Cum a mistificat CCR Enache realitatea pentru a decide ca Guvernul Tudose a emis constitutioal OUG nr. 59/2017 prin care dreptul de pensie militara a fost afectat

 Dupa 5 luni de la pronuntarea rusinoasei decizii nr. 177/21 03 2024, Curtea Constitutionala a catadicsit sa publice penibila Motivare prin care, cu incalcarea propriei jurisprudente, a decis ca o ordonanta de urgenta emisa de Guvernul Tudose pe data de 04 08 2017, fara a solicita avizul Consiliului  Legislativ, ar fi constitutionala pentru ca greseala s-ar fi comis la Consiliul Legislativ, nu la Secretariatul General al Guvernului, si ca aceasta greseala de procedura nu poate constitui de sine statator un motiv extrinsec de neconstitutionalitate, pentru ca intrinsec nu a fost afectat vreun drept constitutional prohibit a fi afectat prin ordonanta de urgenta, potrivit art. 116 alin (6) din Constitutie. 

Lipsa avizului ar fi fost un motiv de sine statator de neconstitutionalitate daca exceptia ar fi fost ridicata de una din instituțiile statului abilitata sa sesizeze CCR. Cand exceptia este ridicata de persoanele fizice afectate se analizeaza mai intai daca prin ordonanta le sunt afectate drepturile lor constitutionale.

Desi in Motivare nu se analizeaza temeinic daca eliminarea actualizarii pensiei militare reglementate prin art.  nr 60 din Legea  nr. 223/2015 si diminuarea indexarii reglementate prin art. 59 din aceeasi lege reprezinta afectari ale insusi dreptului de pensie, CCR concluzioneaza ca OUG nr. 59 nu afecteaza vreun drept constitutional si ca atare posibila incalcare a regulilor procedurale de adoptare a ordonantei nu poate fi retinuta ca motiv de neconstitutionalitate.

Or, jerpelirea pensiei militare de elementele subsecvente stabilirii dreptului, care-i mentin puterea de cumparare, sunt adevarate lovituri, nu numai afectari ale dreptului de pensie stabilit prin lege, lovituri incomparabil mai mari decat impunerea CASS printr-o ordonanta de urgenta declarata neconstitiutionala de catre aceeasi CCR, in anul 2022.

Ca este o adevarata pauperizare a beneficiarilor de pensii militare stabilite inainte de odioasa ordonanta TUDOSE, OUG emanata in laboratoarele de proiecte de acte normative ale MApN, dovada vine din compararea respectivelor pensii militare cu cele prezente pentru similari in grad, functie, vechime. Dupa 7 ani de aplicare a OUG 59/2017, pensiile afectate, desi CCR zice ca nu, abia daca ajung la 1/2 din pensiile stabilite in prezent.

Capturile de pe registrul de intrari - iesiri al Consiliului Legislativ, prezentate de Huhu Rezea la inceputul anului 2023, contrazic cele retinute de CCR in Decizia nr 177/2024 de mai jos. 

Adresa prin care s-a  cerut avizul CCR a fost inregistrat la Secretariatul General al Guvernului pe 07 08 2017, nu pe 04 08 2017, data emiterii ordonantei. Intarzierea solicitarii avizului s-a produs si in cazul OUG 57/04 08 2017.

vezi

https://www.huhurez.com/2023/02/documente-de-pe-site-ul-consiliului.html

https://www.huhurez.com/2023/12/ce-elemente-noi-puteau-sa-intervina.html#google_vignette

38 de dosare au fost inregistrate la CCR, in perioada 01 01- 08 04 2024, cu exceptii concomitente privind OUG 59/2017 si OUG 114/2018

 Numai in doua dosare s-a invocat si neconstitutionalitatea micsorarii prin ordonanta de urgenta a indexarii pensiilor militare, respectiv blocarea aplicarii Legii 223/2015 in privinta indexarii cu 50%  din cresterea castigului mediu brut a pensiilor militare, pe langa inflatia cunoscuta la inceputul fiecarui an.

Dupa cum se vede, militarii sunt destul de indulgenti cu statul roman in privinta indexarii pensiilor militare, desi cresterea cu 50% din castigul salarial mediu brut s-a pastrat in Legea 263/2010 si in Legea nr. 360 /2023.

Niciunul din respectivele dosare nu a primit termen de dezbatere a exceptiilor, desi cateva  au urmat procedura speciala a contenciosului administrativ, in contradictoriu cu Guvernul.

Asa arata o Incheiere a Curtii de Apel, de sesizare a CCR cu exceptii de neconstitutionalitate a unor dispozitii de ordonanta de urgenta, procedura speciala in contencios administrativ

 

CA Ploiesti a sesizat CCR cu exceptii impotriva unor dispozitii din ordonantele de urgenta 59/2017 si 114/2018 intr-un litigiu cu Guvernul Romaniei. In alt caz cererea a fost respinsa

Reluare a topicului din 28 februarie a.c 

Prima promotie a  agentelor de circulatie in comunism

Nr. unic (nr. format vechi) : 2023 Data inregistrarii 28.12.2023 Data ultimei modificari: 27.02.2024 Sectie: Secţia de contencios administrativ şi fiscal Materie: Contencios administrativ şi fiscal Obiect: acţiune în constatare Stadiu procesual: Fond

