In anul 2015, MApN se lăuda că a propus majorarea pensiilor militare cu 5% pentru anul 2016

Traducerea textului art. 59 din Legea nr. 223/2015, comparativ cu textul comunicatului MApN din 10 12 2015 și cu textul art. 14 din OUG nr. 57/2015 este următorul:

Conform art. 59 din legea care nici nu intrase in vigoare, pensiile militare se indexează anual cu rata medie a inflației cunoscute la începutul anului.

Conform Comunicatului nr. 259/ 10 12 2015, MApN propune pentru anul 2016 o derogare de la  regula stabilită în art. 59,  astfel încât   majorarea pensiei militare, similar cu majorarea valorii punctului de pensie pentru civili, să se efectueze cu un procent superior ratei inflației aplicabile indexării pensiilor militare în anul 2016.

Formularea  a fost păstrată și în textul art. 14 al OUG 57/20172016 cu 5%".

Oricum, intenția propunerii ministerului și a dispoziției din ordonanță 57/2015, explicită în Nota de fundamentare,  a fost ca numai în anul 2016 majorarea să se face cu un procent mai mare decât rata inflației, în restul anilor urmând să se revină la regula stabilită în art. 59.

Extras din Nota de fundamentare a art. 14 din OUG nr. 57/2015
„Se prevede majorarea punctului de pensie cu 5%, superioară creșterii rezultate din aplicarea prevederilor Legii privind sistemul unitar de pensii publice nr. 263/2010 (4,31%). Se are în vedere faptul că în perioada 2011-2012 nu s-a aplicat majorarea punctului de pensie, iar în anul 2016 se încearcă o îndreptare parțială a acestui fapt. Pentru un tratament nediscriminatoriu, se propune ca aceeași majorare de 5% să se aplice și pensiilor militare de stat. „

La 01 01 2017 conform OUG nr. 99/2016 pensiile militare s-au indexat din nou, dar nu prin derogare ci chiar  conform regulei din art. 59, respectiv cu 5,25%, indicele de inflație cunoscut la începutul anului 2017.

Conform explicației imberbe a juristilor, care au mințit sute de instanțe, în Întâmpinări,  și pe ministrul Ciucă, în răspunsul la interpelarea parlamentarului Dumitru Lupescu, că majorarea  ar fi fost aplicabilă doar în anul 2016, ar fi trebuit ca încă de la 01 01 2017 Casele Sectoriale de Pensii să elimine indexarea de 5% din 2016, iar indexarea de 5,25% s-o aplice la valoarea pensiei de la începutul anului 2016.

Oricine poate verifica pe cupoanele de pensie că a primit indexarea de 5% aferentă anului 2016 până la emiterea deciziei de actualizare potrivit majorării soldei de funcție cu 15% de la 30 06 2017, conform Legii nr. 152/2015.

De asemenea, zeci de mii de pensionari care au rămas în plată cu cuantumul vechi, mai mare decât cuantumul recalculat/actualizat potrivit L 233/2015 primesc și astăzi indexarea de 5% aferentă anului 2016.

După actualizarea din 30 06 2017, majorarea de 5% lipseste doar din pensiile deschise în anul 2016 și din pensiile recalculate la 01 01 2016 potrivit L 223/2015 modificată prin OUG 57/2015, care au primit un cuantum recalculat mai mare decât cel în plată la 31 12 2015.

Se vede fractura de logică a decidenților din anul 2017, alții probabil decât cei care au formulat propunerea  de majorare din anul 2015. 

Au greșit actualizarea din anul 2017 și, în fața valului de contestații, în loc să repare greșeala, s-au apucat să interpreteze textul, punând accentul pe prepoziția în, care precede anul 2016,  pentru a concluziona greșit că derogarea s-ar referi la restrângerea perioadei  de aplicare a majorării doar la anul 2016 și nu la valoarea diferită, mai mare, decât indicele ratei inflației comunicate de INS, pentru a nu intra în coliziune cu regula din art 59.

Mulțumiri userului @marian care mi-a semnalat Comunicatul de mai jos.

Nr. 259 10.12.2015

La propunerea Ministerului Apărării Naţionale, Guvernul României a aprobat miercuri, 9 decembrie, prin Ordonanţa de Urgenţă privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, prin derogare de la prevederile art. 59 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, ca în anul 2016 pensiile militare de stat să se majoreze cu 5 procente.

Astfel, se asigură pensionarilor militari un tratament echitabil şi nediscriminatoriu în relaţia cu cei din sistemul unitar de pensii publice, prin indexarea pensiilor cu acelaşi procent.

Biroul de Presă

CCR a decis că actualizarea pensiilor militare intră în marja de apreciere a legiuitorului'''

...și că eliminarea actualizării nu poate fi considerată o discriminare câtă vreme se aplică tuturor beneficiarilor Legii 223/2015.
CCR nu s-a mărginit să analizeze numai noul text introdus de OUG nr. 59/2017 în articolul nr. 60 din Legea 223/2015, ci a analizat, din punct de vedere constituțional, și elimnarea actualizării pensiilor militare dispuse de legiuitor începând cu 15 09 2017.
Așadar, suntem la mâna legiuitorului dacă ne mai acordă sau nu actualizarea permanentă a pensiilor militare.
Cu alte cuvinte, trebuie să ne consolăm și să privim cu speranță că se va adopta Proiectul de modificare a Legii 223/2015, aflat  în dezbatere la Senat,  în forma aprobată de Comisia de apărare, proiect care intră în marja de apreciere a legiuitorului, ca să cităm din motivarea CCR. 
De ce nu, să sperăm că va trece de Camera Deputaților Raportul Comisiei de muncă, de respingere a OUG nr. 59/2017; stadiu destul de avansat în procedurile parlamentare.
Redau mai jos paragraful nr. 26 din Decizia CCR nr. 849/2019, publicată în Monitorul Oficial din 13 martie 2020. Întreaga motivare o puteți citi aici .

