Lunga batalie a mai vechilor pensionari militari cu discriminarea la care au fost supusi de institutiile statului prin OUG nr. 59/2017

In anul 2017, imediat dupa ce Legea 153/2017 introdusese majorari substantiale ale soldelor de grad si de functie pentru personalul in activitate, etapizat, in perioda 2018-2022, majorare de care beneficiau si pensionarii militari in plata, potrivit art. 60 din abia adoptata Lege 223/2015, institutiile militare au sarit ca arse in presa vremii sa se planga ca  isi epuizeaza bugetele  alocate cu plata salariilor si pensiilor. L-au pacalit pe premierul Tudose sa iasa pe televiziuni sa declare ca este nedrept ca si pensionarii militari sa beneficieze de majorarea soldelor de grad si de functie si sa minta ca in baza de calcul a pensiilor militare ar intra si norma de hrana si banii pentru uniforma. 

La inaintare a fost trimisa ministra muncii, Lia Olguta Vasilescu, care a pregatit celebra ordonanta nr. 59 din 04 august 2017 pentru plafonarea pensiilor de serviciu si militare la 58,5% din baza bruta de calcul, draftul pentru modificarea art. 60 din legea pensiilor militare fiind scris de institutiile militare, fara nicio consultare cu asociatiile si sindicatele rezervistilor. 

In bataie de joc, plafonarea pensiilor militare stabilite in viitor a fost plasata exact in articolul 60 din L 223/2025, special pentru a elimina implicit actualizarea soldelor de grad si de functie. Era posibilitatea ca plafonarea sa fie introdusa in alt articol din Legea nr. 223/2015, de exemplu introducerea unui nou articol 60 ^ 1, fara sa afecteze actualizarea permanenta a pensiilor militare in plata.

S-a crezut ca este o masura limitata in timp, de cativa ani, dar iata ca am ajuns in anul 2025 si pensiile militare in plata la 31 12 2017 au ramas tot neactualizate, timp in care soldele de functie in cuantum compus au crescut de cca 3 ori, iar soldele de grad au crescut de la 300-400 lei la 2100-2800 lei. 

Acum guvernele se plang ca actualizarea soldelor vechilor pensionari la nivelul celor prezente  ar afecta prea mult bugetele institutiilor militare. Cine este de vina ca au lasat sa treaca 8 ani fara ca soldele din baza de calcul a pensiilor militare in plata sa nu fie actualizate? Primii vinovati de discriminare sunt ministrii MApN si MAI, precum si directorii SRI din perioada 2017-2025.

Pensionarii militari au fost lasati sa se bata singuri in instante si la Curtea Constitutionala pentru a reprimi drepturile reglementate de lege, dar blocate neconstitutional printr-o ordonanta de urgenta data pe genunchi, chiar  fara sa se ceara avizul Consiliului Legislativ.

Curtea Constitutionala a ramas neinduplecata si a pronuntat 818 decizii de respingere a exceptiilor ridicate de militari

Situatia extrasa de pe site-ul CCR arata urmatoarele cifre privind batjocura la care au fost supusi pensionarii militari care nu au cerut altceva decat eliminarea inechitatilor la care au fost supusi prin ordonante de urgenta.

Din miile de cauze care au ajuns in contenciosul constitutional, avand ca obiect OUG 59/2017, Art. VII, CCR a respins:

-in anul 2018- 10 dosare

-in anul 2019  - 57 dosare

in anul 2020 -38 dosare

in anul 2021 -147 dosare

in anul 2022 -135 dosare

-in anul 2023 - 303 dosare

-in anul 2024 -   64 dosare

in anul 2025 - 64 dosare respinse, aflate in faza de redactare a deciziilor

Mai sunt mai mult de 1000 de dosare in faza de intocmirea raportului la CCR :

-7 dosare din anul 2021

-6 dosare din anul 2022

-359 dosare din anul 2023-

- > 500 dosare din anul 2024(speranta ca va fi admisa exceptia lipsei avizului Consiliului Legislativ)

-51 de dosare din anul 2025(->aprilie)

-16 dosare au termen de dezbatere pe 29 04 2025

Peste 400 de decizii de respingere a exceptiilor au fost redactate si inaintate la Monitorulm oficial si asteapta randul la publicare.

Daca nu era suficient calvarul prin care au trecut militarii  in instante, pentru eliminarea inechitatilor, a venit si lovitura de traznet  aplicata de Avocatul Poporului si Curtea Constitutionala, actiune specifica razboiului hibrid care a condus la declararea ca neconstitutionala a legii adoptate de Parlament in noiembrie 2024 prin care s-a dorit nimic mai mult decat eliminarea inechitatilor prin reintroducerea in L 223/2015 a textului eliminat abuziv prin OUG  nr. 59/2017. Asa au fost aruncati zeci de mii de rezervisti in bratele extremismului suveranist.