Părţi

Nume Calitate parte b Reclamant GUVERNUL ROMÂNIEI Pârât

Şedinţe

Ora estimata: 14:30 Complet: 6 F SCAF Tip solutie: Alte cauze Solutia pe scurt: Admite cererea de sesizare a Curţii Constituţionale pentru a se pronunţa asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi art. 84 pct. 2 din OUG 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal- bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene raportat la dispoziţiile art. 1 alin. (5), art. 61 al. (1), art. 79 alin. (1) şi art. 115 alin. (6) din Constituţia României, excepţie invocată de reclamantul B. În temeiul art. 9 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, dispune suspendarea judecăţii cauzei pe fond, până la soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate. Fără cale de atac. Pronunţată în condiţiile art. 402 din Codul de procedură civilă, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, astăzi data de 20.02.2024 Document: Încheiere - Suspendare    20.02.2024 ************************************************ UPDATE, 12 03 2024 O alta Curte de Apel a admis, in ciuda opozitiei SGG, sesizarea CCR cu exceptiile de neconstitutionaliatate a dispozitiilor din OUG nr. 59/2017 si OUG nr. 114/2018 prin care au fost eliminate actualizarile pensiilor militare si au fost micsorate indexarile pensiilor militare:  Obiectul principal al actiunii este cerere de despagubire pe ultimii trei ani pana la data intrarii in vigoarea a Legii nr. 282/2023, care a eliminat constitutional actualizarea pensiilor militare. Tip solutie: Încheiere Solutia pe scurt:  Respinge excepţia inadmisibilităţii acţiunii. Respinge excepţia lipsei capacităţii juridice a Guvernului. Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Guvernului. Admite cererea de sesizare a Curţii Constituţionale a României. Sesizează Curtea Constituţională a României cu excepţia de neconstituţionalitate a art.VII pct. 2 şi 3 din OUG nr.59/2017 şi art.84 pct.1 alin.1 şi pct.2 din OUG nr.114/2018. Suspendă soluţionarea cauzei până la soluţionarea excepţiei. Definitivă pentru sesizarea Curţii Constituţionale a României. Cu recurs pentru suspendare, cât timp durează suspendarea. Cu recurs odată cu fondul pentru soluţionarea excepţiilor. Recursul se depune la sediul Curţii de Apel . Pronunţată conform art.402 teza finală Cpciv. Document: Încheiere - Suspendare    Tot Curtea de Apel Ploiesti, alt complet, a respins o cerere similara pe motiv ca exceptiile invocate nu au legatura cu fondul cauzei si ca acordarea de despagubiri pentru eliminarea actualizarii din anul 2017 s-ar fi prescris in anul 2020, desi prestatiile acordate succesiv se prescriu separat.

25 de dosare cu exceptii simultane de neconstitutionalitate ale OUG nr. 59/2017 art. VII si OUG nr. 114/2018, art. 84 au fost deja inregistrate la CCR

 Alte zeci sunt pe traseu, pe rolul instantelor. 

Sa speram ca exceptiile se vor concentra pe incalcarea de catre guvern a prerogativelor constitutionale de delegare in legiferare prevazute in art. 115 alin(6) si pe incalcarea  art. 61 alin (1), Parlamentul este unica putere legiuitoare, astfel ca guvernul nu poate contracara o lege adoptata de Parlament, asa cum au fost prezentate criticile rendain studiul magistratului asistent al Curtii Constitutionale, Benke Karoly-vezi  https://www.huhurez.com/2022/12/material-care-poate-fi-folosit-de.html

Recunosc in tabel 3 comentatori ai acestui blog.

Vine, vine al doilea val de contestare la CCR a OUG nr. 59/2017 si OUG nr. 114/2018, art. 84, care au afectat grav cuantumul pensiilor militare prin diminuarea indexarii si eliminarea actualizarii

Criticile de neconstitutionalitate nu vizeaza reglementarile noi, introduse de  cele 2 ordonante in Legea pensiilor militare, ci inlaturarea  implicita prin modificari a unor dispozitii din articolele 59 si 60 ale Legii nr. 223/2015, inlaturare care era doar de competenta Parlamentului, prin lege, pentru ca a afectat grav cuantumul tuturor pensiilor militare, dar mult mai mult cuantumul pensiilor militare stabilite pana la 31 12 2017.

Ca sa realizeze toata lumea cat de mult a afectat eliminarea actualizarii cuantumului pensiei  militare cu cresterea soldelor de functie si grad pentru personalul in activitate, in anul 2017, anul in care au fost inghetate soldele de grad si functie pentru militarii cu pensii in plata, solda de functie pentru un  ofiter superior era de 900-1200 lei, in timp ce soldele de functie ale aceleiasi categorii de militari activi au crescut in urmatorii 6 ani la valori care sunt cuprinse intre 5500-6000 lei. 

 Procesul legislativ din anul 2023  privind reglementarea pensiilor de serviciu, pentru armonizarea cu Jalonul 215 din PNRR,  a fost marcat de posibilitatea declararii ca neconstitutionala, in ansamblul sau, a intregii OUG nr. 59/2017, cu consecinte financiare enorme prin eliminarea  iminenta a dispozitiilor de ordonanta  care reglementasera plafonarea cuantumului acordat pensiilor de serviciu, astfel incat acesta sa nu depaseasca media soldelor nete din baza de calcul pentru toate pensiile de serviciu mai putin cele ale magistratilor, iar pentru pensiile militare reducerea indexarii si eliminarea actualizarii pensiilor militare. Toate acestea au fost  dispozitii de ordonanta, date cu incalcarea art. 115 alin (6) din Constitutie,  au afectat de 4-5 ori mai mult cuantumul pensiilor decat a fost afectat ulterior prin OUG 130/2021, care a reintrodus CASS pentru pensii mai mari de 4000 lei, dispozitie care a fost declarata neconstitutionala prin Decizia CCR nr. 650/2022, tocmai pentru ca incalca Art. 115 alin (6) din Constitutie.

Dosarele CCR care au fost puse la amanare repetata a pronuntarii, pana cand  Legislativul se decidea cum sa modifice  legile pensiilor de serviciu,  nu ridicau exceptia afectarii dreptului de pensie prin ordonante de urgenta, art. 115 alin (6),  ci o exceptie de nelegalitate ca urmare a incalcarii procedurii de adoptare a unei OUG, respectiv adoptarea OUG 59/2017 inainte de a se cere avizul Consiliului Legislati. 

Critica era solida si posibilitatea eliminariii OUG 59/2017 era foarte mare, mai ales ca, in jurisprudenta sa, CCR are mai multe decizii de admitere a exceptiilor bazate pe respectiva critica. Dar,  CCR a gasit solutia sa incalce propria jurisprudenta si a respins obiectia de neconstitutionalitate.  Abia asteptam publicarea deciziei ca sa vedem ce pseudo-rationamente constitutionale a gasit domnul Marian Enache pentru o respinge o exceptie cu sanse de 100% sa fie admisa de o CCR cu o alta alcatuire.  

