Dailly News Hungary îl contrazice pe Adrian Năstase în privința efectelor plății datoriei externe din perioada comunistă a generației noastre.

Cei care ați ascultat înregistrarea lansării de carte despre foștii spioni ai României... ați remarcat intervenția moderatorului Adrian Năstase care a subliniat că insistența lui Ceaușescu de a plăti datoria externă a fost o greșeală. Remarca a fost plasată ca un comentariu la rolul Intreprinderii Dunărea și al fostei CIE în aportul valutar pentru stingerea datoriei de 10 miliarde de dolari. Chiar și col(rtr) Filip Teodorescu crede că plata datoriei externe în detrimentul nivelului de trai al românilor a fost o greșeală.

Presa maghiară subliniază că tocmai moștenirea lăsată de regimul Ceaușescu, privind gradul redus de îndatorare, a permis României să ajungă, în prezent,  din urmă țări ca Ungaria și Portugalia la indicatorul PIB pe cap de locuitor.

Szijártó Dawnalka · 03/05/2023 · Afaceri 

Cum a depășit economia românească pe cea maghiară? 

Datele macroeconomice publicate zilele trecute au provocat un pic de șoc în întreaga țară. Potrivit datelor, în ceea ce privește produsul național brut pe cap de locuitor, România a depășit acum incontestabil Ungaria.  

PIB-ul românesc pe cap de locuitor l-a depășit pe cel maghiar 

După cum am scris zilele trecute, România a ajuns din urmă cu PIB-ul pe cap de locuitor al Ungariei. PIB-ul pe cap de locuitor al Ungariei în 2022 a fost de 77% din media UE la paritatea puterii de cumpărare (PPP), potrivit unui comunicat preliminar al Eurostat. Și în timp ce PIB-ul pe cap de locuitor al României a fost de 74,1 la sută din media UE în 2021, în 2022 a crescut la 77 la sută. Aceasta plasează România, Portugalia și Ungaria pe locul 8 în clasamentul general. Acum se pare că economia românească devine din ce în ce mai puternică, depășind-o pe cea maghiară în ceea ce privește produsul național brut pe cap de locuitor. 

Cum a putut economia românească să ne ajungă din urmă? 

În epoca Ceaușescu, economia românească era într-o formă groaznică. Un regim asemănător RDG-ului vremii s-a format în decurs de câțiva ani. Spre deosebire de epocile maghiare și iugoslave, care la suprafață par spectaculos occidentale, nivelul de dezvoltare economică a rămas în urmă față de virulenta vitrină tehnică vizuală din marile orașe și din locațiile frecventate de turiști. Schimbările retrograde perceptibile la nivelul politicii culturale și de naționalitate s-au răspândit rapid și în sistemul economic, scrie piacesprofit.hu . Structura economică axată anterior pe export a devenit orientată spre import. Autosuficiența a devenit din ce în ce mai centrală în planificarea economică globală. 

Revoluția română din 1989 poate fi văzută chiar ca o revoltă a foamei, care a fost rezultatul sărăcirii masive provocate de sistemul de instrumente al guvernului. După aceea, România și-a început viața independentă ca o țară industrială moderat dezvoltată, fără aproape nicio datorie publică în valută. În deceniile de Kádárism, Ungaria a acumulat unul dintre cele mai ridicate niveluri de datorie publică pe cap de locuitor din lume, în timp ce România practic și-a rambursat datoriile în valută. 

Nivelul ratei datoriilor ca factor cheie 

Rata de recuperare din România poate fi atribuită în principal nivelului flagrant moderat al ratei datoriilor. Mai ales pe lângă afluxul de capital de lucru care a crescut de la sfârșitul anilor 1990. Între timp, Ungaria reproduce o serie de crize noi și noi ale datoriilor, astfel încât, din anii 1970, cele mai bune resurse publice au fost consumate de propriul serviciu al datoriei. În conformitate cu cele de mai sus, principala explicație pentru dinamica de catch-up din România se regăsește în gradul scăzut al îndatorării, al cărui nivel, chiar și în perioada crizei COVID, nu a depășit nivelul de 50 la sută măsurat ca proporție din produsul national brut.    \    

Remarcă din presa maghiară: România va deveni unul dintre cele mai puternice bastioane de pe flancul estic al NATO.

 David Nagy, analist politic, expert în politica de securitate și apărare. A studiat la Universitatea Națională a Serviciului Public din Budapesta și la Universitatea din Haifa. După ce a absolvit Politica Internațională de Securitate și Apărare, a început să lucreze la Institutul Dunării ca cercetător. În prezent, lucrează ca analist senior la EuroAtlantic Consulting & Investment Plc. Principalele sale domenii de cercetare includ geopolitica și politica de securitate în Europa Centrală și în Orientul Mijlociu, cu un accent special pe Israel. A publicat pe un ton neutru  articolul de mai jos, în "Hungarian Conservative".

Atrage atenția asupra propunerii premierului polonez Mateuz Morawiecki ca Polonia, România și Ucraina să formeze o comunitate economică.

"Cu un program de achiziții de arme la scară largă și o cooperare mai strânsă a SUA, România va deveni unul dintre cele mai puternice bastioane de pe flancul estic al NATO.

Războiul pe scară largă al Rusiei împotriva Ucrainei a marcat un punct de cotitură istoric, așa-numitul „Zeitenwende”, pentru Europa Centrală și de Est în multe zone. Din cauza agresiunii Moscovei, regiunea nu mai este capabilă să-și mențină rolul de legătură de decenii între Europa de Vest și Rusia. În schimb, țările care alcătuiesc flancul estic al NATO s-au angajat în programe majore de modernizare și achiziție de arme și caută să devină gardienii de descurajare militare ai Europei. În cursa înarmărilor declanșată de agresiunea rusă în Europa, regiunea a decolat cu mare avânt și, deși Polonia ia lumina reflectoarelor în acest sens, și România depune eforturi serioase pentru a-și spori consolidarea apărării la un nivel superior.

Dezvoltarea Forțelor Române

La începutul lunii aprilie, Parlamentul României a aprobat cinci programe de achiziții de arme pentru Comisia Mixtă de Apărare a Ministerului Român al Apărării, cu un buget de cheltuieli combinat de aproximativ 10 miliarde de dolari.. Cea mai mare achiziție este pentru 41 de sisteme de rachete de apărare aeriană cu rază scurtă și foarte scurtă (SHORAD / VSHORAD), în valoare de 4,2 milioane de dolari. Forțele aeriene vor primi 16 baterii, trupele terestre 25 de baterii. Proiectul va fi derulat în două faze, prima dintre care se va derula din acest an până în 2031. Ministerul român al Apărării intenționează să cheltuiască 2,995 miliarde de euro pentru achiziționarea a 298 de vehicule de luptă blindate pe șenile, dintre care 246 vor ajunge în următorii patru ani. Programul de achiziții, cu un buget de 1,923 miliarde de dolari, ar oferi cinci batalioane de trupe terestre cu câte un tun autopropulsat de calibrul NATO de 155 mm fiecare.