Din motivarea Deciziei CCR nr. 849/2019

26. Referitor la critica prevederilor art. 60 din Legea nr. 223/2015, modificate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, care nu mai prevăd actualizarea pensiilor de serviciu, Curtea observă că, potrivit acestor dispoziții de lege pensia militară de stat netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei. Curtea reține că această reglementare este în acord cu dispozițiile art. 47 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora cetățenii au dreptul la pensie și la alte drepturi de asigurări sociale, în condițiile legii. Astfel, legiuitorul este în drept să stabilească conținutul dreptului la pensie și condițiile acordării acestuia, precum și să le modifice în funcție de resursele financiare existente la un anumit moment (a se vedea, în acest sens Decizia Curții Constituționale nr. 783 din 29 noiembrie 2018, paragraful 35, precitată). Astfel cum se precizează în nota de fundamentare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, măsura eliminării actualizării anuale a pensiilor de serviciu, în raport cu majorarea salariilor personalului aflat în activitate, a fost instituită, în vederea evitării unei grave atingeri aduse principiilor echității și egalității de tratament între asigurații sistemului de pensii, dar și pentru evitarea unor cheltuieli semnificative din bugetul de stat. De asemenea, Curtea precizează că actualizarea pensiilor de serviciu constituie o măsură a cărei instituire sau eliminare se înscrie în marja de apreciere a legiuitorului, fără a reprezenta un drept câștigat. În aceste condiții, Curtea constată că eliminarea regulii actualizării pensiilor militare de stat nu poate fi privită ca generând un tratament discriminatoriu, de vreme ce aceasta vizează în mod nediferențiat toate persoanele beneficiare ale acestor pensii.

OUG 59/2017 este neconstituțională prin eliminarea actualizării pensiilor militare, nu prin plafonarea lor la media soldelor brute.

OUG 59/2017 a produs discriminări majore între militarii pensionați în perioade diferite prin eliminarea actualizării pensiilor militare cu creșterile soldelor de grad și de funcție ale militarilor în activitate, actualizare care elimina diferențele între pensionarii de vârste diferite. 

Puțini înțeleg că discriminarea nu este cauzată de noul text al art. 60, ci de eliminarea vechiului text. CCR a decis că plafonarea pensiilor necontributive este constituțională cu condiția să fie valabilă pentru toți beneficirii legii. 

Problema ordonanței este că a eliminat o operațiune aplicabilă tuturor pensiilor militare în plată, care regla echilibrul între pensiile militare stabilite în perioade de timp diferite, cu o altă operațiune de plafonare  la media soldelor nete, aplicabilă numai  militarilor care se pensionează după 15 09 2017. Pensia militară, odată stabilită, nu mai poate fi actualizată niciodată, ci doar indexată anual.

CCR a respins  până în prezent toate excepțiile de neconstituționalitate ale OUG 59/2017, pentru că criticile au vizat noile texte introduse de ordonanță în articolul 60, nu eliminarea vechiului text care reglementa actualizarea.

Domnii de la Casa Sectorială ignoră, în răspunsul dat Ligii, faptul că deciziile de pensie emise după 15 09 2017 suferă de nelegalitate , nu de neconstituționalitate.

Nelegalitatea se elimină de către instanțele judecătorești.

CPS  a MApN, ca și celelalte Case Sectoriale, aplică greșit art. 11 din Legea 80/1995 în condițiile în care prin ordonanță s-a reglementat plafonul maxim al pensiei militare la media soldelor nete din baza de calcul. Cu de la sine putere introduc abuziv sporul OMM în cuantumul net al pensiei militare cu scopul culpabil de a-l suprima. 

Se folosesc de un artificiu ilogic, pentru a justifica eliminarea unui drept de recompensare, prevăzut de art 11 din L 80/1995, adaugat la dreptul de pensie militară, drept izvorât dintr-un contract de asigurare socială obligatorie. Recompensa este mai mare sau mai mică, funcție de cuantumul stabilit conform Legii 223/2015 cu modificările ulterioare.

SE spune, vezi Doamne, că ei au adăugat Sporul OMM la cuantumul brut stabilit conform art. 30, dar l-au suprimat pentru că totalul drepturilor cuvenite pensionarului este mai mare decât plafonul mediei soldelor nete din baza de calcul.

Pentru a ieși din confuzie, ar trebui ca funcționărimea, care se consideră  a fi legea îi domeniul pensiilor militare,  să scoată sporul OMM din sintagma pensie militară și să-i acorde același statut juridic ca și altor drepturi similare de care mai pot beneficia militarii pensionari.

Nu o fac Casele Sectoriale, le va obliga, în final, instanțele, care se vor sătura de sofismele cu care le bombardează în întâmpinările depuse la dosare.