Decizia CCR a inlaturat pericolul pentru initiatorii ordonantei ca aceasta sa cada integral, in ansamblul ei, dar nu a inlaturat si pericolul ca unele efecte implicite ale dispozitiilor din ordonanta sa cada la CCR, pe bucati, in viitorul apropiat. 

Legea nr. 282/2023 a reusit sa limiteze posibilele despagubiri   dupa intrarea ei in vigoare, in caz ca exceptiile de neconstitutionalitate a unor dispoziții de ordonanta vor fi admise de CCR.

In privinta pensiilor militare, prin art, XIV pct. 10 s-a repetat reformularea art. 60 din Legea 223/2015, in concordanta cu modificarile aduse de OUG 59/2017 si art. 84 din OUG nr. 114/2017, astfel incat in cazul in care modificarile  prin ordonanta vor fi declarate neconstitutionale sa reziste constitutional dupa intrarea in vigoare a noii legi. 

Cu alte cuvinte, prin Legea nr. 282/2023 s-a acoperit pentru viitor posibila neconstitutionalitate a eliminarii prin ordonanta a actualizarii pensiilor militare si a plafonarii pensiilor stabilite dupa 15 09 2017

Nicio dispoziție din Legea nr. 282/2023 nu acopera, insa,  neconstitutionalitatea diminuarii indexarii cuantumului pensiilor militare prin ordonanta de urgenta. 

OUG 59/2017 a scurtat articolul nr. 59 din Legea nr. 223/2025, astfel incat indexarea sa nu mai cuprinda si 50% din cresterea castigului salarial brut, prevazut de alin (1) pana la 31 12 2020 si 45% din acelasi castig salarial, pana in anul 2030, alin. (6). 

Pentru cei care au uitat cum arata art. 59 din Legea 223/2015;

Art. 59. – (1) Cuantumul pensiilor militare de stat se indexează anual cu 100% din rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat. 

(2) Indicatorii prevăzuţi la alin. (1) sunt cei definitivi, cunoscuţi în anul curent pentru anul calendaristic anterior, comunicaţi de Institutul Naţional de Statistică. 

(3) În situaţia în care unul dintre indicatorii prevăzuţi la alin. (1) are valoare negativă, la indexarea cuantumului pensiilor militare de stat se utilizează indicatorul cu valoare pozitivă. 

(4) În situaţia în care indicatorii prevăzuţi la alin. (1) au valori negative, se păstrează cuantumul pensiei aflat în plată. 

(5) Prevederile alin. (1) se aplică şi drepturilor de pensie deschise în cursul anului. 

(6) Începând cu anul 2021, cuantumul pensiilor militare de stat se indexează anual cu 100% din rata inflaţiei, la care se adaugă 45% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut, realizate pe anul precedent. 

(7) Începând cu anul 2030, cuantumul pensiilor militare de stat se indexează anual cu 100% din rata inflaţiei realizată pe anul precedent. 

Vor ramane CIUCAlați doar militarii pensionați incepand cu data de 29 decembrie 2018?

Desert si in moralitatea judecatorilor CCR! 

R E S P I N S E,    Exceptiile!

CCR si-a incalcat din nou jurisprudenta!

Sunt curios ce perle justificative a mai nascocit Marian Enache pentru a respinge exceptia nerespectarii procedurii de adoptare a ordonantelor de urgenta, respectiv adoptarea OUG 59/2017 pe 04 07 2017, inainte de solicitarea avizului Consiliului Legislativ. Sunt alte decizii CCR prin care s-a admis exceptia pentru aceeasi eroare a guvernului.

Sa vedem ce va decide CCR pe 14 12 in dosarul de la Vrancea, dosar care este de asemenea amanat de mai multe ori. Se pare ca are o exceptie intinseca speciala.

Dosarul de la Vrancea a fost amanat pentru poimaine!

In cazul in care la data de  12 12 2023  CCR va declara ca neconstitutionala in ansamblul sau OUG nr. 59/2017, efectul juridic este ca modificarile pe care aceasta ordonanta le-a adus legilor care reglementeaza pensiile de serviciu sunt nule. Textele modificate, completate sau eliminate reintra in vigoare ca si cand OUG 59/2017  nu ar fi existat,  dar drepturile afectate  se platesc numai dupa ce va fi publicata decizia CCR in MO.

In privinta pensiilor de serviciu, altele decat cele militare si cele ale magistratilor, disparitia OUG nr. 59/2017 are ca efect recalcularea cuantumului procentual din baza bruta de calcul pe toata perioada cuprinsa intre anul 2017 si data intrarii in vigoare a Legii nr. 282/2023, intrucat   aceste pensii nu au fost afectate de OUG nr. 114/2018.

In privinta Legii 223/2015, articolele 59 si 60 revin la forma avuta la data de 06 08 2017, inainte de a fi publicata OUG nr. 59/2017 in MO. 

-Cum Art. 84 din OUG nr. 114/2018 nu poate fi aplicat retroactiv pensiilor stabilite inainte de 29 12 2018, si pensiile militare stabilite in perioada 07 08 2017 - 28 12 2018 vor intra sub regimul juridic al Legii nr. 223/2015 in vigoare la data de 06 08 2017 si vor fi recalculate ca pensii plafonate la 85% din baza bruta de calcul, la fel ca  la  vechii pensionari militari. De la data publicarii deciziei CCR in MO, ei au dreptul permanent la o pensie militara neplafonata la nivelul mediei soldelor nete din baza de calcul. Si indexarile conform art. 59 din anii urmatori vor trebui recalculate ca si la  vechii pensionari militari. Ies de sub procedura de indexare din art. 84 a OUG nr. 114/2018, dar plata lor se aplica numai dupa publicarea deciziei CCR in MO. Cei care au dosare pe rol la CCR precum si cei cu cauze pendinte vor putea solicita in instante si despagubiri care merg in urma pana la  trei ani de la data la care au sesizat instanta.