CCR inca nu a publicat motivarea Deciziei nr. 126/11 martie 2025.

6 dosare in contencios administrativ, impotriva Guvernului, privind actualizarea pensiilor militare, au primit termen de dezbatere la CCR

Toate sunt promovate in instante de pensionari ai CPS a MAI. 

In toate cele 15 dosare dezbatute pe 25 02 2025, exceptii la OUG 59/2017, CCR a dat solutia de respingere

 La rubrica solutie apare scris R--->respins

Nedreptatea OUG 59/2017, cea care a legiferat inechitatile in sistemul pensiilor militare, astfel incat un  militar pensionat in anul 2025 ar fi putut avea o pensie de 2-3 ori mai mica daca se pensiona in aceleasi conditii inainte de anul 2018, este reliefata si de cazuistica dosarelor care au ajuns din instantele judecatoresti in dezbaterile de neconstitutionalitate la CCR.

In mai mult de 500 de dosare, CCR a dat solutia RESPINGERII exceptiilor de neconstitutionalitate si mai mult de 500 de dosare se afla in faza de raport, asteptand termene de dezbatere.

CCR considera ca actualizarea pensiilor militare sau eliminarea actualizarii lor intra in marja de dispozitie a Legislativului. 

Suntem in al 8-lea an de cand neactualizarea pensiilor militare a creat un munte de nedreptati in sistemul pensiilor militare. Incercarile din ultimii 5 ani, de a repara pe cale legislativa nedreptatile, s-au izbit de rezistenta factorilor de decizie  din interiorul sistemului militar. A se vedea odiseea Plx 199/2020,  OUG 26/2024-aplicabila numai activilor si Plx 540/2024.

CCR dezbate pe 25 02 2025 si 15 exceptii privind OUG nr. 59/2017. Actualizarea, amanata din nou

Amanat pe 11 03 2025

 

Printre ele este si dosarul "CAMARADULUI" referitor la art. 60 raportat la art 11 din Statutul cadrelor militare privind sporul OMM.

Cum a mistificat CCR Enache realitatea pentru a decide ca Guvernul Tudose a emis constitutioal OUG nr. 59/2017 prin care dreptul de pensie militara a fost afectat

 Dupa 5 luni de la pronuntarea rusinoasei decizii nr. 177/21 03 2024, Curtea Constitutionala a catadicsit sa publice penibila Motivare prin care, cu incalcarea propriei jurisprudente, a decis ca o ordonanta de urgenta emisa de Guvernul Tudose pe data de 04 08 2017, fara a solicita avizul Consiliului  Legislativ, ar fi constitutionala pentru ca greseala s-ar fi comis la Consiliul Legislativ, nu la Secretariatul General al Guvernului, si ca aceasta greseala de procedura nu poate constitui de sine statator un motiv extrinsec de neconstitutionalitate, pentru ca intrinsec nu a fost afectat vreun drept constitutional prohibit a fi afectat prin ordonanta de urgenta, potrivit art. 116 alin (6) din Constitutie. 

Lipsa avizului ar fi fost un motiv de sine statator de neconstitutionalitate daca exceptia ar fi fost ridicata de una din instituțiile statului abilitata sa sesizeze CCR. Cand exceptia este ridicata de persoanele fizice afectate se analizeaza mai intai daca prin ordonanta le sunt afectate drepturile lor constitutionale.

Desi in Motivare nu se analizeaza temeinic daca eliminarea actualizarii pensiei militare reglementate prin art.  nr 60 din Legea  nr. 223/2015 si diminuarea indexarii reglementate prin art. 59 din aceeasi lege reprezinta afectari ale insusi dreptului de pensie, CCR concluzioneaza ca OUG nr. 59 nu afecteaza vreun drept constitutional si ca atare posibila incalcare a regulilor procedurale de adoptare a ordonantei nu poate fi retinuta ca motiv de neconstitutionalitate.

Or, jerpelirea pensiei militare de elementele subsecvente stabilirii dreptului, care-i mentin puterea de cumparare, sunt adevarate lovituri, nu numai afectari ale dreptului de pensie stabilit prin lege, lovituri incomparabil mai mari decat impunerea CASS printr-o ordonanta de urgenta declarata neconstitiutionala de catre aceeasi CCR, in anul 2022.

Ca este o adevarata pauperizare a beneficiarilor de pensii militare stabilite inainte de odioasa ordonanta TUDOSE, OUG emanata in laboratoarele de proiecte de acte normative ale MApN, dovada vine din compararea respectivelor pensii militare cu cele prezente pentru similari in grad, functie, vechime. Dupa 7 ani de aplicare a OUG 59/2017, pensiile afectate, desi CCR zice ca nu, abia daca ajung la 1/2 din pensiile stabilite in prezent.