Bucureștiul ar urma să achiziționeze, de asemenea, 186 de rachete aer-aer cu rază medie de acțiune, ghidate de radar AIM-120 AMRAAM pentru aeronava de luptă F-16 a Forțelor Aeriene, printr-un acord interguvernamental cu Statele Unite, pentru o sumă suplimentară de 372 de milioane de dolari . Acordul va include, de asemenea, achiziția a 299 de rachete aer-aer AIM-9X SIDEWINDER cu rază scurtă de acțiune, ghidate în infraroșu, în valoare de 239 de milioane de dolari.

General Teodor Incicaş, şeful Direcţiei Generale de Armamente a Ministerului Apărării, a indicat că. multe programe de achiziții se desfășoară în paralel pentru a spori capacitățile de apărare ale țării în umbra agresiunii ruse.

„În ceea ce privește programele de echipare, vorbim de 40-50 de programe live. Adică, dacă vorbim de achiziții și contracte în derulare, vorbim de 40 de programe care rulează în același timp: programe ale căror contracte sunt în derulare, programe care sunt în faza de achiziție și altele care fie sunt în așteptare. pentru aprobări suplimentare după aprobarea prealabilă de către Parlamentul României, sau care au fost aprobate și așteaptă să înceapă faza de achiziție ', a spus el.

Bucureștiul a lansat o inițiativă cuprinzătoare de apărare în 2017, în principal pentru achiziționarea de echipamente militare americane, cum ar fi avioane de luptă F-16, rachete Patriot și sistemul HIMARS. Ca răspuns la războiul din vecina Ucraina, parlamentul de la București a decis să majoreze bugetul de apărare al României de la 2% din PIB la 2,5% în acest an.

În luna martie, România a anunțat și achiziționarea a 54 de tancuri M-1 Abrams din Statele Unite pentru a înlocui tehnologia sovietică învechită. În plus, președintele Klaus Iohannis a anunțat în aprilie că va cumpăra F35 Joint Strike Fighters pentru a consolida securitatea aeriană a țării sale împotriva agresiunii. Într-o declarație postată pe site-ul său, președintele a scris: „A avea capacități operaționale de apărare aeriană robuste, credibile, interoperabile, flexibile și eficiente… ca parte a angajamentelor noastre ca stat NATO și UE este esențială pentru ca România să își atingă obiectivele politicii de apărare”. Nu se știe încă câte  aparate din generația a cincea ar cumpăra Bucureștiul.

Solicitarea unei prezențe sporite a SUA

Mai mult, Bucureștiul și-ar aprofunda cooperarea în domeniul apărării cu Washingtonul, și nu exclusiv prin achiziții de arme. La 30 martie, ministrul apărării naționale, Angel Tilvar, a avut o întâlnire cu secretarul american al apărării, Lloyd J. Austin III, la Washington DC. În cadrul întâlnirii s-a abordat necesitatea unei strategii cuprinzătoare pentru securitatea Mării Negre, în care, după cum a spus ministrul român al apărării, Statele Unite ar trebui să aibă un rol de lider.

„Considerăm că este nevoie urgentă de o strategie cuprinzătoare pentru Marea Neagră, sub coordonarea SUA, care să implice actori cheie din regiune. Aceste eforturi vor crea o politică mai solidă, construită în jurul prezenței consecvente și persistente a SUA și a NATO și a unei conduceri active a SUA în regiune”, a menționat Tilvar.

Statele Unite și-au demonstrat deja angajamentul față de regiunea Mării Negre anul trecut, când și-au suplimentat trupele staționate în România cu soldați din Brigada 2 de pușcași a Diviziei 101 Aeropurtate, a adăugat Tilvar. România are aproximativ 3.000 de personal din Statele Unite dislocate în mai multe baze militare din toată țara. La Summit-ul NATO din iunie de la Madrid, Washington a anunțat, de asemenea, că va avea sediul unei echipe de luptă a brigadei rotative (BCT) în România.

Cooperarea militară româno-polonă

Bucureștiul ar întări și cooperarea în domeniul apărării cu Varșovia. Cele mai mari două țări din regiunea Europei Centrale și de Est construiesc cele mai puternice două armate, cu un accent puternic pe interoperabilitatea dintre forțele lor armate. F-16, F-35, Himars și Abrams, printre altele, vor oferi celor două armate mijloacele pentru exerciții comune, împărtășirea experienței și o cooperare mai profundă pe flancul estic al NATO. Acest lucru a fost discutat și de viceprim-ministrul polonez Mariusz Blaszczak și Angel Tilvar la 28 martie, la București, în cadrul consultărilor interguvernamentale polono-române.

'În ceea ce privește trupele terestre, polonezii și românii le echipează și ei cu echipamente foarte asemănătoare. Am comandat HIMARS. Așa au făcut-o și românii, motiv pentru care discutăm despre utilizarea în comun a acestor arme tocmai prin cooperare între forțele noastre armate. Cazul este destul de asemănător în privința Patrioților. Și românii au decis să cumpere Abrams. Și îl vom avea pe Abrams pe echipamentul armatei poloneze deja anul acesta', a subliniat viceprim-ministrul polonez.

La același eveniment, pe lângă aprofundarea cooperării militare, premierul polonez Mateusz Morawiecki a cerut și dezvoltarea unei noi comunități economice.

Premierul polonez ar stimula cooperarea economică cu România și Ucraina pentru a face mai bine auzită vocea regiunii.

Noua comunitate economică din Europa Centrală și de Est pe care Morawiecki are în vedere nu numai că ar ajuta la reconstrucția și integrarea Ucrainei, dar ar putea echilibra centrul de greutate economic din Europa între Est și Vest"

Răspunsul corect al CE la o solicitare din partea liderilor sindicali din Poliție

In  opinia liderilor sindicali care au formulat sesizarea către Comisia Europeană a UE, monitorizarea aplicării Jaloanelor 214 și 215 din PNRR ar fi un amestec al Comisiei Europene în procesul de legiferare din România și, dacă tot o fac, ar face bine să impună guvernului român aplicarea legii salarizării și a condițiilor de pensionare a polițiștilor.