Dupa publicarea Deciziei CCR in MO raman cu pensii nete acordate, plafonate la nivelul bazei nete de calcul, doar cei care si-au stabilit dreptul de pensie  incepand cu 29 12 2018, data publicarii in MO a OUG nr. 114/2018.

-De la data publicarii Deciziei CCR in MO, Casele Sectoriale vor trebui sa emita decizii de  actualizare a tuturor  pensiilor militare aflate in plata la 31 12 2017, conform art. 60 in vigoare la data de 01 01 2018, respectiv sa le actualizeze baza de calcul cu cresterea de 25% a soldelor de functie in anul 2018. Nu sunt obligate sa actualizeze respectivele pensii si pentru anul 2019 si urmatorii, pentru ca de la 29 12 2018 a intrat in vigoare OUG nr. 114/2018 care a eliminat din nou actualizarea pensiilor militare in plata. Plata actualizarii din anul 2018 va incepe de la data publicarii deciziei CCR in MO, iar cei care au dosare in pronuntare la CCR sau dosare pendinte,  pot cere instantelor si despagubiri pe trei ani in urma de la data sesizarii Tribunalului sau Curtii de Apel.

In cazul in care va cadea la CCR si  art. 84 din OUG  nr. 114/2018, efectele mentionate mai sus se intind pana la data intrarii in vigoare a Legii nr 282/2023.

Alte posibile efecte le vom completa in comentarii.

 

Mai este un drept derivat din dreptul de pensie militara, reglementat prin Legea. nr. 223/2015, afectat de guvern prin ordonante de urgenta

 

Pana acum, s-a discutat pe acest blog ca prin celebrele ordonante de urgenta  nr. 59/2017 si nr.114/2018 a fost afectat, contrar art. 115 alin (6) din Constituitie, dreptul de actualizare a pensiilor militare, asa cum el fusese reglementat de Parlament prin Legea nr. 223/2015, in art. 60.

Daca analizam si art. 59 initial, observam ca prin cele 2 ordonante au mai fost afectate si drepturile de indexare care fusesera reglemantate prin aceeasi lege, articol care da posibilitatea ca si pensiile stabilite in decursul unui an sa fie indexate cu indicele cu care erau indexate pensiile aflate in plata la sfarsitul anului precedent.

Astfel, pensiile militare stabilite  in cursul anului 2017, dupa 6 august 2017, nu s-au mai indexat  cu 5,25%,  potrivit art. 59 alin. (5) si nici cele deschise in anii urmatori cu procentele de indexare corespunzatoare anilor respectivi. OUG 59/2017 a intrat in vigoare pe data de 07 08 2017. 

Cei pensionati in perioada 01 01 - 30 06 2017 au primit indexarea cu 5,25% dar aceasta s-a topit in ultima actualizare a pensiilor militare, exceptand politistii,  ca urmare a majorarii cu 15% a soldelor de functie prin Legea. nr. 152/2017, potrivit art. 60 alin (3). Cei pensionati in perioada 01 07 2017-06 08 2017 au avut si soldele din baza de calcul majorate cu 15%(mai putin politistii) dar au primit si indexarea de 5.25% aplicata pensiilor in anul 2017.  Cei pensionati dupa 06 08 2017 au pierdut indexarea de 5,25%, dar au primit in baza de calcul majorarea de 15% a soldelor de functie  potrivit L 152/2017. Perdanti sunt toti cei care s-au pensionat in anii 2019-2023. In anul 2018 nu a fost indexare.

De asemenea, cele 2 ordonante au eliminat, incepand cu anul 2021, dreptul de a adauga la indicele de indexare 45% din cresterea reala a castigului salarial mediu brut realizat in anul precedent, asa cum fusese reglementat prin lege de catre Parlament.

Asadar, criticile de neconstitutionalitate aduse art. 84 din OUG nr.114/2018 se pot extinde si la punctul 1. care, prin noua formulare a art. 59 din Legea nr.  223/2015, a eliminat sau a diminuat drepturile de indexare stabilite de Parlament in alineatele (5) si (6) .

Criticile de mai sus pot sa se refere si la OUG 59/2017, numai in eventualitatea in care CCR si-ar permite sa incalce  propria juriprudenta si ar decide ca OUG 59/2017 este constitutionala in ansamblul sau, chiar daca  Guvernul a incalcal procedura de solicitare a avizului Consiliului Legislativ.

Asa arata art. 59. din Legea nr.223/2015, articol modificat neconstitutional prin OUG 59/2017 si art. 84 ,  pct 1 din OUG nr.114/2018

ART. 59 

 (1) Cuantumul pensiilor militare de stat se indexează anual cu 100% din rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat. 

 (2) Indicatorii prevăzuţi la alin. (1) sunt cei definitivi, cunoscuţi în anul curent pentru anul calendaristic anterior, comunicaţi de Institutul Naţional de Statistică.

 (3) În situaţia în care unul dintre indicatorii prevăzuţi la alin. (1) are valoare negativă, la indexarea cuantumului pensiilor militare de stat se utilizează indicatorul cu valoare pozitivă. 

 (4) În situaţia în care indicatorii prevăzuţi la alin. (1) au valori negative, se păstrează cuantumul pensiei aflat în plată. 

 (5) Prevederile alin. (1) se aplică şi drepturilor de pensie deschise în cursul anului. 

 (6) Începând cu anul 2021, cuantumul pensiilor militare de stat se indexează anual cu 100% din rata inflaţiei, la care se adaugă 45% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut, realizate pe anul precedent. 

 (7) Începând cu anul 2030, cuantumul pensiilor militare de stat se indexează anual cu 100% din rata inflaţiei realizată pe anul precedent.

Pe 02 10 2023 a fost inregistrat la CCR dosarul care pare a fi singurul in care se solicita neconstitutionalitatea eliminariii actualizarii pensiilor militare din art. 60 din L 223/2015 prin OUG 59/2017 si art. 84 al OUG 114/2018

 Dupa cum se vede din evidenta dosarelor de la CCR, pana acum s-a cerut constatarea neconstitutionalitatii noilor texte introduse in art. 60 prin cele 2 ordonante. Cum era si normal, CCR a constatat ca noile texte introduse, vizand plafonarea cuantumului pensiei militare  la media neta a soldelor din baza de calcul, altfel spus la netul mediei ultimelor solde din activitate, sunt constitutionale. 