Capturile de pe registrul de intrari - iesiri al Consiliului Legislativ, prezentate de Huhu Rezea la inceputul anului 2023, contrazic cele retinute de CCR in Decizia nr 177/2024 de mai jos. 

Adresa prin care s-a  cerut avizul CCR a fost inregistrat la Secretariatul General al Guvernului pe 07 08 2017, nu pe 04 08 2017, data emiterii ordonantei. Intarzierea solicitarii avizului s-a produs si in cazul OUG 57/04 08 2017.

vezi

https://www.huhurez.com/2023/02/documente-de-pe-site-ul-consiliului.html

https://www.huhurez.com/2023/12/ce-elemente-noi-puteau-sa-intervina.html#google_vignette

Varianta AORR despre intalnirea cu Tîlvăr, Bachide si Jianu

-Generalul Jianu stie ca este cel mai hulit general printre rezervisti.

-Bachide, coltos inainte de sosirea ministrului.

-Ministrul nu stia ca exista un proiect de Statut al cadrelor militare negociat cu asociatiile de rezervisti care  zace prin cotloanele guvernamentale, ascuns de fostul premier Ciu. 

-Jianu are in mapa un nou proiect de lege a pensiilor militare.

-Parlamentarii Leoreanu, Coarna si Mircia Chelaru vor depune luni, 13 mai, la Camera Deputatilor, propunerea de amendament la legea de aprobare a OUG nr. 26/2024.

38 de dosare au fost inregistrate la CCR, in perioada 01 01- 08 04 2024, cu exceptii concomitente privind OUG 59/2017 si OUG 114/2018

 Numai in doua dosare s-a invocat si neconstitutionalitatea micsorarii prin ordonanta de urgenta a indexarii pensiilor militare, respectiv blocarea aplicarii Legii 223/2015 in privinta indexarii cu 50%  din cresterea castigului mediu brut a pensiilor militare, pe langa inflatia cunoscuta la inceputul fiecarui an.

Dupa cum se vede, militarii sunt destul de indulgenti cu statul roman in privinta indexarii pensiilor militare, desi cresterea cu 50% din castigul salarial mediu brut s-a pastrat in Legea 263/2010 si in Legea nr. 360 /2023.

Niciunul din respectivele dosare nu a primit termen de dezbatere a exceptiilor, desi cateva  au urmat procedura speciala a contenciosului administrativ, in contradictoriu cu Guvernul.

Asa arata o Incheiere a Curtii de Apel, de sesizare a CCR cu exceptii de neconstitutionalitate a unor dispozitii de ordonanta de urgenta, procedura speciala in contencios administrativ

 

CA Ploiesti a sesizat CCR cu exceptii impotriva unor dispozitii din ordonantele de urgenta 59/2017 si 114/2018 intr-un litigiu cu Guvernul Romaniei. In alt caz cererea a fost respinsa

Reluare a topicului din 28 februarie a.c 

Prima promotie a  agentelor de circulatie in comunism

Nr. unic (nr. format vechi) : 2023 Data inregistrarii 28.12.2023 Data ultimei modificari: 27.02.2024 Sectie: Secţia de contencios administrativ şi fiscal Materie: Contencios administrativ şi fiscal Obiect: acţiune în constatare Stadiu procesual: Fond

Părţi

Nume Calitate parte b Reclamant GUVERNUL ROMÂNIEI Pârât

Şedinţe

Ora estimata: 14:30 Complet: 6 F SCAF Tip solutie: Alte cauze Solutia pe scurt: Admite cererea de sesizare a Curţii Constituţionale pentru a se pronunţa asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi art. 84 pct. 2 din OUG 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal- bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene raportat la dispoziţiile art. 1 alin. (5), art. 61 al. (1), art. 79 alin. (1) şi art. 115 alin. (6) din Constituţia României, excepţie invocată de reclamantul B. În temeiul art. 9 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, dispune suspendarea judecăţii cauzei pe fond, până la soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate. Fără cale de atac. Pronunţată în condiţiile art. 402 din Codul de procedură civilă, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, astăzi data de 20.02.2024 Document: Încheiere - Suspendare    20.02.2024 ************************************************ UPDATE, 12 03 2024 O alta Curte de Apel a admis, in ciuda opozitiei SGG, sesizarea CCR cu exceptiile de neconstitutionaliatate a dispozitiilor din OUG nr. 59/2017 si OUG nr. 114/2018 prin care au fost eliminate actualizarile pensiilor militare si au fost micsorate indexarile pensiilor militare:  Obiectul principal al actiunii este cerere de despagubire pe ultimii trei ani pana la data intrarii in vigoarea a Legii nr. 282/2023, care a eliminat constitutional actualizarea pensiilor militare. Tip solutie: Încheiere Solutia pe scurt:  Respinge excepţia inadmisibilităţii acţiunii. Respinge excepţia lipsei capacităţii juridice a Guvernului. Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Guvernului. Admite cererea de sesizare a Curţii Constituţionale a României. Sesizează Curtea Constituţională a României cu excepţia de neconstituţionalitate a art.VII pct. 2 şi 3 din OUG nr.59/2017 şi art.84 pct.1 alin.1 şi pct.2 din OUG nr.114/2018. Suspendă soluţionarea cauzei până la soluţionarea excepţiei. Definitivă pentru sesizarea Curţii Constituţionale a României. Cu recurs pentru suspendare, cât timp durează suspendarea. Cu recurs odată cu fondul pentru soluţionarea excepţiilor. Recursul se depune la sediul Curţii de Apel . Pronunţată conform art.402 teza finală Cpciv. Document: Încheiere - Suspendare    Tot Curtea de Apel Ploiesti, alt complet, a respins o cerere similara pe motiv ca exceptiile invocate nu au legatura cu fondul cauzei si ca acordarea de despagubiri pentru eliminarea actualizarii din anul 2017 s-ar fi prescris in anul 2020, desi prestatiile acordate succesiv se prescriu separat.