Aceeași opinie o întâlnim și la cititorii blogului care  militează pentru scoaterea  pensiilor militare din procedura de monitorizare de către  CE a aplicării Jaloanelor 214 și 215, incurajați fiind de cei care administrează pensiile militare... și ei interersați de păstrarea actualului cadru legislativ inechitabil al acestei categorii de pensii speciale și de tradiție. 

In primul rând, jaloanele 214 și 215 nu au fost scrise de CE... ci de Guvernul liberalo-userist-udemerist al premierului Florin Cîțu, guvern învestit de o coaliție constituită potrivit modului cum au votat românii la ultimele alegeri parlamentare, votanți perpeliți de propaganda împotriva "pomenilor" lui Dragnea. Prin PNRR, acel guvern de dreapta  a dorit să taie elanul propagandistic electoral de esența social- democrată al PSD... până prin anul 2070, luând ca aliat guvernul Uniunii Europene.

Uniunea Europeană, prin guvernul său, nu face altceva decât să monitorizeze angajamentele pe care România și le-a luat, prin guvernul său,  pentru a beneficia de alocațiile bugetare ale UE.

Răspunsul primit de sindicaliști a fost interepretat greșit, ca o desistare a CE din monitorizarea  Jaloanelor 214 și 215, jaloane elaborate de Guvernul României. O astfel de monitorizare pentru respectarea propriilor noastre obligații, pentru a obține fonduri europene de reziliență, nu poate fi considerată niciodată amestec în procesul de legiferare din România.

Public acest document pentru că mi-a fost semnalat prin zeci de e-mailuri și pentru că multi comentatori au făcut trimitere la el pentru a-și lega speranța că pensiile militare vor rămâne așa cum sunt în prezent,  adică inechitabile.

Dezbaterile de astăzi din Senat au reprezentat un duș rece pentru naivii rezerviști ciucani care deja se hotărâseră să voteze  cu AUR-ul lui Simion.

 

 

Reacție notoriu de lentă sau lenea de a aplauda.

 Presa internațională a remarcat lipsa de entuziasm din atitudinea lui Orban la primirea președintelui Zelensky la fotografia de grup a șefilor de stat sau de guvern din  statele Uniunii Europene, reuniți  în Consiliul European din data de 09 02 2023, la Bruxelles. 

Nu a scăpat de înțepături nici președintele României care nu s-a obosit să facă mai mult decât să zâmbească, în timp ce restul asistenței, mai puțin premierii Ungariei și Austriei, aplauda intrarea în  platou a președintelui Ucrainei.  

Totuși, Iohannis a dat mâna cu Volodimir Zelnski. la Consiliul European.

Curtea Constituțională a României a sfidat Uniunea Europeană înaintea Poloniei

 

Contenciosul dintre Curtea Constituțională a Poloniei și Uniune Europeană.

Curtea Constituțională a Poloniei a decis joi că anumite articole din tratatele UE sunt „incompatibile” cu Constituția țării, într-o decizie istorică ce ar putea pune în pericol finanțarea europeană a țării și chiar pune în discuție prezența Poloniei în blocul comunitar.

Președintele Curții Constituționale, Julia Przylebska, a enumerat mai multe articole din tratatul UE despre care a spus că sunt incompatibile cu legea supremă poloneză, declarând că instituțiile europene „acționează dincolo de domeniul lor de competență”.

Luna trecută, Comisia Europeană a solicitat Curții de Justiție a Uniunii Europene să impună zilnic sancțiuni Poloniei până la suspendarea reformelor judiciare.

Luna trecută, comisarul pentru economie al UE, Paolo Gentiloni, a avertizat că decizia instanței poloneze ar putea avea „consecințe” asupra plății fondurilor de redresare către Polonia.

Uniunea Europeană nu a aprobat încă cele 23 de miliarde de euro în subvenții și cele 34 de miliarde de euro în împrumuturi planificate pentru această țară.

Curtea Constituțională a României a dat în iunie ac. Decizia nr. 390/2021 în care, în contextul inființării SIIJ, a stabilit că Recomandările MCV nu sunt norme juridice de relevanță care să fie aplicabile peste dispozițiile Constituției.Recomandările sunt obligatorii pentru organele politice ale statului nu pentru instanțele judecătorești. Instanțele din România sunt independente și nu le pot fi opuse decizii politice ale Uniunii Europene.

Redau mai jos paragrafele relevante din DECIZIA nr. 390/2021 a CCR 

" 83.Curtea reține că o instanță judecătorească are abilitarea să analizeze conformitatea unei dispoziții „din legile interne”, deci aparținând dreptului intern, cu dispozițiile de drept european prin prismaart.148 din Constituție și, în cazul în care constată contrarietatea, are competența să aplice cu prioritate dispozițiile de drept al Uniunii în litigiile ce antamează drepturile subiective ale cetățenilor. În toate cazurile, Curtea constată că, prin noțiunile de „legi interne” și „drept intern”, Constituția are învedere exclusiv legislația infraconstituțională, Legea fundamentală prezervându-și poziția ierarhic superioară în virtutea art.11 alin.(3) din Legea fundamentală. Așa fiind, atunci când stabilește că„prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne”, art.148 din Constituție nu atribuie dreptului Uniunii prioritate de aplicare față de Constituția României, astfel că o instanță națională nu are abilitarea de a analiza conformitatea unei dispoziții din dreptul intern, constatate ca fiind constituționale prin prisma art.148 din Constituție, cu dispozițiile de drept european.Sistemul dreptului românesc este format din totalitatea normelor juridice adoptate de către statul român şicare trebuie să fie în consonanţă cu principiul supremaţiei Constituţiei şi principiul legalităţii, care sunt deesenţa cerinţelor statului de drept, principii înscrise în art.1 alin.(5) din Constituţie, potrivit căruia ”ÎnRomânia, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie”, unica autoritatelegiuitoare a ţării fiind Parlamentul, având în vedere că statul se organizează potrivit principiului separaţieişi echilibrului puterilor - legislativă, executivă şi judecătorească - în cadrul democraţiei constituţionale.Democraţia constituţională, într-un stat de drept, nu este însă o abstracţie, ci este o realitate a unui sistemîn cadrul căruia supremaţia Constituţiei limitează suveranitatea legiuitorului, care în procesul de creare anormelor juridice şi de adoptare a unor acte normative trebuie să ţină cont de o serie de principii de rangconstituţional (a se vedea Decizia nr.104 din 6 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României,Partea I, nr.446 din 29 mai 2018, par.73).