CCR-ului nu i s-a cerut pana in prezent sa constate neconstitutionalitatea eliminarii ACTUALIZARII, drept constitutiv al dreptului de pensie militara,  prin ordonanta de urgenta, reclamand incalcarea de catre Guvern a art. 115 alin.(6) si art.61 alin.(1) din Constitutie.

In privinta art 84 din OUG nr.114/2018, de interes pentru contenciosul constitutional este numai pct. 2,   pentru ca, prin noua reformulare a Art. 60 din Legea nr.223/2015,  Guvernul a exclus textul care reglementa ACTUALIZAREA pensiilor militare, drept legislativ conferit de Constitutie numai Parlamentului, cata vreme acesta reglementase actualizarea inca din 2015.

Cei interesati pot sa citeasca si Incheierea prin care Tribunalul a sesizat CCR in Dosarul 2434/2023. Vezi

https://www.huhurez.com/2023/09/incheiere-tribunalului-de-sesizare-ccr.html

Citat din decizia CCR prin care s-a decis ca este neconstitutionala micsoararea cuantumului pensiei prin ordonanta de urgenta care a impus CASS:

„Or, prin ordonanţă de urgenţă, nu se poate diminua cuantumul pensiei, nici prin instituirea de impozite, nici prin instituirea de alte contribuţii, pentru că o asemenea măsură conduce la o afectare a dreptului la pensie prevăzut de art.47 alin.(2) din Constituţie, fiind, astfel, contrară art.115 alin.(6) din Constituţie, care interzice afectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale prin ordonanţe de urgenţă”,

Incheiere a Tribunalului de sesizare a CCR cu exceptii de neconstitutionalitate vizand OUG 59/2017 si art.84 din OUG nr. 114/2018

 Din continutul Incheierii ne dam seama ca reclamantul a aplicat in buna masura orientarile date de HR pe acest blog in privinta procedurilor de urmat pentru sesizarea CCR.

Este foarte bine ca o incheiere cu un asemenea continut ajunge pa masa judecatorilor CCR.

Este regretabil ca instanta nu a identificat corect obiectul actiunii principale, retinand ca reclamantul ar cere si eliminarea plafonarii cuantumului net al pensiei militare, el. fiind pensionat inainte de 15 09 2017. Oricum, asupra constitutionalitatii plafonarii CCR s-a pronuntat de mai multe ori.

Nici instantele nu realizeaza ca actualizarea pensiilor militare si plafonarea lor la netul bazei de calcul sunt doua operatiuni care pot subzista, nu se exlclud. Nu era nevoie sa elimine ACTUALIZAREA ca sa introduca plafonarea.

Instanta care admite o cerere de sesizare a CCR este obligata sa se pronunte in legatura cu exceptia, dar CCR nu este obligata sa tina seama de opinia instantei.

Pacat ca reclamantul a ametit instanta cu referiri la legile organice si la ordonantele de urgenta neaprobate de Parlament, pseudo-argumente usor de demontat de CCR.

Public documentul cu titlu orientativ pentru cei care doresc sa-si recupereze pierderile din dreptul de pensie pe calea contenciosului constitutional. 

Cine si ce exceptii privind OUG nr. 59/2017 au fost ridicate in ultimele 50 de dosare inregistrare in ultimele 2 luni la CCR

 Par a fi exceptii formulate pentru a fi cauze pendinte cu cele 69 de dosare aflate in pronuntare la CCR.

Spera sa beneficieze de actualizarea  pensiilor militare  in limitele termenului general de trei ani de prescripție, socotit inapoi de la data sesizarii instantei.

CPS a MApN pare a nu fi auzit de acțiunea specială în contencios administrativ împotriva ordonanțelor de guvern.

Altfel, nu ar fi scris enormitățile din Intâmpinarea la o cauză la CA Ploiești, în care reclamantul  a făcut imprudența să cheme în fața instanței de contencios administrativ împotriva Guvernului si Casa Sectorială.

Acțiunea împotriva Guvernului în care se invocă vătamări de drepturi produse direct prin ordonanțe de guvern, însoțită de excepția de neconstituționalitate a ordonanței sau a unei dispoziții de ordonanțe, nu are termen de prescripție, este suficient ca ordonanta să fie în vigoare, nu nesesită procedura prealabilă, se judecă cu celeritate de instanțe si de CCR, obligația de despăgubire revenind direct guvernului.

Ignoranța juriștilor de la Casele Sectoriale provine și de la faptul că rezerviștii și structurile asociative nu au  folosit procedura specială împotriva ordonanțelor de urgență care au afectat groaznic drepturile pensionarilor militari. Nu au fost solicitați să aprofundeze și procedura specială.

Dacă nu au avut timp să aprofundeze art. 9 din Legea nr. 554/2004, juriștilor caselor Sectoriale  le pun la dispoziție materialul documentar, publicat pe blog la începutul anului, despre Decizia CCR nr. 95/2018.

Vezi:     https://www.huhurez.com/2023/01/decizia-ccr-nr-952018-privind.html 

Cum să ridici excepția prescripției dreptului la acțiune în această procedură specială?

Din cerbicia întâmpinării  se poate concluziona  că pentru a obține despăgubiri este nevoie si de formularea de excepții, fie în procedura litigiilor de Asigurări sociale, fie în procedura specială a contenciosului administrativ,  împotriva art. 84 al OUG 114/2018 .

Cei 69 de reclamanți care așteaptă decizia CCR privitoare la neconstituționalitatea OUG nr. 59/2017 pot formula excepția de neconstituționalitate a art. 84 al OUG 114/2018 la repunerea pe rol a proceselor prin care au cerut despăgubiri  și neconstituționalitatea OUG nr. 59/2017.

Nici vorbă ca art. 84 din OUG nr. 114/2018 să fi abrogat OUG nr. 59/2017, cum diletant se susține în Intâmpinare... dar și în alte documente emise de Casa Sectorială a MApN. 