25 de dosare cu exceptii simultane de neconstitutionalitate ale OUG nr. 59/2017 art. VII si OUG nr. 114/2018, art. 84 au fost deja inregistrate la CCR

 Alte zeci sunt pe traseu, pe rolul instantelor. 

Sa speram ca exceptiile se vor concentra pe incalcarea de catre guvern a prerogativelor constitutionale de delegare in legiferare prevazute in art. 115 alin(6) si pe incalcarea  art. 61 alin (1), Parlamentul este unica putere legiuitoare, astfel ca guvernul nu poate contracara o lege adoptata de Parlament, asa cum au fost prezentate criticile rendain studiul magistratului asistent al Curtii Constitutionale, Benke Karoly-vezi  https://www.huhurez.com/2022/12/material-care-poate-fi-folosit-de.html

Recunosc in tabel 3 comentatori ai acestui blog.

Ciuca paseaza lui Ciolacu nevoia de a reforma pensiile militare pana in toamna, in oglinda cu recalcularea pensiilor civile

Ciuca a dat raspunsul de mai jos, aseara, la Culisele Statului Paralel, cand Anca Alexandrescu l-a intrebat daca mai conteaza pe voturile militarilor si daca a auzit ce a facut pentru militari generalul Gabriel Oprea.

continuare inca 1 minut

Felicitari celor care i-au scris Ancai Alexandrescu respectivele intrebari prin care l-au naucit pe Ciuca!
 

199 de dosare cu exceptii vizand OUG 59/2017 au primit termen de dezbatere pe 07 03 2024. Alte 104 dosare vor fi dezbatute pe 05 si 14 03 2024

 Toate au in comun formularea exceptiei extrinseci privind lipsa avizului CL, art. 79 din Constitutie, exceptie respinsa in luna decembrie 2023 prin Decizia nr. 723, nepublicata.

Probabil sunt exceptii ridicate speculativ pentru a prinde statutul de cauze  penndite cu cele 58 care aveau mari sanse de admitere.

Ultimele dosare sunt inregistrate la CCR pe 18 01 2024.

Motivarea respingerii de catre CCR a exceptiilor din misterioasul dosar de la Vrancea vizand OUG 59/2017.

 

Pentru ca dosarul a fost amanat la pronuntare pe intrega perioada a anului trecut, la fel ca si cele 68 de dosare care invocasera lipsa avizului Consiliului Consultativ la data adoptarii OUG 59/2017, am crezut ca domnul Andreiu a ridicat o exceptie trasnet, care le-a pus juzilor CCR mintea pe moate. Cand colo... si dansul a cazut in capcana cliseelor vanturate de cativa ani de unele structuri asociative, cum ca legile organice nu ar putea fi modificate prin ordonante de urgenta. Este evidenta confuzia intre ordonantele simple si ordonantele de urgenta la care se refera art. 115 alin(1)  din Constitutie.

NU stim cum a fost formulate criticile de neconstitutionalitate, dar se constata  din nou ca CCR evita sa motiveze respingerea exceptiilor care sunt intemeiate pe art. 115 alin(6) din Constitutie, afectarea drepturilor  constitutional prin ordonante de urgente, si cele intemeiate pe art. 61 alin (1) care critica contracararea masurilor de politica legislativa intr-un  domeniu adoptate deja de Parlament, in acord cu jurisprudenta CCR care a statuat ca Guvernul nu poate, prin adoptarea unei ordonante de urgenta sa se opuna unei masuri adoptate de Parlament. Vezi Deciziile 842/2009, 984/2009 si 989/2009.