O Sentință contradictorie de revizuire a unei decizii de actualizare a pensiei militare

Din minuta Sentinței pronunțate  pe 05 03 2020, înțelegem că pensionarul militar din Bistrița Nasăud a contestat decizia de actualizare a pensiei sale,  emise în urma majorării soldelor de funcție cu 15%, prin Legea nr. 152/2017, pe motiv că:

a) din pensia actualizată lipsea indexarea de 5% aferentă anului 2016

b) pensia suplimentară a fost inclusă în plafonul de 85% al pensiei actualizate.

De asemenea, înțelegem că pensia actualizată prin Decizia nr. 140772/2 din 18 12 2018 cuprindea majorarea soldei de funcție cu 15% și avea sporul de 9% , aferent pensiei suplimentare,  inclus în plafonul de 85% al actualizării, așa cum fusese inclus și în plafonul de 85% al deciziei de recalculare a pensiei militare în baza L 223/2015, modificată prin OUG nr. 57/2015, decizie necontestată, probabil, de MSE. 

Instanța a interpretat corect art. 60 din L 223/2015 în vigoare la data actualizării, respectiv la data de 30 06 2017, și a obligat CPS a MApN să adauge la cuantumul actualizat valoarea indexării de 5% din anul 2016.

Mai departe instanța greșește prin obligarea CPS să actualizeze pensia, deja actualizată conform L 152/2017, și cu rata medie a inflației pentru anul 2017, venind în contradicție cu alin. (3) al art. 60, conform căruia în același an nu se puteau face și actualizarea și indexarea. 

Sper că a fost doar o confuzie între operațiunile de indexare și actualizare, în încercarea instanței de a  decide că sporul pentru pensia suplimentară prevăzut de art. 108 din L nr.  223/2015 se adaugă la plafonul de 85%, nu se include în el. 

Vom vedea motivarea Tribunalului și ce va decide Curtea de Apel Cluj Napoca.

 

Tribunalul Bistrita Năsăud

Dosar 1615/112/2019

Admite cererea

Admite contestaţia formulată de reclamantul MSE în contradictoriu cu pârâta CPSMAN. 

Obligă pârâta la revizuirea pensiei reclamantului, stabilită prin decizia de actualizare nr. 140772/2 din 18.12.2018, prin luarea în considerare la calcularea pensiei actualizate conform art. 60 din legea nr. 223/2015, a majorării de 5% prevăzute de OUG 57/2015. 

Obligă pârâta la actualizarea pensiei reclamantului, stabilită prin decizia de actualizare nr. 140772/2 din 18.12.2018, cu rata medie a inflaţiei pe anul 2017 şi aplicarea la pensia astfel stabilită a sporului de 9% prevăzut de art. 108 din Legea nr. 223/2015. 

Obligă pârâta la plata către reclamant a sumei reprezentând diferenţa dintre pensia achitată reclamantului începând cu data de 30.06.2017 şi pensia revizuită, sumă actualizată cu rata inflaţiei de la data plăţii efective. Obligă pârâta la plata către reclamant a dobânzii legale penalizatoare calculate asupra acestei sume actualizate, începând cu data scadenţei şi până la data plăţii efective. Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Tribunalul Bistriţa-Năsăud. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 05.03.2020.

Hotarare 81/2020 din 05.03.2020

FORUMUL zorește MAI-ul să dea aviz pozitiv pe Ordonața cu pensiile militare minime de referință

Este vorba de proiectul de Ordonanță pe care l-am analizat aici. 

Au ieșit vorbe în piață că MAI ar intenționa să dea aviz negativ, din cauză că a sa Casa de Pensii Sectorială zice că nu are bani.

Este de apreciat că domnul general Băhnăreanu și Forumul Structurilor Asociative ale militarilor se implică în definitivarea inițiativelor care au drept scop înlăturarea inechităților din actualul sistem legislativ al pensiilor militare de serviciu.

Imagine din Insulele Seychelles, Oceanul Indian

FORUMUL

STRUCTURILOR ASOCIATIVE ALE MILITARILOR DIN SISTEMUL DE APĂRARE, ORDINE PUBLICĂ ȘI SECURITATE NAȚIONALĂ

COMUNICAT

Aducem la cunoștința structurilor componente ale FORUMULUI că, în data de 27.01.2020, la sediul MAI a avut loc o întâlnire care a avut ca subiect armonizarea punctului de vedere pe proiectul de OUG privind modificarea și completarea Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare, remis ministrului de interne de către ministrul apărării naționale pe 30.12.2019. La întâlnire au participat reprezentanții MAI, respectiv domnii Norocel STROE – secretar de stat, Traian BERBECEANU – șeful de cabinet al ministru și Ionel BABUS – consilier al ministrului și reprezentanții FORUMULUI STRUCTURILOR ASOCIATIVE – președinții ANCMRR „Al. I. Cuza”, AORR, ROMIL, AMPTO și SNPPC.

La această întâlnire s-au purtat discuții pe marginea proiectului de interes comun, elaborat de M.Ap.N. cu consultarea Forumului, privind unele măsuri reparatorii, proiect deja apărut în mediul on line, pe pagina sindicatului polițiștilor din penitenciare.