84.Curtea constată că C.J.U.E., declarând caracterul obligatoriu al Deciziei 2006/928, a limitatefectele acesteia dintr-o dublă perspectivă: pe de o parte, a stabilit că obligațiile ce rezultă din deciziecad în sarcina autorităților române competente să colaboreze instituțional cu Comisia Europeană(paragraful 177 din hotărâre), deci în sarcina instituțiilor politice, Parlamentul și Guvernul României, și, pede altă parte, că obligațiile se exercită în temeiul principiului colaborării loiale, prevăzut de art.4 din TUE.

Din ambele perspective, obligațiile nu pot incumba instanțelor de judecată, organe ale statului carenu sunt abilitate să colaboreze cu o instituție politică a Uniunii Europene.

85.Prin urmare, Curtea constată că aplicarea pct.7 din dispozitivul hotărârii, potrivit căruia o instanțăde judecată „este autorizată să lase neaplicată din oficiu o dispoziție națională care intră în domeniul deaplicare al Deciziei 2006/928 și pe care o consideră, în lumina unei hotărâri a Curții, ca fiind contrară acestei decizii sau articolului 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE” nu are temei în Constituția României, întrucât, așa cum s-a menționat în prealabil, art.148 din Constituție consacră prioritatea de aplicare a dreptului european față de dispozițiile contrare din legile interne. Or, rapoartele M.C.V., întocmite în baza Deciziei 2006/928, prin conținutul și efectele lor, astfel cum acestea au fost stabilite prin Hotărârea C.J.U.E. din 18 mai 2021, nu constituie norme de drept european, pe care instanța de judecată să le aplice cu prioritate, înlăturând norma națională. Prin urmare, judecătorul național nu poate fi pus în situația de a decide aplicarea prioritară a unor recomandări în detrimentul legislației naționale, întrucât rapoartele M.C.V. nu normează, deci nu sunt susceptibile de a intra într-un conflict cu legislația internă. Această concluzie se impune cu atât mai mult în ipoteza în care legislația națională a fost declarată conformă Constituției de către instanța constituțională națională prin prisma dispozițiilor art.148 din Constituție."

DOCUMENT Comisia Europeană cere clarificări României privind decizia CCR care neagă dreptul UE. E primul pas spre declanșarea procedurii de infringement

UPDATE 16 11 2021

Răspunsul CCR la Scrisoarea amploiatului european

Tabloul virusat al Uniunii Europene

Text preluat:

"Când trece criza asta, sper ca Uniunea Europeană să fie sinceră cu ea însăși și să se recunoască în acest tablou:

Familia europeană e compusă din mama și tata (Germania și Franța), niște copii răsfățați și nedisciplinați (Italia, Spania și Grecia), frații lor cu apucături adolescentine (Belgia și Olanda), mătușile ursuze (Suedia, Danemarca și Finlanda), nepoata care se îmbracă ciudat (Irlanda), verii pe care uită uneori să îi cheme la aniversări (Austria, Polonia, Cehia, Croația, Slovenia, Slovacia), ăia doi mai mici cu care nu știi niciodată ce fel de rudă ești (Cipru și Malta), exoticul care face senzație când apare (Portugalia), vecina care susține că e rudă cu mătușa din partea socrului (Luxemburg), alții pe care îi vezi doar la nunți, botezuri și înmormântări (Estonia, Letonia și Lituania), afurisitul de nepot care se urcă pe mese și trântește porțelanuri (Ungaria) și verii de la țară, despre care toată lumea crede că-s adoptați (România și Bulgaria). Și bunica senilă care a zis că ea-și bagă picioarele în familia asta. O știți, da?

Într-o bună zi, unul ia un virus. Și toată lumea din familia asta, inclusiv bunica, își dă seama că a crescut în camere diferite, la mese diferite, cu argintării diferite. Și fiecare se închide la el acasă, cu obloanele trase. Numai că nu toți vor ieși la fel de bine din boală."

Pentru ca Uniunea Europeana nu are un sistem medical unitar, nu are protocoale pe boli cronice

si/sau acute, nu are acorduri de finantare similare. scolile de medicina pregatesc diferit medicii,

tratamentele se prescriu divers.

Poate ca acesta e momentul in care UE trebuie sa se redefineasca, uitandu-se mai bine in

oglinda, si sa-si stearga urmele de fard uscat care’i vor mai ramane...Asa.

ADRESA: http://crct.ro/nvRv

COVID-19, solidaritatea europeană nu există, constată președintele Serbiei

Alexandar Vucic, presedintele Serbiei, a primit-o pe ambasadoarea Chinei la Belgrad, căreia i-a mulțumit pentru ajutorul constând în teste pentru COVID 19.
Sârbul a rostit un discurs dur la adresa Uniunii Europene.

„Solidaritatea europeană nu există. E un basm cu zâne. Ne punem speranțele în singurii care ne pot ajuta în această situație dificilă”

Criminal Denunciation of MCV Romania Reporters- Denunt penal împotriva ticluitorilor Raportului MCV Romania

Grup infractional organizat, abuz in serviciu, fals intelectual, comunicare de informatii false

Lumea Justitiei a formulat in 30 ianuarie 2019 denunt impotriva lui Frans Timmermans, Vera Jourova, Angela Cristea si Augustin Lazar pentru fapte de constituire de grup infractional organizat, abuz in serviciu, fals intelectual, comunicare de informatii false, toate in legatura cu falsificarea Raportului MCV. Demersul nostru a fost facut in temeiul art. 7 din Codul Deontologic al Jurnalistilor elaborat de Clubul Roman de Presa - “Ziaristul are responsabilitatea civica de a actiona pentru instaurarea justitiei si dreptatii sociale”. Or, Lumea Justitiei ca publicatie specializata nu poate asista impasibila la denaturarea si falsificarea realitatii de anumiti functionari europeni, in coniventa cu inalti functionari romani.

The Justice World formulated on January 30, 2019 a denouncement against Frans Timmermans, Vera Jourova, Angela Cristea, and Augustin Lazar for acts of organized criminal grouping, abuse of office, fake intellectuals, false information communication, all about falsifying the MCV Report . Our approach was based on art. 7 of the Code of Ethics of Journalists elaborated by the Romanian Press Club - "The journalist has the civic responsibility to act for the establishment of justice and social justice." The World of Justice, as a specialized publication, can not assist in distorting and falsifying the reality of certain European officials in co-operation with senior Romanian officials.

Initial, denuntul a fost depus la DIICOT, insa de aici el a fost trimis catre Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie.