Modificarile aduse articolelor 59 si 60 din Legea nr. 223/2015 prin art. VII din OUG 59/2007 si art. 84 din OUG nr. 114/2018 nu fac altceva decat sa zadarniceasca aplicarea actualizarii si indexarii pensiilor militare asa cum fusesera ele reglementate de Legea 223/2015.

Se apropie si publicarea motivarii respingerii exceptiei extrinseci de neconstitutionalitate a OUG 59/2017 privind lipsa avizului CL.

Vine, vine al doilea val de contestare la CCR a OUG nr. 59/2017 si OUG nr. 114/2018, art. 84, care au afectat grav cuantumul pensiilor militare prin diminuarea indexarii si eliminarea actualizarii

Criticile de neconstitutionalitate nu vizeaza reglementarile noi, introduse de  cele 2 ordonante in Legea pensiilor militare, ci inlaturarea  implicita prin modificari a unor dispozitii din articolele 59 si 60 ale Legii nr. 223/2015, inlaturare care era doar de competenta Parlamentului, prin lege, pentru ca a afectat grav cuantumul tuturor pensiilor militare, dar mult mai mult cuantumul pensiilor militare stabilite pana la 31 12 2017.

Ca sa realizeze toata lumea cat de mult a afectat eliminarea actualizarii cuantumului pensiei  militare cu cresterea soldelor de functie si grad pentru personalul in activitate, in anul 2017, anul in care au fost inghetate soldele de grad si functie pentru militarii cu pensii in plata, solda de functie pentru un  ofiter superior era de 900-1200 lei, in timp ce soldele de functie ale aceleiasi categorii de militari activi au crescut in urmatorii 6 ani la valori care sunt cuprinse intre 5500-6000 lei. 

 Procesul legislativ din anul 2023  privind reglementarea pensiilor de serviciu, pentru armonizarea cu Jalonul 215 din PNRR,  a fost marcat de posibilitatea declararii ca neconstitutionala, in ansamblul sau, a intregii OUG nr. 59/2017, cu consecinte financiare enorme prin eliminarea  iminenta a dispozitiilor de ordonanta  care reglementasera plafonarea cuantumului acordat pensiilor de serviciu, astfel incat acesta sa nu depaseasca media soldelor nete din baza de calcul pentru toate pensiile de serviciu mai putin cele ale magistratilor, iar pentru pensiile militare reducerea indexarii si eliminarea actualizarii pensiilor militare. Toate acestea au fost  dispozitii de ordonanta, date cu incalcarea art. 115 alin (6) din Constitutie,  au afectat de 4-5 ori mai mult cuantumul pensiilor decat a fost afectat ulterior prin OUG 130/2021, care a reintrodus CASS pentru pensii mai mari de 4000 lei, dispozitie care a fost declarata neconstitutionala prin Decizia CCR nr. 650/2022, tocmai pentru ca incalca Art. 115 alin (6) din Constitutie.

Dosarele CCR care au fost puse la amanare repetata a pronuntarii, pana cand  Legislativul se decidea cum sa modifice  legile pensiilor de serviciu,  nu ridicau exceptia afectarii dreptului de pensie prin ordonante de urgenta, art. 115 alin (6),  ci o exceptie de nelegalitate ca urmare a incalcarii procedurii de adoptare a unei OUG, respectiv adoptarea OUG 59/2017 inainte de a se cere avizul Consiliului Legislati. 

Critica era solida si posibilitatea eliminariii OUG 59/2017 era foarte mare, mai ales ca, in jurisprudenta sa, CCR are mai multe decizii de admitere a exceptiilor bazate pe respectiva critica. Dar,  CCR a gasit solutia sa incalce propria jurisprudenta si a respins obiectia de neconstitutionalitate.  Abia asteptam publicarea deciziei ca sa vedem ce pseudo-rationamente constitutionale a gasit domnul Marian Enache pentru o respinge o exceptie cu sanse de 100% sa fie admisa de o CCR cu o alta alcatuire.  

Decizia CCR a inlaturat pericolul pentru initiatorii ordonantei ca aceasta sa cada integral, in ansamblul ei, dar nu a inlaturat si pericolul ca unele efecte implicite ale dispozitiilor din ordonanta sa cada la CCR, pe bucati, in viitorul apropiat. 

Legea nr. 282/2023 a reusit sa limiteze posibilele despagubiri   dupa intrarea ei in vigoare, in caz ca exceptiile de neconstitutionalitate a unor dispoziții de ordonanta vor fi admise de CCR.

In privinta pensiilor militare, prin art, XIV pct. 10 s-a repetat reformularea art. 60 din Legea 223/2015, in concordanta cu modificarile aduse de OUG 59/2017 si art. 84 din OUG nr. 114/2017, astfel incat in cazul in care modificarile  prin ordonanta vor fi declarate neconstitutionale sa reziste constitutional dupa intrarea in vigoare a noii legi. 