Legat de proiectul de OUG care privește unele măsurii reparatorii, s-a discutat și analizat poziția oficială a MAI, având în vedere că până la acea oră exista, pe surse, un aviz negativ din partea CPS a MAI care susținea că nu deține fondurile necesare pentru aplicarea acestui proiect. Reprezentanții Forumului au încercat să convingă conducerea MAI că impactul financiar al MAI ar fi infinit mai mic decât la MApN, solicitând o reevaluare a acestui impact și un eventual aviz pozitiv pe cererea M.Ap.N. La final s-a obținut promisiunea că subiectul va fi reanalizat și cererea va primi avizul cerut de MApN.

La această oră, nu deținem detalii privind punctele de vedere de la celelalte ministere/servicii, fapt care ne-a obligat sa întârziem informarea oportună a membrilor structurilor asociative. În continuare, vom solicita MApN informații privind răspunsul celorlalte instituții cărora li s-a cerut punctul de vedere, pentru a solicita, în caz de nevoie, discuții și cu alte structuri, astfel încât proiectul să poată fi supus aprobării Guvernului, cât mai repede.

Președintele FORUMULUI

Gl.lt. (rtr.) Neculai BăHNAREANU

Magistrații se împiedică de necontributivitatea pensiilor militare.

Intr-o scrisoare deschisă și destul de subiectivă, magistrații își apără pensiile lor de serviciu, printre argumente aducând referiri la pensiile de serviciu ale militarilor care, într-adevăr, sunt calculate pe principii de necontributivitate deși, de 10  ani, militarii plătesc o contribuție, până în anul 2016... la Fondul Național de Pensii, iar după aceea la bugetul de stat, egală, procentual, cu CAS-ul pe care magistrații și toți civilii angajați cu contracte de muncă îl plătesc, începând cu luna aprilie 2001, data intrării în vigoare a L 19/2000, legea pensiilor contributive. 

Niciun magistrat nu poate face dovada că a plătit CAS înainte de aprilie 2001. Ar fi de dorit ca nimeni să nu mai afirme că militarii nu plătesc nimic pentru a-și asigura dreptul de pensie.

Decizia nr.20/2000 a CCR a stabilit o similitudine între pensiile militare și pensiile magistraților, dar numai pentru a argumenta de ce ar fi neconstituțională eliminarea pensiilor pentru magistrați, argumente care nu au mai fost reluate în decizia CCR care a validat desființarea pensiilor militare prin Legea 119/2010. 

Mai mult, pentru a respinge sutele de excepții de neconsituționalitate ridicate de militari impotriva dispozițiilor  din OUG nr. 57/2015 și 59/2017 prin care au fost plafonate pensiile militare, CCR a reiterat, până în prezent, prin zeci de decizii, aplicabile tuturor pensiilor de serviciu, că Legiuitorul poate institui un plafon maxim pentru partea necontributivă a acestor pensii, fără să excludă pensiile de serviciu ale magistraților, parte care nu este ocrotită de principiul legal al dreptului câștigat. 

Este una din puținele situații în care judecătorii CCR s-au autofaultat! 

Am dezbătut mai pe larg aceste motivări ale CCR aici.

De asemenea, este total înacceptabil că, în loc să compare pensia medie a magistraților cu pensia medie a militarilor, magistrații compară impactul bugetar al celor 3300 pensii de magistrați cu cel al celor aproape 200 000 pensii militare. Cu alte cuvinte îndeamnă guvernul să desființeze pensiile militare dacă vrea să reducă impactul bugetar.

Reiterez și aici că desființarea pensiilor magistraților este neconstituțională prin prisma unor decizii ale CCR, dar plafonarea lor, la cuantumuri comparabile cu nivelul de trai din România, rezistă la orice contestare la CCR. 
Nu le-a încălcat nimeni mai mult independența magistraților decât au acceptat ei înșiși, prin protocoalele de poliție politică semnate cu Maior și Coldea, pentru  a proteja deep state-ul lui Băsescu și Iohannis.

Scrisoarea deschisă a magistraților români ref. proiectele legislative de eliminare a pensiilor de serviciu

Subsemnaţii, magistraţi români, am luat act cu îngrijorare de recentele declarații publice referitoare la proiectele legislative de eliminare a pensiilor de serviciu ale magistraților şi ne exprimăm surprinderea față de inițiativele parlamentare care, cu nesocotirea jurisprudenței constante a Curții Constituționale, pun în lumină numeroase vicii de neconstituționalitate, generând o serie de situații discriminatorii sau inechitabile în raport cu alte categorii profesionale.

ARGUMENTE

1. Principiul egalităţii.

.......

2. Independenţa magistratului.

.......

3. Anomaliile permise de actuala reglementare.

Existența unor „anomalii” invocate ca principal argument al eliminării pensiilor speciale nu poate fi invocată ca argument în sprijinul acestui tip de inițiative, în condițiile în care aceste „scăpări” își au izvorul în lege, iar ele nu sunt de natură de avantajeze magistrații de carieră, ci, dimpotrivă, să creeze profunde dezechilibre și inechități în rândul aceleiași categorii profesionale.

Astfel, este indiscutabil că prevederile art. 82 din Legea nr. 303/2004, cu modificările și completările ulterioare, recunosc această pensie de serviciu în favoarea unor persoane care au exercitat alte funcții sau profesii juridice decât aceea de magistrat, inclusiv ca efect al asimilării vechimii în magistratură cu vechimea dobândită în exercitarea altor activități și, tot astfel, aceste dispoziții legale instituie un tratament diferit în cazul posibilității de a se pensiona anticipat în baza unei vechimi cuprinse între 20 și 25 de ani, diferențiat de un criteriu de vârstă (60 de ani).

