a existat o actualizare mai favorabilă care ar fi putut s-o elimine.
Adoptarea amendamentului cu eliminarea indexărilor acordate potrivit art. 59, după actualizările din anul 2023, efectuate ca urmare a creșterilor soldei de funcție în baza art. 38 din L 153/ 2017, ar avea ca efect eliminarea pentru  viitor și a îndexărilor din 2016 adăugate la cuantumul actualizat din 2017 de către CPS a MAI, fără ca să existe obligația restituirii sumelor primite ca indexare... pânâ la data actualizării din anul 2023.

După ce , zic ei, gulerații,  că acoperă gafa din anul 2016, în aceleași amendamente propun reluarea regularizării indexărilor cu actualizările, dar după anul 2023..

Este posibil ca MApN să aleagă soluția contestării Deciziei Curții de Conturi în termenul care expiră la mijlocul săptămânii viitoare.

Comisia de Contestații a Curții de Conturi are, potrivit Regulamentului RODAS, 45 de zile să soluționeze contestația.

Dacă Comisia dă soluția respingerii contestației, MApN are termen 15 zile să atace la Secția de contencios a Curții de Apel București Incheiera Comisie de contestatii.

Ar fi bine dacă ar alege calea Contestării până la Curtea de Apel, în felul acesta evitându-se un Recurs în Interesul Legii, având în vedere soluțiile contradiuctorii în speță date de Curțile de Apel.

Mânăstire la peste 1500 m altitudine, în zona Horezu. 

De Ziua Alichirii, moldovenii il șuierarî pi Iohannis

Pancarte care demonstrează că fluierăturile nu au fost spontane. 

Suierăturile au fost mai țuguiate tâman când prezidelul le vorbea despre anticipate și de cât de rău
este PSD. Semn rău!

dar șezură blând când le grăi Cazanciuc că îl invită pe Klaus să vină în Parlament să caute împreună, nu elefanți, ci  proiectele  lui Orban.