In caz ca cineva are indoieli ca procurori romani ar putea ancheta demnitari europeni, amintim prevederile art. 10 alin. (1) din Cod penal, unde se arata ca:

„Legea penala romana se aplica infractiunilor savarsite in afara teritoriului tarii de catre un cetatean strain sau o persoana fara cetatenie, contra statului roman, contra unui cetatean roman ori a unei persoane juridice romane”.

Intreg conţinutul denunţului poate fi citit  AICI

In ciuda Preaîndosariatului, Tudorel Toader a preluat Preşedinţia Consiliului JAI şi va numi procurorul-şef european

Ministerul Justiției din România a preluat președinția Consiliului JAI / Justiție și Afaceri Interne !

În perioada 6-7 decembrie 2018 ministrul justiției, Tudorel TOADER, a participat la Bruxelles la ultima reuniune a Consiliului Justiție și Afaceri Interne, sub egida președinției Austriei. 

În data de 7 decembrie 2019, la finalul Sesiunii Justiție, ministrul justiției a preluat oficial Președinția acestei formațiuni, ce va fi exercitată de către România începând cu 1 ianuarie 2019.

Fiind ultimul Consiliu JAI din mandatul Președinției austriece, viitoarea Președinție a României la Consiliul UE a prezentat prioritățile sale în domeniul justiției pentru semestrul I al anului 2019, între care: avansarea negocierilor referitoare la propunerea de Regulament privind probele electronice în materie penală și obținerea abordării generale asupra propunerii de Directivă din același pachet legislativ; finalizarea dosarului privind Regulamentul Bruxelles II bis; numirea procurorului-șef european; consolidarea recunoașterii reciproce în materie penală. 

Intregul comunicat AICI

Live din Paris. Continuă confruntarea vestelor galbene cu Poliţia. Alertă în PPE din UE.

.Transmisia live s-a terminat. Jandarmeria a eliberat Champs Elisse de manifestanți.
Din lozincile vestelor galbene:

Bas la bourgeoisie! Jos burghezia!
Masina este a unui burghez. S-o incendiem!
In România asemenea lozinci nu s-au mai auzit de prin anii dictaturii proletariatului din anii 50.

Juncker a găsit leacul pentru „sciatică”

In ce ați călcat, domnule președinte, aveți un pantof maro? ....pare a-l întreba doamna pe președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker,  care la  conferinţa de presă prilejuită de vizita la Bruxelles a președintelui Africii de Sud a fost surprins în momentul în care părăseşte intempestiv scena, încălțat fiind  cu un pantof negru și unul maro.
Oltencele au o vorbă:
Fir-ar al dracu... cine te-a încălțat!

Documentul de instituire a MCV pentru România. Cine sunt semnatarii Tratatului de aderare la UE?

Ceremonia de semnare a tratatului s-a desfasurat pe 25 aprilie 2005 la Abatia Neumünster din Luxemburg.
Tratatul a fost negociat în întregime de Guvernul Nastase prin negociatorul şef Vasile Puşcaş de la Cluj.
Conform documentului, MCV intra în vigoare numai dacă intra în vigoare Tratatul de aderare în UE.
 Tratatul a intrat in vigoare la 1 ianuarie 2007, ziua extinderii Uniunii Europene. Din partea Romaniei au semnat presedintele Traian Băsescu, premierul Calin Popescu-Tăriceanu, ministrul afacerilor externe Mihai Razvan Ungureanu si negociatorul sef cu Uniunea Europeana, Leonard Orban. Ministru al Justiţiei era Monica Macovei.

Acesta este documentul oficial de instituire a MCV pentru România.

Adrian Năstase îndeamnă Guvernul să atace Raportul MCV 2018 la Curtea de Justiție a Uniunii Europene

https://adriannastase.ro/

"Astăzi, pentru a zecea oară, Frans Timmermans ne-a repetat metafora cu maratonul, fiind, probabil, sincer îngrijorat de situația justiției din România. Pot să sper că această abordare a candidatului Grupului Socialist din Parlamentul European la președinția Comisiei va duce la un blat cinstit cu candidatul PPE și că domnul Timmermans își va încheia maratonul electoral, anul viitor, și va fi desemnat prim-vicepreședinte al Comisiei, conduse de PPE, și Înalt Reprezentant pentru politică externă  al UE, în viitorul mandat. Așa că să nu îl certăm foarte tare. Poziția sa în chestiunea MCV poate avea și motive subiective. Așa că să îl înțelegem. L-am înțeles noi și pe Barroso, care acum se „chinuie” ca vicepreședinte la Banca de investiții Goldman Sachs., după ce s-a luptat cu corupția din România..

În ceea ce privește MCV, am scris de multe ori despre înțelegerea din 2006, dintre Monica Macovei și Barroso/K. Day. Poate voi mai relua unele postări.

Referitor la raportul din acest an, deocamdată o observație de principiu. Numeroase prevederi și reglementări criticate în Raport au trecut prin „furcile caudine” ale Curții constituționale iar textele Constituției noastre au fost verificate din punctul de vedere al conformității cu tratatele europene. Ca atare, a critica textele validate de Curtea Constituțională a României înseamnă a extinde nepermis competențele Comisiei Europene.

Există o jurisprudență relativ consistentă a CCR ( și a altor curți din Europa) care arată că actele legislative europene (directive, regulamente) suferă un control din partea Curților constituționale ale statelor membre, dacă sunt neconforme cu textele Constituției statului respectiv. În acest caz, ele sunt suspendate de la aplicare până când sunt modificate corespunzător de către instituțiile europene. Singurele situații in care se procedează invers (statul membru este cel care își va schimba textele constituționale) este când ele contravin Tratatelor UE.
În rest, o afectare a deciziilor unei Curți constituționale de către funcționari ai Comisiei europene este nepermisă și neacceptată, întrucât intervine/încalcă ordinea constituțională națională, care nu cade sub incidența principiului subsidiarității etc.

Singura instanță care poate opune (dar nu cenzura) hotărârile sale unor decizii ale Curților constituționale este Curtea de Justitie a Uniunii Europene – Marea cameră, dar numai privind aplicarea unor acte concrete (directive, regulamente) în mod defectuos, de către statul membru.

Comisia europeană (prin MCV sau alt mecanism) nu poate interveni asupra ordinii constituționale din statul respectiv / în cazul nostru, cerând să fie înlăturate (abrogate ?), suspendate legi deja supuse, de câteva ori, succesiv, controlului de constituționalitate al CCR. Ar însemna o prevalență a unor documente ale funcționarilor COMISIEI față de textele constituționale și legale consacrate de CCR, ceea ce iese din cadrul tratatelor.