Totodată, există și alte inechități care pot fi corectate şi care decurg din existența unor reglementări care asigură o pensie în plată mai ridicată decât nivelul indemnizației nete a judecătorilor și procurorilor în activitate, care prevăd pensii de serviciu achitate pentru personal asimilat magistraților sau pentru diverse perioade asimilate și care asigură chiar posibilitatea de pensionare imediat după reintegrarea magistratură a unor foști judecători și procurori, printr-un simplu interviu, dar toate aceste deficiențe sunt determinate de incapacitatea puterii legislative și executive de a legifera consecvent și neechivoc, iar nu în beneficiul unor entități profesionale direct interesate în obținerea acelor beneficii specifice profesiei de magistrat.

Cu titlu de exemplu, trebuie precizat că potrivit art. 82 alin. 1 din Legea nr.303/2004, privind statutul judecătorilor şi procurorilor, magistraţii şi alte categorii de persoane enunţate expres, beneficiază de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.

Acest fapt nu trebuie privit ca o anomalie întrucât, după s-a mai arătat, în cauza Beune c – 7/1993, Curtea Europeană de Justiție de la Luxemburg a precizat clar aceste criterii decisive, subliniind că expresia “ultimul salariu” nu trebuie înțeleasă strict, ea putând reprezenta chiar și “media salariilor din ultimele luni de angajare”, intrând în aria de reglementare din art.141 al Tratatului CE.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr.79/2017, pentru modificarea şi completarea Legii nr.227/2017 privind Codul fiscal, a redefinit noţiunea de salariu brut în România, în conţinutul acestuia fiind introduse contribuţiile către bugetul de stat pe care până la respectiva modificare angajatorul le datora.

Se modifică astfel paradigma salariului brut, în sensul că, pornind de la mutarea sarcinii contribuţiilor respective la angajat, pentru a nu genera diminuări drastice de salarii, conceptul de salariu brut s-a modificat introducându-se în conţinutul său inclusiv cuantumul contribuţiilor care până la intrarea în vigoare a respectivului act normativ erau datorate de angajator.

Efectul imediat generat de această normare a constat în mărirea cuantumului salariului brut cu sumele ce constituie contribuţiile angajatorului, sume care însă erau datorate direct bugetului de stat. În fapt, de această redefinire normativă, angajatul din perspectiva venitului net lunar nu a beneficiat de nicio mărire.

Întrucât art. 82 alin. 1 din Legea nr.303/2004 raportează pensia la salariul brut, pensiile magistraţilor şi altor categorii de persoane asimilate acestora s-au mărit cu procentul care a fost mărit salariul brut în urma adăugării contribuţiilor angajatorului.

Cum aceste tipuri de contribuţii sunt datorate numai de către salariaţi, nu şi de pensionari, sumele nete care au intrat în patrimoniul persoanelor afectate de aceste norme au suferit modificări în sensul măririi, au fost cele reprezentate de venituri generate de pensii.

Or, o astfel de reglementare, care nu ţine cont de efectele pe care le produce în toate categoriile de persoane vizate, este o eroare legislativă de proporții, ce nu poate fi pusă decât în sarcina legiuitorului, nicidecum în sarcina beneficiarilor pensiei, cu atât mai mult în sarcina magistraților în activitate și viitorilor beneficiari ai pensiei de serviciu.

Acesta este și motivul pentru care necesitatea unor ajustări ale sistemului actual de salarizare și pensionare (din perspectiva personalului asimilat, a diurnelor, a diferenței excesive între pensie și salariu) nu a fost niciodată negată de magistrați, dar nici nu poate fi generalizată, prin promovarea de către reprezentanții celorlalte puteri, a unui discurs bazat de propria culpă evidențiată în procesul legislativ și care naște o ură viscerală împotriva magistraților români, orientată exclusiv în scopuri electorale.

Reamintim pe aceată cale că alimentarea unui conflict artificial și inutil oferă muniție exclusiv acelor persoane care nu doresc un stat de drept, o magistratură independentă, un corp onest, netimorat și profesionist al magistraților în România și care ignoră în mod repetat cele statuate în mod constant de Curtea Constituțională și entitățile internaționale relevante.

4. Neconstituţionalitatea abrogării pensiei de serviciu potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale

Abrogarea pensiei de serviciu (art.103 din Legea nr.92/1992 reluat în art. 85 din Legea nr. 303/2004), prin art.198 din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii, a fost declarată neconstituțională prin Decizia Curții Constituționale nr. 20/2.02.2000 publicată în Monitorul Oficial al României nr.12/18.02.2000.

Curtea a reținut, în esență, că “acordarea pensiei de serviciu pentru cadrele militare şi magistraținu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensație parțială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să li se supună militarii şi magistrații”, soluție în acord cu jurisprudența.

..........

5. Independenţa economică a magistratului în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene

............

6. Date statistice. Confuzia pensie de serviciu – pensie specială. Impactul bugetar al pensiilor de serviciu ale magistraţilor

Din punct de vedere statistic, în raport de numărul total al pensiilor de serviciu (circa 250.000) se observă că cele ale judecătorilor şi procurorilor (3301) reprezintă 1,32%, iar față de totalul general al pensionarilor din România de 4.674.833 (site-ului CNPP, pilonul I, 30.06.2017), procentul este de 0,07%.