Acel articol a modificat și completat art. 60 din Legea nr. 223/2015, așa cum el fusese modificat prin OUG nr. 59/2017. 

De altfel, CPS a MApN a emis mii de decizii de pensii, după intrarea în vigoare a OUG nr. 114/2018,  în care a invocat OUG nr. 59/2017 ca temei legal pentru plafonarea pensiilor la cuantumul net al bazei de calcul.

 

Așa va reacționa CPS a MApN și după declararea ca neconstituțională a OUG nr. 59/2017

Nu este nicio surpriză în răspunsul dat de CPS a MApN unei cereri care are.rolul de a îndeplini procedura prealabilă pentru sesizarea instanței cu o acțiune în care, în subsidiar, va formula o excepție de neconstituționalitate a OUG nr. 59.

Argumentele le-am mai văzut scrise pe blog de trimișii guleraților să trolleze site-urile de informare neoficială.

Având în vedere reazemul pe ca CPS și l-a găsit în art. 84 din OUG 114/2918 se impune cu necesitate ca excepțiile de neconstituționalitate să se extindă și pentru art. 84 din OUG nr. 114/2018, articol care nu a abrogat OUG nr. 59/20217, cum. lasă de înțeles CPS, ci a reluat, modificat, completat articolele 59 și 60 modificate neconstituțional, cum va stabili CCR, prin OUG nr.  59/2017.

Același lucru trebuie să-l facă și cei 68 de reclamați cu dosarele în pronunțare la CCR, când vor cere repunerea pe rol sau, după caz,  revizuirea cuzelor aflate pe rol  sau respinse de instanțelor de judecată, pentru acțiunea principală de recalculare/actualizare/acordare de despăgubiri.

Parcă este prea mult  exces de zel din partea CSP să susțină ceea ce nici Guvernul nu și-a permis la CCR,  că s-ar  fi respectat procedura de adoptare a OUG 59/2017.

Sunt curios să vad dacă, din 2018 și până în decembrie anul trecut,  CPS a emis vreo Decizie în care să menționeze OUG 114/2018 în locul Oug 59/2017.

 

Procedura specială, în contencios administrativ, împotriva Ordonanțelor de urgență și efectele admiterii unor excepții formulate potrivit art. 9 din Legea nr. 554/2004, explicate chiar de CCR în Decizia nr. 402/2021

Cei interesați de modul de acțiune înainte și după admiterea excepțiilor extrinseci de neconstituționalitate a OUG nr. 59/2017 pot citi  decizia CCR de mai jos, sub rezerva că niciunul din dosarele în care se va pronunța CCR pe data de 20 aprilie nu a urmat procedura specială împotriva ordonanțelor de urgență, art. 9 din L 554/2004, dreptul de a solicita despăgubiri oprindu-se la data publicării deciziei CCR în MO. Pentru viitor admiterea excepției acționează erga omnes.

Amânarea pronunțării poate să folosească tuturor celor care până în prezent au stat în expectativă.

Am recomandat ca, pentru celeritate,  formularea de acțiuni împotriva ordonantei nr. 59/2017 să urmeze procedura specială împotriva Guvernului, nu a Caselor Sectoriale, la Curțile de Apel, în baza  art. 9 din L 554/2004, excepția extrinsecă privind OUG 59/2017 fiind completată de exceptia art. 84 punctul 2 din OUG nr. 114/2018, articol care reia   și completează modificările pe care art. VII din OUG nr. 59/2017 le-a  adus art. 60  din Legea nr. 223/2015. Pentru motivarea excepției împotriva art. 84 punctul 2 se vor folosi argumentele din Materialul documentar al lui Benke Karoly, publicat pe blog, și se va invoca încălcarea dispozițiilor articolelor 1 alin (5), 61 alin(1) si 115 alin (6). 

Până la publicarea Deciziei CCR în MO, OUG 59/2017 se bucură de prezumția de constituționalitate si nu folosiți în excepția împotriva art. 84 punctul 2 din OUG 114/2018.   argumentația  de la punctul 6 din Materialul documentar. 

Fragment din DECIZIA  CCR nr. 402 din 10 iunie 2021

 "Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile art. 9 alin. (4) din Legea nr. 554/2004 au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate exercitat prin prisma unor critici similare, prin Decizia nr. 4 din 17 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 331 din 8 mai 2017, Decizia nr. 95 din 1 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 690 din 8 august 2018, și Decizia nr. 402 din 10 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 723 din 22 iulie 2021, respingând, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate.

19. Astfel, prin Decizia nr. 4 din 17 ianuarie 2017, precitată, Curtea a reținut că dispozițiile de lege supuse controlului de constituționalitate fac parte din art. 9 al Legii nr. 554/2004, cu denumirea marginală „Acțiunile împotriva ordonanțelor Guvernului“, și reprezintă norma cu caracter special care evidențiază raportul dintre caracterul de act administrativ al ordonanței simple sau de urgență a Guvernului, care atrage competența instanței de contencios administrativ sub aspectul remedierii vătămării create prin adoptarea acestui act, și calitatea sa de act normativ de reglementare primară, care atrage competența Curții Constituționale sub aspectul controlului de constituționalitate în raport cu Legea fundamentală.

20. Pentru a reliefa caracterul de normă specială al dispozițiilor de lege criticate, Curtea a realizat o analiză comparativă a acestora cu dispozițiile art. 8 din Legea nr. 554/2004. Astfel, prin Decizia nr. 479 din 18 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 602 din 10 august 2015, Curtea a făcut o delimitare a cadrului legislativ care permite justițiabililor să acționeze împotriva ordonanțelor Guvernului, prin prisma efectelor produse de acestea. Instanța de contencios constituțional a reținut că art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 reprezintă cadrul general în care persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemulțumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h) din lege, respectiv în termenul de 30 de zile de la înregistrarea cererii, dacă prin lege nu se prevede altul, poate sesiza instanța de contencios administrativ competentă pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate și, eventual, reparații pentru daune morale. De asemenea, se poate adresa instanței de contencios administrativ și cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim al său prin nesoluționarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri, precum și prin refuzul de efectuare a unei anumite operațiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim. Din economia textelor legale menționate, Curtea a constatat că art. 8 din Legea nr. 554/2004 reprezintă cadrul general pentru înlăturarea vătămării provocate prin acte administrative cu caracter individual, acțiuni sau omisiuni ale organelor administrative, admisibilitatea acțiunii în contencios administrativ fiind condiționată de parcurgerea procedurii prealabile prevăzute de art. 7 din lege și de respectarea unor termene legale.