De asemenea, expertiza Comisiei de la Veneția nu are vreo valență constituțională, mai ales că, în acest caz, nu Curtea Constituțională i-a cerut opinia (nu a simțit nevoia să o facă), ci oameni politici, aflați în opoziție față de politicile publice ale guvernului și parlamentului, în justiție, și unii magistrați care se afirmă, de asemenea, ca voci critice, de opoziție (chiar dacă potrivit statutului lor au o obligație de rezervă).

În acest context, în opinia mea, reacția României ar trebui să fie nu numai politică, ci și juridică, în fața Comisiei dar și a Curții de Justiție a Uniunii Europene, dacă va fi nevoie.

Nu este vorba de a ne victimiza. Trebuie să înțelegem că dreapta e la putere în Europa și va mai fi și în viitorul mandat iar stânga încă nu a ieșit din convalescență. Nu mă refer la stânga din România care nici măcar nu stie de ce suferă. Pe de altă parte, lunile până la alegerile din primăvară generează o competiție dură între partide nu doar în România.

Reacția noastră, cred, trebuie să fie fermă, exprimată cu mijloace europene (spre exemplu, recursul la CJUE), recunoscând, în același timp, că este nevoie să îndreptăm în țară ceea ce este de îndreptat."

600 000 de londonezi au protestat împotriva Brexit, dar n-au aruncat cu pietre, borduri, sticle sau fecale în forțele de ordine

Impresionant !!!
Câți britanici realizează cât de mult au fost manipulați de o propaqgandă interesată ca să voteze pentru ieșirea țării din UE!
Acum regretă!
Thereza May respinge cererea manifestanților de a se organiza un nou referendum.

Macovei si Elena Basescu, admonestate de eurodeputata spaniolă Ines Ayala Sender

Ines Ayala Sender

Raportorul Comisiei de buget finanțe din Parlamentul European, eurodeputata spaniolă, Inés Ayala Sender, și-a manifestat dezgustul față de tipul de intervenții nervoase, bazate pe ranchiună, ale europarlamentarelor PDL, Monica Macovei și Elena Băsescu.

Ele au siderat-o pe eurodeputata spaniolă cand s-au opus ca George Pufan, reprezentatul guvernului român,  să fie nominalizat în Curtea Europeană de Conturi.

Comisia a avizat, totuși, cu 14 voturi la 13, nominalizarea lui Pufan.

 Declarația europarlamentarei spaniole, o lectie de moralitate pentru românii care urăsc România.

"Ne-am văzut confruntați cu diverse episoade lamentabile. La fiecare propunere a guvernului român în privința unui candidat de fiecare dată primeam tot felul de scrisori anonime care încercau să discrediteze absolut aiurea persoana propusă de executivul de la București".

"Aceste blocaje vin mereu din partea eurodeputaților PPE, mobilizați de o manieră iresponsabilă de colegii lor din România. Nu vorbesc aici doar de doamna Monica Macovei, dar și de doamna Băsescu care, nici măcar supleant, vine cu încăpățânare, de fiecare dată când este audiat un candidat român, ca să voteze împotriva lui, numai și numai pentru faptul că este propus de actualul guvern din România. Mi se pare penibil. Aici nu trebuie să tratăm chestiunile importante, care îi privesc pe reprezentanții statului român, din considerente partinice, cu atât mai puțin din ranchiună personală"

Urîte la suflet sunt aceste ființe

Comisia Europeana are dreptate in Raportul MCV!!!Nu stiati că Basescu conduce sedintele CSM?

Avem un președinte inculpat pentru infracțiuni de mare corupție, dar refuză să demisioneze. Chiar dacă 90% dintre participanții la un referendum l-au demis.
Băsescu conduce sedințele CSM și ține acolo prelegeri despre corupție! Nu e normal sa fie acuzați de hărțuirea Justiției cei care il critică pe președinte?
Justiția este timorată și inventează fel de fel de interpretări procedurale pentru a amîna pronunțarea în dosarele Băsescu pentru perioada post-Băsescu.
Presa îl hărțuiește pe Băsescu !
Il întreabă de 10 ani :

Băsescu, la Radio Erevan

Reporter: De ce nu le place românilor să se privească în oglinda MCV  a Comisiei Europene?
Băsescu:  Mha ha ha ha...! Le-am dat celor de la Comisia Europeană o oglindă în care mie, dacă privesc în ea, îmi dispare cicatricea de pe obraz.

Spionii pot influența deciziile personalului NATO și UE de la Bruxelles

Declarație, în Eu Observer, a șefului serviciului belgian de securitate(VSSE), Alain Winants, fost procuror, numit în anul 2006 în fruntea contraspionajului belgian.

 "În Belgia, spionajul, cel rusesc şi din alte ţări, precum China şi Iranul, dar şi din altele, este la acelaşi nivel ca în timpul Războiului Rece... Suntem o ţară cu o enormă concentrare de diplomaţi, afacerişti, instituţii europene, NATO etc. Deci pentru un ofiţer de informaţii, pentru un spion, aceasta este o mană cerească. Este locul în care trebuie să se afle. Nu vorbim aici despre zeci, ci despre sute, despre câteva sute de agenţi ai serviciilor secrete de informaţii,”, este de părere Alain Winants, citat de EU Observer.

 "Ar fi naiv să credem că doar ţări precum Rusia, China şi Iran spionează. Diferenţa între serviciile neutre, prietenoase şi neprietenoase tinde să dispară, atunci când vorbeşti despre protejarea potenţialului economic şi ştiinţific. În acest caz , cred că fiecare serviciu este în competiţie cu alţii”.

Deseori, spionii se prezintă drept diplomaţi, lobbyişti, jurnalişti, studenţi sau oameni de afaceri şi sunt foarte interesaţi de politica energetică a Uniunii Europene. O altă chestiune care preocupă este influenţarea deciziilor luate de personalul UE sau NATO. 

Primăria din Bruxelles

Spionii se împrietenesc cu oficialii acestora la seminarii sau evenimente sociale din capitala europeană şi încearcă să-i racoleze. În unele cazuri , spionii iniţiază contactele la Bruxelles, dar aşteaptă până când obiectivul obţine un nou post în ţara de origine până să încerce să o recruteze. Ţintele lor sunt de regulă cei din categoria pe care responsabilii cu securitatea din UE o denumesc sub acronimul "Mice", de la Money, Ideology, Compromise, Ego (bani, ideologie, compromis, ego) - persoane motivate de bani, care au idei radicale, care ascund secrete vinovate ori care se visează James Bond.