Introducerea confuziei voite că pensiile de serviciu ale celor 3301 de magistrați, este o componentă decisivă a celor peste 250.000 pensii de serviciu, denumite impropriu „speciale” şi că aceste pensii ar sufoca bugetul de stat, dominat total de pensiile militare ale beneficiarilor necontribuabili, reprezintă un tip de abordare inacceptabilă din partea susținătorilor proiectelor legislative aflate în dezbatere publică.

Din statistica prezentată publicului, rezultă clar că pensia medie ponderată a celor 3301 judecători/procurori este mai mică decât cea a personalului aeronautic şi constituie un procent infim, irelevant, în raport cu cele 250.000 pensii militare de serviciu acordate din buget fără nicio contribuție directă la fondul de pensii.

Toate pensiile militare de serviciu apar ca pensii cu limită de vârstă (la 45 de ani cel mult), iar toate pensiile de serviciu ale judecătorilor/procurorilor acordate la împlinirea vechimii de 25 de ani în profesie sunt anticipate, dacă beneficiarii nu au împlinit limita de vârstă (65 ani şi respectiv, 70 de ani la Înalta Curte de Casație și Justiție).

...................................

ss

Scrisoare deschisă alarmantă ...către doamna Col. Andrițoiu, director al CPS a MApN.

 

Am primit zilele acestea spre publicare scrisoarea deschisă a unui fost angajat al Casei Sectoriale a MApN, în care este descrisă starea de spirit din interiorul acestei instituții de aplicarea legii in domeniul pensiilor militare pentru cca 80 000 de rezerviști și urmași.

Nu știu cine este semnatarul scrisorii, dar contez pe încrederea în cel care mi-a trimis-o.

Am ezitat să o public... și nici nu aș fi publicat-o dacă aspectele semnalate nu veneau să confirme cauzele multor erori,  nepermis de multe erori, pe care Casa Sectorială  le-a comis în ultimii ani în aplicarea Legii 223/2015. Am suspiciunea că a și contribuit la dezinformarea factorilor de decizie pentru emiterea unor acte normative, vezi eliminarea actualizării pensiilor militare, prin care au fost diminuate drepturile pensionarilor militari.

Cele mai flagrante interpretări eronate ale decidenților din domeniul aplicării legii pensiilor militare, care au generat numeroase procese, sunt:

-1. Eliminarea indexării de 5% , aferentă anului 2016, din deciziile de actualizare emise la data de 30 06 2017, ca urmare a majorării soldelor de funcție cu 15% potrivit Legii 152/2017, completate de OUG nr. 56/2017. Au inventat năstrușnicia că indexarea dispusă prin OUG 57/2015 ar fi fost valabilă numai în anul 2016, pentru că nu au știut ei cum să aplice articolul 60 alin.(3) al Legii 223/2015.

Nu i-au convins nici documentele publicate de CPS a MAI care a operat corect actualizarea.

-2. In aceleași decizii de actualizare nu au respectat precizarea introdusă de OUG nr. 56/2017 in OUG 99/2016 că majorarea de 15% se aplică și se adaugă la o soldă de funcție, desigur.. în cuantum compus, care nu poate fi mai mică decât salariul minim pe economie. Aici au inventat povestea că dispoziția respectivă ar fi aplicabilă doar cadrelor în activitate, lovind în cei mai defavorizați pensionari militari.

-3. Aplicarea greșită a dispozițiilor art. VII din  OUG 59/2017 privind plafonarea pensiilor militare stabilite după 15 sept 2017 la nivelul mediei soldelor nete din compunerea bazei de calcul. Au introdus și sporul SOSP în cuantumul net, operațiune echivalentă cu eliminarea lui din drepturile de pensie stabilite după data de 15 sept. 2017.

Erorile de mai sus sunt discutate intens pe acest blog, fără ca domnilor de la MApN să le pese.

Pentru fiecare eroare semnalată mai sus  sunt și decizii definitive ale instanțelor de corectare și de obligare a CSP să emită noi decizii de pensie pentru contestatori.

 

ICCJ a interpretat noțiunea "salariul funcției de baza "

Curtea de Apel Bacău a sesizat ICCJ cu  următoarea cerere de interpretare prealabilă

1. Identificarea categoriilor de personal plătit din fonduri publice cărora le este aplicabil nivelul maxim de salarizare prevăzut de art. 1 alin. (51) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum a fost interpretat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 23/2016, precum şi de art. 3 ind.1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, introdus prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016, cu modificările şi completările ulterioare în raport de termenii specifici folosiţi de legiuitor pentru definirea drepturilor salariale cuvenite fiecăreia dintre aceste categorii, respectiv dacă aceste dispoziţii se aplică şi personalului militar, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special, în condiţiile în care aceste categorii profesionale, potrivit legislaţiei privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2010, nu beneficiază de un salariu de bază. 

2. Dacă noţiunea de "salariu de bază", atunci când este utilizată ca atare în actele normative privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, trebuie interpretată extensiv, în sensul că se referă la toate categoriile de drepturi salariale, respectiv salariu de bază, solda funcţiei de bază, salariul funcţiei de bază şi indemnizaţia de încadrare.