21. În temeiul art. 8 din Legea nr. 554/2004, persoana vătămată poate solicita anularea actului administrativ individual, putând invoca oricând pe parcursul procedurii desfășurate în fața instanței de contencios administrativ excepția de neconstituționalitate a oricăror dispoziții din legi sau ordonanțe ale Guvernului, care au legătură cu soluționarea cauzei, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, deci inclusiv cele în baza cărora au fost emise actele administrative. Într-o atare situație, instanța va sesiza Curtea Constituțională, fără a suspenda cauza, litigiul continuând să se judece și, eventual, urmând să primească o soluție definitivă. În cazul în care Curtea Constituțională constată neconstituționalitatea actului normativ în baza căruia a fost emis actul administrativ, care poate fi inclusiv o ordonanță simplă sau de urgență a Guvernului, după soluționarea definitivă a cauzei, decizia Curții Constituționale poate constitui temei al revizuirii, remediu procesual prevăzut de art. 509 din Codul de procedură civilă. Scopul reglementării căii de atac a revizuirii hotărârii judecătorești definitive pronunțate în cauza în care a fost ulterior admisă o excepție de neconstituționalitate este tocmai acela de a garanta mijloacele de apărare necesare realizării drepturilor și intereselor părților în fața justiției, ca expresie a dreptului la un proces echitabil.

22. Referitor la calea extraordinară de atac a revizuirii, Curtea a constatat că posibilitatea de a beneficia de efectele deciziei de admitere a instanței de contencios constituțional este circumscrisă sferei persoanelor care au declanșat acest control anterior momentului publicării deciziei, în condițiile prevăzute de lege. În aceste condiții, având în vedere importanța principiului autorității de lucru judecat, Curtea a reținut că o decizie de constatare a neconstituționalității unei prevederi legale trebuie să profite, în formularea căii de atac a revizuirii, numai acelei categorii de justițiabili care a invocat excepția de neconstituționalitate în cauze soluționate definitiv până la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a deciziei prin care se constată neconstituționalitatea, precum și autorilor aceleiași excepții, invocată anterior publicării deciziei Curții, în alte cauze, soluționate definitiv, acest lucru impunându-se din nevoia de ordine și stabilitate juridică.

23. De asemenea, analizând dispozițiile art. 9 din Legea nr. 554/2004, Curtea a reținut că acestea reglementează o situație diferită de cea prevăzută de art. 8 din același act normativ și au o incidență limitată, circumstanțiată situației în care ordonanța simplă sau de urgență a Guvernului vatămă în mod direct un drept ori un interes legitim.

24. Curtea, în jurisprudența sa, a stabilit cu valoare de principiu că art. 9 din Legea nr. 554/2004 reprezintă expresia prevederilor constituționale ale art. 126 alin. (6) teza a doua, potrivit cărora „Instanțele de contencios administrativ sunt competente să soluționeze cererile persoanelor vătămate prin ordonanțe sau, după caz, prin dispoziții din ordonanțe declarate neconstituționale“, și reglementează o procedură specială, determinată de natura actelor adoptate de Guvern pe calea delegării legislative prevăzute de art. 115 din Constituție (a se vedea în acest sens Decizia nr. 479 din 18 iunie 2015). Prin art. 126 alin. (6) din Constituție și art. 9 din Legea nr. 554/2004, legiuitorul a optat pentru încadrarea acțiunilor persoanelor vătămate prin ordonanțe ale Guvernului declarate neconstituționale în mecanismul acțiunilor în contencios administrativ, pornind de la premisa că fundamentul obligației de reparare a vătămării constă în însăși adoptarea ordonanțelor neconstituționale. Cu alte cuvinte, art. 9 din Legea nr. 554/2004 vizează situațiile în care o persoană se consideră vătămată în mod direct printr-o ordonanță a Guvernului, actul administrativ individual adoptat în baza ordonanței ori refuzul privind emiterea unui act administrativ sau realizarea unei anumite operațiuni administrative constituind doar materializarea formală a vătămării persoanei în cauză. Atât timp cât acțiunea reclamantului are ca scop înlăturarea efectelor ordonanței Guvernului care se produc direct asupra unui drept sau interes legitim, vătămându-l, reclamantul are deschisă procedura specială prevăzută de art. 9 din Legea nr. 554/2004, care prevede sesizarea Curții Constituționale în vederea efectuării controlului de constituționalitate al actului Guvernului.

25. Analizând conținutul normativ al art. 9 din Legea nr. 554/2004, Curtea a observat că alin. (1) prevede posibilitatea persoanei vătămate într-un drept al său ori într-un interes legitim prin ordonanțe sau dispoziții din ordonanțe de a introduce acțiune la instanța de contencios administrativ. Obiectul acțiunii este cel prevăzut de art. 9 alin. (5) din lege și poate viza acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin ordonanțe ale Guvernului, anularea actelor administrative emise în baza acestora, precum și, după caz, obligarea unei autorități publice la emiterea unui act administrativ sau la realizarea unei anumite operațiuni administrative. Acțiunea poate fi formulată oricând pe perioada de activitate a actului normativ (cât timp acesta continuă să producă efecte juridice), începând cu data intrării sale în vigoare. Acțiunea principală va fi însoțită de excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor ordonanței Guvernului. Potrivit art. 9 alin. (2), instanța de contencios administrativ, dacă apreciază că excepția îndeplinește condițiile prevăzute de art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992, sesizează, prin încheiere motivată, Curtea Constituțională și suspendă soluționarea cauzei pe fond. După pronunțarea Curții Constituționale, potrivit art. 9 alin. (3), instanța de contencios administrativ repune cauza pe rol și dă termen, cu citarea părților. Dacă ordonanța sau o dispoziție a acesteia a fost declarată neconstituțională, instanța soluționează fondul cauzei, în caz contrar acțiunea respingându-se ca inadmisibilă. Astfel, soluția pronunțată în urma efectuării controlului de constituționalitate este, în mod invariabil, o condiție de admisibilitate a acțiunii adresate instanței de fond: o soluție de admitere a excepției de neconstituționalitate privind o ordonanță sau o dispoziție dintr-o ordonanță a Guvernului permite instanței analizarea pe fond a pretențiilor reclamantului, în vreme ce soluția de respingere a criticii de neconstituționalitate constituie un fine de neprimire, ce obligă instanța de contencios administrativ la respingerea acțiunii. Cu alte cuvinte, în această materie, decizia Curții are efecte asupra înseși admisibilității acțiunii principale, astfel că măsura suspendării de drept a acesteia din urmă, pe durata desfășurării procedurii în fața instanței de contencios constituțional, constituie o condiție mai mult decât necesară, fiind decisivă pentru continuarea litigiului (a se vedea în acest sens și Decizia nr. 1.106 din 22 septembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 4 octombrie 2010).