Şeful VSSE mai spune că serviciul său este "relativ mic raportat la gama largă de ameninţări cu care ne confruntăm", că nici serviciile de securitate ale UE şi NATO nu dispun de suficient personal şi că Serviciul european de acţiune externă (SEAE) este o ţintă importantă pentru spioni. Creat de circa un an şi jumătate, SEAE are delegaţii pe plan internaţional care lucrează adesea în locuri cu servicii de informaţii interne agresive, cum ar fi la Beijing, Damasc, Kiev, Moscova sau Tel Aviv, şi care sunt considerate un punct vulnerabil al serviciului diplomatic european.

 "Competenţa serviciilor de securitate UE este limitată la imobilele lor. O dată ce activitatea are loc în afara clădirilor UE, VSSE are competenţă deplină. Dacă un ofiţer de informaţii ostil încearcă să recruteze sau să abordeze pe cineva de la NATO sau UE, probabil că nu se va întâlni cu persoana într-o clădire oficială. Există posibilitatea ca aceştia să aibă contact într-o clădire oficială, însă o dată ce este stabilit contactul şi relaţia se dezvoltă, se vor întâlni în afara clădirii... în acel moment, noi avem competenţă deplină.

 Alain Winants a dat însă asigurări că singurul caz notabil de spionaj descoperit de când se află în fruntea VSSE, din 2006, este cel al lui Herman Simm. Simm, un oficial din Ministerul eston al Apărării responsabil cu schimbul de informaţii clasificate cu UE şi NATO, a fost arestat în 2009 pentru spionaj în favoarea Rusiei. Unul din contactele sale de la Bruxelles, potrivit unui înalt responsabil al UE, era un diplomat rus, Vasili Cizov, chiar fiul ambasadorului rus pe lângă UE Vladimir Cizov.

M-am reîmpăcat cu Europa! Europa i-a certat pe comisarii săi.

In ultimele 2 luni nu am prea mai făcut deosebirea între comisarii Uniunii Europene, alde Baroso și Reding, și comisarii fostei Uniuni  Sovietice, tip Vișinschi, care băteau cu pumnii în masă, în fața alor noștri  conducători, fie că erau rege, premier sau secretar de partid. 

Comisarii sovietici ne vorbeau de valorile democrației populare, cei de la Bruxelles ne vorbesc acum de valorile  democrației populiste, prezentată odios ca democrație europeană.

Dezbaterea de astăzi din Parlamentul European de la Strasbourg pe tema respectării statului de drept în România a reabilitat Europa în ochii romanilor care s-au prezentat la referendum și care chiar cred că au un instrument puternic de a a-și alege conducătorii, respectiv votul. Am văzut că Europa s-a manifestat în toată splendoarea sa democratică  a diversității de opinii, certîndu-și comisarii care confundă Uniunea Europeană cu politica grupării populare din care provin ei, ca guvernanți europeni. 

Am văzut că nu toată Europa ne ceartă pentru că am vrut să scăpăm de un președinte nedemocrat.

Mi-au plăcut europarlamentarii români  ai USL, care au vorbit, dar tot nu scapă de observația că nu au exitat timp de aproape trei luni, cînd colegii lor portocalii, Macovei, Preda și Stolojan, și-au făcut de cap.

Nu m-au deranjat vorbele de ocară la adresă țarii lor, rostite de Preda și Macovei, în fond le-au mai spus de atîtea ori, ci ieșirea lui Vadim Tudor care, în loc să tacă, și-a exhibat obsesia că a fost furat la toate alegerile de după 1990.
UPDATE

Discursul Corinei Crețu împotrivă comisarei Reding 

Am rămas cu un gust amar că niciunul dintre vorbitorii români nu a rostit procentul magic cu care Băsescu a pierdut referendumul - 88%. Au crezut că are un impact mai mare numărul voturilor pentru demiterea lui Băsescu - 7,4 milioane. Nu-i supuneți pe europeni la calcule suplimentare că nu sunt atît de informați. Ca să-și dea seama de dimensiunea înfrîngerii lui Băsescu, ar fi trebuit să știe ce populație majoră are România. Cum să știe dacă nici autoritățile românești n-au știut?

Erată la un Comunicat SCMD. Consiliul Europei nu este UE!

Sediul din Strasbourg al Consiliului Europei

Drapelul României la Consiliul Europei

 Data intrării României în Consiliul Europei

Sediul Parlamentului European (al UE) din Strasbourg

E greu cu asimilarea noțiunilor de Drept Internațional Public. In România toată lumea se pricepe la fotbal și la noțiuni de Drept. Toți neaveniții se dau specialiști în probleme juridice și de teoria Dreptului. Eminent în încîlcirea noțiunilor de drept s-a remarcat a fi,  în ultimii ani, inculpatul Traian Băsescu, ales presedinte.

Iată că și SCMD Central se dă în stambă în comunicatul către membrii săi despre sosirea la București a unei delegații a Comisiei de la Veneția, Comisie care la recomandarea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei a redactat Codul de bune practici în materie de referendum, document adoptat de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei și de Comitetul Ministrilor al Consiliului Europei, prin  DECIZIA CM(2008)172T din 27 noiembrie 2008.

Prin urmare, Codul este o recomandare pentru țările membre ale Consiliului Europei ( dimensiunea politică și a drepturilor omului în spatiul euro-atlantic) care nu se confundă cu Uniunea Europeană și organismele sale(dimensiunea economică a Europei)

Iată documentul SCMD  în culpă

O delegatie de experti ai Comisiei de la Venetia

a venit in Romania

In atentia tuturor membrilor SCMD:

            Comisia de la Venetia pentru Democratie prin Drept a Parlamentului Europei(???) a adoptat “Codul de bune practici pentru referendum”, care prevede la Art.7, ca in tarile UE(???), in materie de referendum, nu se recomanda “prag-cvorum de prezenta”. Adoptat la 27 noiembrie 2008, in cadrul sesiunii 1042, de catre Comitetul ministrilor al UE(???) , acest Cod a devenit obligatoriu prin Decizia CM 172T/2008( codificare specifică Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei n.m.”

Domnii care au redactat comunicatul, reluat ca atare și de filiale, au uitat că, înainte de a intra în UE, Romînia abia a intrat, în 2003,  în Consiliul Europei, cu sediul la Strasbourg, al cărui legislativ se cheama Adunarea Parlamentară și nu Parlamentul European, cu sediul la Strasbourg, al Uniunii Europene. 