Cu alte cuvinte, prin Legea nr. 282/2023 s-a acoperit pentru viitor posibila neconstitutionalitate a eliminarii prin ordonanta a actualizarii pensiilor militare si a plafonarii pensiilor stabilite dupa 15 09 2017

Nicio dispoziție din Legea nr. 282/2023 nu acopera, insa,  neconstitutionalitatea diminuarii indexarii cuantumului pensiilor militare prin ordonanta de urgenta. 

OUG 59/2017 a scurtat articolul nr. 59 din Legea nr. 223/2025, astfel incat indexarea sa nu mai cuprinda si 50% din cresterea castigului salarial brut, prevazut de alin (1) pana la 31 12 2020 si 45% din acelasi castig salarial, pana in anul 2030, alin. (6). 

Pentru cei care au uitat cum arata art. 59 din Legea 223/2015;

Art. 59. – (1) Cuantumul pensiilor militare de stat se indexează anual cu 100% din rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat. 

(2) Indicatorii prevăzuţi la alin. (1) sunt cei definitivi, cunoscuţi în anul curent pentru anul calendaristic anterior, comunicaţi de Institutul Naţional de Statistică. 

(3) În situaţia în care unul dintre indicatorii prevăzuţi la alin. (1) are valoare negativă, la indexarea cuantumului pensiilor militare de stat se utilizează indicatorul cu valoare pozitivă. 

(4) În situaţia în care indicatorii prevăzuţi la alin. (1) au valori negative, se păstrează cuantumul pensiei aflat în plată. 

(5) Prevederile alin. (1) se aplică şi drepturilor de pensie deschise în cursul anului. 

(6) Începând cu anul 2021, cuantumul pensiilor militare de stat se indexează anual cu 100% din rata inflaţiei, la care se adaugă 45% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut, realizate pe anul precedent. 

(7) Începând cu anul 2030, cuantumul pensiilor militare de stat se indexează anual cu 100% din rata inflaţiei realizată pe anul precedent. 

Critici supuse atentiei CCR prin Dosarul 2856/2022 despre sporul OMM si Decizia nr. 16/2021 a ICCJ privind interpretarea art. 11 din Legea nr. 80/1995.

 

Stelian Palagheanu
mar., 19 dec., 23:19 (acum 14 ore)
către eu

pt. camarad
ce nu ai înțeles ???
Admite recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Bucureşti și, în consecinţă, stabileşte că:

"În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, raportate la prevederile art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, pensionarii militari decoraţi cu ordinul „Meritul Militar” clasele a III-a, a II-a şi I beneficiază de un spor de 10%, 15% şi, respectiv, 20% al cuantumului pensiei, fără însă ca prin aplicarea acestui spor pensia netă să poată fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei."

Oricum nu am OMM , și sunt pensionat inainte de 2017.

Acel principiu trebuie înțeles ca atare nu cum vrem sa-l interpretăm .

O SINGURA NELĂMURIRE AM CAMARAD , DE CE NU TE-AI DUS ÎN FATA CCR SI SA LE SPUI TOT CE STII ÎN FAȚĂ ?????

Camaradul

Pt. @Stelian Palagheanu & others

Dosarul meu la CCR se afla inca in faza de raport. Fiti convins ca imi voi exprima punctul de vedere in scris precum si verbal in fata completului cand va veni vremea.

Decizia 16/2021 a ICCJ (RIL) din care ati citat interpretarea  data art.11 din L80/1995 face obiectul criticilor in dosar, intrucat pune in discutie insasi existenta acestui drept prevazut de o lege speciala in vigoare. Interpretarea data de ICCJ nu este intemeiata pe vreun text de lege publicat in MO iar prin acest lucru, ICCJ si-a depasit competentele prevazute  de art.124 Constitutie (justitia se infaptuieste in numele legii iar judecatorii sunt supusi legii, ei neavand competente de legiferare ori modificare a actelor normative de rangul LEGII). Atat textul OUG 59/2017 cat si L223/2015 NU CONTIN PREVEDERI EXPRESE de reglementare (suspendare ori anulare) dreptului prevazut de art.11 din L80/1995. L80/1995 si L223/2017 fac parte din Dreptul Public unde nu sunt permise supozitii, interpretari prin analogie si alte manevre speculative, orice dispozitie sau actiune trebuie sa fie expres prevazuta de lege.

Prin interpretarea data a art. 11 din L80/1995,  ICCJ a adaugat la lege instituind o veritabila "LEX TERTIA" care nu mai respecta vointa legiuitorului si sensul de aplicare a beneficiului la pensia incasata, adica pensia neta (conform Tempus Regit Actum).