Cimitirul eroilor căzuți la Debarcarea din Normandia

Din Minuta instantei rezulta că se extinde interpretarea noțiunii "salariului de baza" din actele normative menționate numai la "salariul funcției de bază" al polițiștilor. 

Per a contrario, ar rezulta ca nu se poate echivala și solda funcției de baza cu sintagma "salariul de bază" din actele normative menționate. 

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept

Minuta deciziei nr. 51                                       Dosar nr. 1787/1/2019

Ședința din 11 noiembrie 2019

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite sesizarea privind pronunţarea unei hotărâri prealabile, formulată de Curtea de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 947/110/2018, şi stabileşte că termenul de „salariu de bază” prevăzut de art. 1 alin. (5¹) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările şi completările ulterioare, şi de art. 3¹ alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările şi completările ulterioare, se interpretează extensiv, în sensul că se referă şi la „salariul funcţiei de bază” al poliţiştilor.

Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea privind pronunţarea unei hotărâri prealabile, formulată de aceeaşi autoare, în acelaşi dosar, cu privire la următoarea problema de drept:

 Identificarea categoriilor de personal plătit din fonduri publice cărora le este aplicabil nivelul maxim de salarizare prevăzut de art. 1 alin. (5¹) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum a fost interpretat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 23 din 26 septembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 899 din 9 noiembrie 2016, precum şi de art. 3¹ alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările şi completările ulterioare, introdus prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 250/2016, cu modificările ulterioare, în raport cu termenii specifici folosiţi de legiuitor pentru definirea drepturilor salariale cuvenite fiecăreia dintre aceste categorii, respectiv dacă aceste dispoziţii se aplică şi personalului militar, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special, în condiţiile în care aceste categorii profesionale, potrivit legislaţiei privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2010, nu beneficiază de un salariu de bază.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 11 noiembrie 2019.

Mitingul rezerviștilor și-a atins scopul

In ciuda pesimiştilor, delatorilor, asmuţiţilor de către structuri, leneşilor etc, o masă critică de rezervişti, răspunzând chemării Sindicatului condus de istoricul Mircea Dogaru, a reuşit să creeze un eveniment cu suficientă vizibilitate, încât a atras atenţia, atât unor instituţii importante ale statului cât, mai ales, şi  televiziunilor, astefel că acestea din urmă  au alocat importante   spaţii  în programele de seară.

Nu-mi mai amintesc ca vreunul din multele mitinguri organizate de Mircea Dogaru să mai fi generat, concomitent, un Comunicat de Guvern şi o reacţie din partea unui preşedinte de cameră a Parlamentului, cum s-a întâmplat astăzi.

Indiferent de disputele pentru formarea noului guvern, în Parlament există  majoritatea PSD + PRO care ar putea rezolva inechităţile din sistemul actual al pensiilor militare, dacă în următoarele două săptămâni sunt puse pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor Proiectele legilor de aprobare a OUG nr. 57/2015 şi OUG nr. 59/2017, cea mai arzătoare pentru noi fiind respingerea art.VII din OUG nr. 59/2017. 

Nu am văzut reacţii la eveniment din partea candidatului la funcţia de prim-ministru şi nici din partea celui care ar trebui să se comporte ca un Comandant Suprem.

Orban a spus ieri că guvernul său, dacă va avea  cvorum pentru învestire, va trece toate pensiile pe contributivitate, mai puţin pensiile militare. Ce se face, însă, cu CCR, care a spus prin 2000 că este discriminare dacă se trec pensiile magistraţilor pe contributivitate  şi rămân pensiile militare? Fie le trece pe toate pe contributivitate, fie le lasă cum sunt, altă variantă nu are.

PS. Discursul domnului Dogaru a fost şi o patetică lecţie de istorie.
Nu de multe ori îţi este dat să auzi că regele Carol I al României a fost un trădător, prin Acordul Secret încheiat în anul 1883 cu Tripla Aliantă(Germania, Italia, Austro-Ungaria), tratat rămas secret până în anul 1914. Erau trădaţi românii din Banat, Transilvania şi Bucovina.
De asemenea, este neobişnuit, în ultimii ani, ca într-un discurs public să fie elogiate patriotismul şi naţionalismul Mareşalului. 

 

Delegația SCMD, primită la Guvern

Soluții pentru eliminarea inechităților privind pensiile militare de stat

Secretarul general al Guvernului, Toni Greblă, și reprezentanți ai Ministerelor Apărării Naționale și Muncii au avut astăzi, la Palatul Victoria, consultări cu o delegație a Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate.

Discuțiile au fost axate asupra modificării Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, astfel încât să fie eliminate unele inechități în ceea ce privește aplicarea legislației și calcularea drepturilor militarilor.

Secretarul general al Guvernului a subliniat că are mandat din partea premierului Viorica Dăncilă, în calitate de președinte al Partidului Social Democrat,  să îi asigure pe reprezentanții Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate că această formațiune politică va susține în Parlament o inițiativă de modificare a Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Scopul acestui proiect este să ofere soluții astfel încât, persoane care s-au pensionat în ani diferiți, dar au desfășurat aceeași activitate, în condiții similare, să beneficieze de aceleași drepturi, iar pensiile să reflecte vechimea în muncă și contributivitatea.