26. Totodată, Curtea a observat că alin. (4) al art. 9 din Legea nr. 554/2004, dispoziție criticată prin prezenta excepție de neconstituționalitate, prevede că, în situația în care decizia de declarare a neconstituționalității este urmarea unei excepții ridicate în altă cauză, acțiunea ce are obiectul prevăzut de art. 9 alin. (5) din lege poate fi introdusă direct la instanța de contencios administrativ competentă, în limitele unui termen de decădere de un an, calculat de la data publicării deciziei Curții Constituționale în Monitorul Oficial al României, Partea I.

27. Din interpretarea sistematică a dispozițiilor art. 9 din Legea nr. 544/2004, Curtea a constatat că ordonanța simplă sau de urgență, care reprezintă sursa vătămării într-un drept ori întrun interes legitim al persoanei, poate constitui temei al acțiunii în contencios administrativ în două situații. Prima este cea reglementată de art. 9 alin. (1) din lege, atunci când persoana vătămată formulează acțiunea principală, însoțind această cerere de excepția de neconstituționalitate a ordonanței simple sau de urgență a Guvernului. Într-o atare situație, acțiunea de chemare în judecată nu este condiționată de parcurgerea procedurii administrative prealabile sau de respectarea unor termene. A doua situație este cea reglementată de art. 9 alin. (4) din lege și este posibilă doar în cazul în care persoana vătămată a rămas în pasivitate, neformulând acțiunea întemeiată pe dispozițiile art. 9 alin. (1), situație în care legiuitorul îi pune la dispoziție acțiunea principală cu același obiect, care va fi însoțită, de data aceasta, de decizia Curții Constituționale prin care se constată neconstituționalitatea actului normativ emis de Guvern. În această ipoteză, legiuitorul condiționează însă admisibilitatea acțiunii de respectarea unui termen care începe să curgă de la data publicării actului jurisdicțional al Curții Constituționale. Acțiunea reglementată de art. 9 alin. (4) nu constituie nicidecum o repunere în termen a persoanei vătămate, așa cum susține autorul sesizării [de altfel, acțiunea prevăzută de art. 9 alin. (1) nici nu este condiționată de respectarea unui termen], sau o aplicare retroactivă a deciziei Curții Constituționale, ci are scopul de a disciplina conduita procesuală a persoanelor vătămate prin ordonanțe ale Guvernului, sub aspectul termenului în care acestea pot formula acțiunea în contencios administrativ în vederea remedierii vătămării produse prin actul declarat neconstituțional. Legiuitorul nu face decât să limiteze dreptul la acțiune al persoanei vătămate sub aspect temporal, tocmai ca expresie a principiului securității și stabilității raporturilor juridice, în lipsa dispozițiilor art. 9 alin. (4), acțiunea în contencios administrativ împotriva ordonanțelor Guvernului întemeindu-se exclusiv pe norma cuprinsă în art. 9 alin. (1), deci putând fi admisibilă oricând. Or, tocmai o astfel de situație a evitat legiuitorul, condiționând remedierea prejudiciilor cauzate prin actele normative cu caracter de reglementare primară adoptate de Guvern de exercitarea dreptului la acțiune în termenul de un an de la publicarea deciziei Curții Constituționale în Monitorul Oficial al României, Partea I.

28. Având în vedere aceste aspecte, Curtea a constatat că dispozițiile art. 9 alin. (4) din Legea nr. 554/2004 nu sunt aplicabile decât în ipoteza în care vătămarea este rezultatul înseși adoptării ordonanței Guvernului, iar nu și în ipotezele în care vătămarea este mediată prin actul/acțiunea/omisiunea autorității administrative, cazuri în care sunt incidente prevederile art. 8 din Legea nr. 554/2004 și, implicit, prevederile art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă, referitoare la revizuirea hotărârii pronunțate, dacă instanța constituțională a declarat neconstituțională prevederea ce a făcut obiectul excepției invocate în acea cauză. Așa fiind, Curtea a reținut că sfera de incidență a celor două norme legale - art. 8, respectiv art. 9 - este diferită, legiuitorul distingând, prin ipoteza de aplicare a acestora, situațiile juridice care sunt guvernate de fiecare dintre ele.

29. Pentru toate aceste argumente, Curtea a considerat neîntemeiată critica de neconstituționalitate raportată la prevederile art. 147 alin. (4) din Legea fundamentală, potrivit căreia incidența deciziei de admitere pronunțate de instanța de contencios constituțional într-o cauză soluționată de instanța judecătorească definitiv, până la data publicării deciziei Curții Constituționale în Monitorul Oficial al României, Partea I, și în care nu a fost dispusă sesizarea Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate având același obiect ar echivala cu atribuirea unor efecte ex tunc actului jurisdicțional al Curții și ar nega, în mod nepermis, autoritatea de lucru judecat care este atașată hotărârilor judecătorești definitive, întrucât, prin ipoteza de incidență a dispoziției art. 9 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, o asemenea situație este exclusă.

30. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează în mod corespunzător valabilitatea și în cauza de față."