Pensia este un drept de asigurare sociala izvorat din veniturile incasate pe perioada activitatii iar OMM/ SOSP este un drept distinct reglementat de o lege speciala in materie, care se determina procentual prin raportare la pensia incasata (neta), insa pensia neta este doar un reper de calcul, nimic mai mult. Dreptul prevazut de art.11 nu este un element component al pensiei (pensie care se determina din veniturile incasate pe perioada activitatii, art.28-30 din L223/2015)), ci un supliment procentual al acesteia, care se adauga, prin exceptie, la pensia neta, iar exceptiile sunt de stricta interpretare.

O alta ineptie a ICCJ este scrisa la paragraful nr.100 al Deciziei 16, unde subliniaza ca pensia se stabileste in conditiile prezentei legi cadru 223/2015 si ca orice alte PREVEDERI PREVAZUTE DE ALTE LEGI vor fi plafonate in conformitate cu dispozitiile legii cadru a pensiilor militare?!?

De cand dispozitiile unei legi speciale (L80/1995, art.11) se supun dispozitiilor legii cadru generale 223/2015??? Se rescrie sistemul de drept??? "Specialia generalibus derogant" si "Generalia specialibus nonderogant" nu mai sunt valabile??? Mai ales ca nici nu exista in cuprinsul OUG 59/2017 sau L223/ 2015 dispozitii exprese privind reglementarea altor drepturi prevazute de alte legi, cum este art.11 din L80. 

Camaradul

Pt.@Stelian Palagheanu & alti colegi

Este adevarat ca ICCJ, instanta suprema cu rol in unificarea practicii judiciare are dreptul sa interpreteze legea, insa prin interpretare nu are dreptul sa depaseasca sensul si limitele legii asa cum au fost date de legiuitor! Se incalca separatia puterilor in stat, prevazuta in Constitutie!

CEAVEM NOI AICI?!  Exact! Ce avem noi aici??

Sensul dat de legiuitor de aplicare a beneficiului art.11 la pensia incasata (neta) si pe de alta parte interpretarea data de ICCJ (fara drept si fara temei legal) de aplicare a acestui beneficiu la pensia bruta, ceea ce reprezinta o imixtiune a ICCJ in puterea legislativa si uzurparea functiei si atributiilor Parlamentului ( sunt decizii CCR care critica ICCJ pentru acest lucru, intrucat a mai procedat astfel).  

PRACTIC, ICCJ a legiferat, mai exact a modificat, fara drept si fara temei legal, prin interpretare legea in vigoare  si a introdus beneficiul art.11 in cuantumul pensiei brute, beneficiu care astfel se pierde, dispare. Cu sau fara OMM/SOSP pensia neta a celor pensionati dupa 2017 este egala tot cu media soldelor nete. Astfel, existenta beneficiului art.11 din L80/1995 este pusa in discutie prin Decizia 16 a ICCJ.

Daca Parlamentul ar fi dorit sa aplice beneficiul art.11 din L80/1995 la cuantumul pensiei brute, ar fi modificat pana acum art.11 din L80. Dar ce sa vezi?? Parlamentul nu a schimbat nici macar o virgula din textul originar al art.11, semn ca nu a dorit acest lucru.

Sarbatori cu bine tuturor!

Camaradul.

Ce elemente noi puteau sa intervina astfel incat CCR sa-si reconsidere jurisprudenta in cazul nesolicitarii avivului CL la momentul adoptarii unei ordonante?

Pentru a constata modul discretionar in care adopta deciziile noua Curte Constitutionala, condusa de presedintele Marian Enache, public mai jos cateva extrase din Decizia 50 din februarie 2022 prin care a fost declarata neconstitutionala OUG nr. 292/2020 pentru motivul ca Guvernul a solicitat avizul CL cu o intarziere de numai o zi, nu trei zile, cum se va vedea mai jos din documentele publicate de HR, slavita fie-i amintirea, in cazul OUG nr 59/04 08 2017. 

Decizia nr. 50/2022 este in acord cu jurisprudenta CCR exprimata in alte decizii anterioare, cum ar fi  Decizia nr.83 din 15 ianuarie 2009,  Decizia nr.304 din 4 mai 2017, Decizia nr.221 din 2 iunie 2020,  sau Decizia nr.229 din 2 iunie 2020.

Sa vedem ce silogisme va inventa CCR in Motivarea deciziei luate ieri, pentru respingere exceptiilor extrinseci formulate in cazul OUG 59/2017 si pentru a se lepada de considerentele exprimate in Motivarea Deciziei 50/2022:

"48......Avizul Consiliului Legislativ este de natură să contribuie la unitatea şi coerenţa textului actului normativ care urmează a fi adoptat, astfel că art.79 alin.(1) din Constituţie nu se poate interpreta decât în sensul că solicitarea avizului trebuie să fie anterioară adoptării actului normativ vizat. 