Secretarul de stat din Ministerul Apărării Naționale, Mihai Dan Chirică, a menționat că această inițiativă legislativă este deja pregătită în colaborare cu reprezentanții sindicatelor din domeniu și a tuturor celor interesați, însă actualul Guvern nu mai are prerogative care să-i permită adoptarea proiectului. În aceste condiții, se fac toate eforturile pentru a nu fi afectate beneficiile pensionarilor militari.  

 Totodată, secretarul de stat din MApN a afirmat că este pregătită o altă măsură destinată creșterii calității vieții cadrelor militare în rezervă, respectiv indexarea pensiilor militare cu 4,6%, care poate fi aplicată de la începutul anului viitor.

Ministrul Toni Greblă și secretarul de stat Mihai Dan Chirică au transmis aprecierea prim-ministrului Viorica Dăncilă și a actualului Guvern față de Armata României, precum și determinarea de a susține interesele cadrelor militare, prin toate mijloacele constituționale.

Rezerviștii nu au uitat să someze!

STOP UMILIRII MILITARILOR!

Material prelucrat de Forumul Structurilor Asociative ale Militarilor în Rezervă. 

Lectura aparţine Col (r) Viorel Gligor.

Material care circula online!

Comunicatul din 21 august al Consiliului Consultativ de pe lângă ministrul Les

Va aducem la cunostinta ca in data de 21 august, la sediul Ministerului Apararii Nationale a avut loc intalnirea  de lucru a Consiliului de conducere al Consiliului consultativ al militarilor in rezerva si in retragere.

La intalnire au participat 15 militari in rezerva si in retragere, consilierul ministrului  - gl. (rz.) Tase Marian, un reprezentant de la Casa de pensii si un reprezentant de la Directia Generala Financiar-contabila..

In cadrul intalnirii s-a stabilit varianta finala a proiectului Ordonantei de urgenta a Guvernului elaborata in cadrul Grupului de lucru al Consiliului consultativ.

S-a luat decizia ca acest document sa fie prezentat specialistilor juristi din cadrul ministerului pentru a primi forma impusa de legislatia de specialitate in vigoare urmand ca in cel mai scurt timp sa fie prezentata ministrului pentru a dispune. Aceasta activitate va fi cocordonata de dl. gl. Tase Marian.

S-a hotarat deasemenea ca varianta finala a documentului, in forma prezentata astazi sa fie prezentata pe grupul de facebook al Consiliului cu mentiunea ca eventualele modificari care se vor mai produce de acum in colo vor fi doar modificari de forma nu de fond.

Vom anexa acestui comunicat documentrul respectiv.

          Consiliul consultativ adreseaza rugamintea tuturor militarilor in rezerva si in retragere proveniti din cadrul Ministerului Apararii Nationale si care au aflat de existenta sa sa informeze pe toti camarazii cu care intra in contact referitor la activitatea acestuia precum si despre existenta Grupului de facebook cu aceeasi denumire in care se fac toate informarile legate de activitatea noastra.

          Reamintim incaodata ca pot participa la activitatea Consiliului toti camarazii specialisti pe problemele in dezbatere sau care considera ca au probleme de interes pentru Ministerul Apararii Nationale si pentru Consiliu.

          Va asiguram ca acest Consiliu nu este o structura exclusivista ci este o structura a tuturor militarilor in retragere si in rezerva unde fiecare poate prezenta problemele pe care le considera de interes. 

          Echipa de comunicare a Consiliului consultativ va sta la dispozitie pentru orice informatie referitoare la Consiliu si isi propune sa va tina la curent cu toata activitatea acestuia.

Semneaza:

Echipa de comunicare a Consiliului consultativ

Draftul variantei finale propuse de Consiliul Consultativ

Observațiile blogului referitoare la proiectul de document.

Este o formă imbunătățită prin ale carei prevederi sunt eliminate din textul în vigoare al legii majoritatea prevederilor din Ordonanțele nr. 59/2017 și nr. 114/2018.
Pensiile stabilite  și după adoptarea acestei ordonanțe vor continua să aibă cuantumul net limitat la media soldelor lunare nete din baza de calcul. Elementele din baza de calcul a acestor pensii se actualizează potrivit articolului 28 din lege la data trecerii în rezervă, recte la data stabilirii pensiei, și este inutil  articolul 110 prim alin. (2) care se referă la pensiile stabilite după anul 2019.
De fapt, este inutil întreg articolul 110 prim, pentru că operațiunea care se dorește a începe la 01 01 2020 nu poate să se numească  recalculare, ea fiind o veritabilă  actualizare conform articolului 60 alin (2) din proiect, actualizarea care trebuie să aducă pensiile în plata la data de 31 12 2019 la valorile soldelor de funcție și de grad, stabilite pentru activi în anul 2020 prin art. 38 din L 153/2017.
Va mai amintiți de proiectul L223/2015  care nu prevedea recalcularea pensiilor în plată, dar recalcularea lor era disimulata în operațiunea de la prima actualizare de după întrarea în vigoare a legii? 
Cam asa vor sa procedeze domnii din Consiliu cu plafonul pensiei la nivelul bazei nete de calcul. PLAFONAREA DUREAZĂ DE LA DATA STABILIRII PÂNĂ LA DATA ACTUALIZĂRII PENSIEI MILITARE. 

Legea pensiilor militare stabilește procedura de actualizare. Momentul actualizării este stabilit prin legile care reglementează salarizarea militarilor.