          

Despre prezervarea României în era post-NATO și post-UE

Avem alianțe dar nu și aliați!

Fără să fiu un otan/eurosceptic, am mai scris pe acest blog că, privind retrospectiv în istorie,  niciun tratat politic, economic sau militar nu e veșnic. Axioma este valabilă și pentru NATO și pentru UE. 

Tragedia este că, la noi, nimeni nu pare fi preocupat de prezervarea României în era post-NATO și post-UE. Noi vorbim despre integrare în niște organisme despre care și cele mai prestigioase institute geostrategice observă că „Viabilitatea NATO că forţa militară este mai mult decât neclară şi viitorul Uniunii Europene este nebulos”  Am citat din  George Friedman, președintele-fondator al institutului Stratfor – Global Intelligence.

Pornind de la aceste constatări ale Institutului  Stratfor, Corneliu Vlad scrie în Ziariști Online articolul „NATO şi UE nu sunt nemuritoare. Ar mai fi, pentru România, viaţa după NATO şi UE?

Iată un fragment din articolul care ar trebui să dea frisoane celor care răspund de destinul acestei țări.

„Acum avem aşadar, pe gratis şi nu plătită în aur, dintr-o sursă cât se poate de credibilă, informaţia că nici NATO, nici UE nu sunt nemuritoare, aşa cum n-au viaţa fără de moarte nici omul şi celalalte vietăţi, şi nici imperiile. George Friedman face această afirmaţie, la un moment dat, parcă în treacăt şi fără a-şi dezvolta spusa, într-un articol în care trece în revistă opţiunile geostrategice ale Poloniei. Un stat cu o poziţie ingrată, între Germania şi Rusia, şi căruia nu se ştie cum îi poate fi mai sigur: să se alieze cu una din aceste mari puteri împotriva alteia, să exploateze rivalitatea dintre cei doi mari vecini, să-şi caute un alt mare prieten undeva mai departe (America) ori să se bazeze pe NATO şi UE. Finalul analizei, pentru cine e curios, e că securitatea costă mult. Şi nu numai ca bani.

Iar acum, când Stratfor constată laconic dar clar, tranşant, “neted” (cum ar fi scris Eminescu) precum că şi zilele NATO, şi zilele UE sunt numărate, discursul prezidenţial de la începutul lui septembrie aproape că absolutizează relaţiile şi angajamentele cu NATO, cu UE, cu America. E drept că sunt citate şi o duzină de “parteneriate strategice” ale României, care există mai degrabă că holograme decât “implementate”, dar aceasta în încercarea de a suplini sărăcia contactelor noastre externe la cel mai înalt nivel. (Cineva încerca să justifice autismul internaţional al Cotrocenilor prin participarea la reuniunile obişnuite, la nivel înalt, ale NATO şi UE, dar din nişte secvenţe filmate în aceste incinte am văzut cam despre ce fel de “contacte” şi “schimburi de opinii” e vorba). Căci oare ce oficialitate străină de prim rang a mai poposit la Bucureşti de ani de zile? (E drept că în “România pro-fundă” a fost Viktor Orban, la conaţionalii săi). La Bucureşti s-au perindat doar amploiaţi subalterni de genul dlui Gordon. Adjunct al locţiitorului subsecretarului etc. Din Departamentul de Stat sau şefi de birou de la FMI însărcinaţi cu România. (Pe un emisar american de nivelul dlui Gordon, pe vremea lui Ceauşescu l-ar fi primit un omolog al său român din MAE, ar zice “nostalgicii”). Ministrului britanic de Externe i-a fost îndeajuns să se edifice şi “să dispună” sfaturi într-un desant fulgerător pe aeroportul Otopeni. Vizite deja aranjate la un nivel cât de cât ridicat au fost amânate sau anulate, ca şi reuniuni cu multă lume de afară cum este cea a socialiştilor europeni (popularii europeni, colegi de partid ai susţinătorilor preşedintelui, sau mai de-a dreptul spus ei înşişi susţinători ai preşedintelui României, vor veni totuşi la Bucureşti).

Cine mai e România în lume şi mai ales, ce se întâmplă cu ancorele sale strategice – NATO şi UE? Va mai există, pentru România, viaţa după NATO şi UE şi dacă da, cum va arăta ea? Asemenea întrebări nu par să-şi pună cei îndreptăţiţi să o facă.

A fi aliat fidel în NATO şi a-i livra “eroi” în Afganistan, a fi partener loial în “parteneriate strategice” şi în UE e o fată a monedei, dar a absolutiza rolul şi funcţia acestor cariatide ale securităţii, prosperităţii (câtă mai e ea), fiinţării şi viabilităţii României că stat tine de cealaltă faţă a monedei, de fapt depreciază moneda euroatlanticismului dâmboviţean până la risc.

Ar fi absurd şi de la un punct chiar periculos a nu vedea lumea de dincolo de arealul euroatlantic sau doar prin prisma marilor obiective ale NATO şi UE, care nu ar fi de fel trădate sau abandonate în situaţia când ne-am mai gândi şi dacă ar mai exista, pentru România, viaţă şi după NATO sau UE.

Lumea de după 1990, de după războiul rece, de după “dictatorul” lăudat de Golda Meir, Kisinger, Ciu Enlai, De Gaulle, Nixon etc., e o lume mult mai complexă, mai dinamică, mai imprevizibilă ca înainte şi a miză, practic exclusiv, din comoditate, proastă înţelegere, lipsa de imaginaţie sau pur şi simplu servilism, doar pe o carte, adică pe cele două instituţii europene şi euroatlantice, constructuri cât se poate de onorabile (am zis: cât se poate de) este o atitudine vecină cu miopia politică şi risc ridicat.

Criză politică din România are cel puţin un merit: ne-a arătat că avem alianţe dar nu şi aliaţi la greu, avem parteneriate dar nu şi parteneri de nădejde, avem uniune dar nu suntem uniţi când suntem in dificultate.

Ingerinţele fără perdea de dinafară în bucătăria politicii interne romaneşti, temenelele prezidenţiale publice care au urmat, nu onorează tradiţia diplomaţiei româneşti în acest an care ar trebuit să fie jubiliar pentru politica noastră externă, căci se împlinesc 150 de ani de când avem Minister de Externe.

Nu putem rămâne doar în tranşeele NATO şi UE, ca Stan şi Bran după încheierea războiului, căci şi conservele încep să se împuţineze, şi ridicolul devine tot mai insuportabil, şi dezavantajele devin tot mai preocupante.”

Cronica Romana / Ziaristi Online