49. Mai mult, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a subliniat că „termenul în care trebuie exprimat punctul de vedere al Consiliului Legislativ curge de la data înregistrării la Consiliul Legislativ a solicitării de avizare a proiectului de act normativ. Nu este suficient ca solicitarea de aviz privind proiectul de ordonanţă de urgenţă să fie înregistrată la Secretariatul General al Guvernului în ziua emiterii ordonanţei de urgenţă şi să se considere că de la această dată curge termenul de emitere a avizului, ci ea trebuie dublată, în mod obligatoriu, de înregistrarea solicitării la Consiliul Legislativ înainte de emiterea ordonanţei de urgenţă, pentru că altfel s-ar compromite chiar rolul Consiliului Legislativ, deoarece ar putea apărea situaţia ca la momentul primirii solicitării de aviz actul normativ să fi fost deja adoptat.” Prin urmare, atât solicitarea avizului, cât și înregistrarea acestei solicitări la Consiliul Legislativ trebuie să aibă loc înainte de emiterea ordonanţei de urgenţă a Guvernului.

51. Curtea observă că atât data la care a fost înaintată solicitarea de aviz către Consiliul Legislativ, cât și cea la care această solicitare a fost înregistrată la această instituție sunt ulterioare adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr.192/2020. Chiar dacă avizul Consiliului Legislativ a fost emis în aceeași zi, respectiv pe data de 6 noiembrie 2020, Guvernul nu ar fi putut opera eventualele observații, înainte de publicare, decât cu respectarea dispozițiilor art.38 alin.(1) și (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.555 din 5 iulie 2019, potrivit cărora „Guvernul adoptă hotărâri şi ordonanţe în prezenţa majorităţii membrilor săi. Hotărârile şi ordonanţele se adoptă prin consens. Dacă nu se realizează consensul, hotărăşte prim-ministrul.” Or, Curtea constată că data adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr.192/2020, așa cum apare indicată în Monitorul Oficial al României, este 5 noiembrie 2020. 

52. Prin urmare, Curtea apreciază că adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.192/2020 s-a realizat cu încălcarea prevederilor constituționale ale art.79 alin.(1) coroborate cu cele ale art.1 alin.(3) și (5) din Constituție, Guvernul, cu acest prilej, atribuind un rol formal atât Consiliului Legislativ, cât și legalității procedurii de adoptare a ordonanțelor de urgență."

Anul trecut au fost si useri care au difuzat pe blog pozitia oficioasa potrivit careia intarzierea solicitarii avizului a fost acoperita prin introducerea in documentul publicat in MO, pe 07 08 2017, a observatiilor Consiliului Legislativ. Asa s-a intamplat, dar este foarte grav. Singurul care putea completa textul ordonantei era Guvernul in sedinta. Or, intre 04  si 08 august 2017 nu a mai fost nicio sedinta de guvern. 

Cine a completat OUG nr. 59/2017, domnule Marian Enache? Prin decizia data, dvs ati lasat nesanctionate asemenea ilegalitati.

Documente de pe site-ul Consiliului Legislativ care confirmă nerespectarea procedurii în adoptarea OUG nr. 59/2017 și 57/2017

 HUHU REZEA  MIERCURI, FEBRUARIE 15, 2023 

 52 COMMENTS

 Oricine poate să intre pe site-ul Consiliului Legislativ pentru a urmări cronologia corespondenței dintre Secretariatul General al Guvernului și Consiliul Legislativ, având ca obiect solicitarea  avizului obligatoriu îna

inte de adoptarea OUG nr. 59/2017, ordonanță care urmează să fie declarată neconstituțională  de CCR în ședința din 23 02 2023, Dosar nr. 1801D/2021.

Adoptarea ordonanței de urgență ar fi fost în regulă dacă adresa de solicitare a avizului pleca de la SGG cel mai târziu pe 04 08 2017, data adoptării ordonanței în ședința de Guvern. Or, după cum se vede din dosarul nr. 685/2017 al Consiliului Legislativ, adresa nr. 184 a fost înregistrată la SGG pe 07 08 2017, a intrat la Consiliul Legislativ tot pe 07 08 iar avizul nr. 644/2017 a fost dat în aceeași zi,  pe 07 08 2017. Publicarea ordonanței în MO a avut loc tot pe 07 08 2017.

Se mai îndoiește cineva de deznodământul din 23 februarie 2023?

Aceeași greșeală a făcut SGG și în cazul OUG 57/2017 adoptată în data de 04 08 2017.

Iată dovada!

Tot in ziua de 04 08 august 2017, Guvernul a mai adoptat si OUG nr. 56/2017 de completare a L 152/2017, prin care au fost majorate si salariile de funcție ale politistilor cu 10%. In mod corect, avizul s-a solicitat pe data de 04 08  si tot pe 04 08 adresa a fost inregistrata la Consiliul Legislativ.