Soluţii date de diferite instanţe la cererea FDGR

Printre victimele acţiunilor în instanţă se numără istoricul Ioan Scurtu şi ziariştii Horia Nistorescu, Silviu Mânastire şi Radu Golban.

Urmare a Armistiţiului din 12 sept 1944, un act de capitulare a României în faţa Puterilor Aliate din cel de-al doilea razboi mondial, prin care România se obliga să desfiinţeze toate organizaţiile naziste şi să-i condamne pe toţi cei care se fac vinovaţi de săvârşirea crimelor de război  împotriva umanităţii, în oct 1944 s-a dat Decretul Lege prin care Grupul Etnic German a fost scos în afara legii şi bunurile sale au fost confiscate. Decretul a fost dat înnainte de instaurarea regimului comunist în România, 06 03 1945,  şi bunurilor confiscate de la GEG nu puteau face obiectul retrocedărilor prin legile post-comuniste adoptate după anul 1989. Si un nespecialist stie ca bunurile confiscate nu mai pot face obiectul unei succesiuni a celui condamnat.Monotorul Oficial din octombrie 1944 l-am mai publicat, cu câţiva ani în urmă, aici.   O judecătoare din Sibiu, în anul 2007,  a dat o Sentinţă prin care s-a anulat practic Decretul Lege din 1944. In baza acestei Sentinţe, organizaţia Forumul Democrat al Germanilor din România, continuatoare şi a Consiliului Naţional al Românilor de Naţionalitate Germană din perioada comunistă, şi-a reconstituit abuziv, prin instanţe sau prin dispoziţii de primar, dreptul de proprietate asupra unui număr necunoscut de imobile, terenuri şi clădiri, din întreaga ţară. Se vede cum, în Sentinţă, judecătoarea omite să consemneze anul Decretului Lege nr. 485/1944.   15.12.2017 Ora estimata: 12:30 Complet: 24-C Tip solutie: Admite in parte cererea Solutia pe scurt: Admite în parte cererea formulată de reclamantul FORUMUL DEMOCRAT AL GERMANILOR DIN ROMÂNIA, cu sediul în judeţul Sibiu, (...) în contradictoriu cu pârâtul SCURTU IOAN, cu domiciliul în Bucureşti, sect. 6, (...). Constată încălcarea de către pârât a drepturilor nepatrimoniale ale reclamantului la imagine şi prestigiu, prin formularea, acreditarea şi răspândirea în mass-media a unor afirmaţii şi acuzaţii denigratoare/defăimătoare prin publicarea articolului ,,Schimbarea la faţă a Grupului Etnic German din România” în ziarul Cotidianul din 15.02.2017 şi pe blogul personal al pârâtului http://ioanscurtu.ro/schimbarea-la-fata-a-grupului-etnic-german-din-Romania/. Obligă pârâtul la încetarea încălcărilor drepturilor nepatrimoniale anterior arătate ale reclamantului. Obligă pârâtul să îndepărteze din mediul virtual, respectiv de pe blogul său, articolul ,,Schimbarea la faţă a Grupului Etnic German din România” şi interzice pe viitor pârâtului să facă afirmaţii care aduc atingere drepturilor nepatrimoniale anterior arătate ale reclamantului. Obligă pârâtul să publice în ziarul Cotidianul, pe cheltuiala pârâtului, într-un singur număr, dispozitivul acestei hotărâri. Obligă pârâtul să plătească reclamantului suma de 6000 lei cu titlu de daune morale. Cu drept de a formula cerere de apel, care se depune la Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti în termen de 30 de zile de la comunicare. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 15.12.2017.  Apelul istoricului Ioan Scurtu a fost respins ca nefondat de Tribunalul Bucureşti Alt dosar Tribunalul Bucuresti 14722/3/2017 Obiect. actiune in raspundere delictuala 300 000 lei

FORUMUL DEMOCRAT AL GERMANILOR DIN ROMÂNIA    Reclamant GOLBAN RADU                         Pârât NISTORESCU CORNEL             Pârât MANASTIRE  SILVIU                Pârât 20.03.2018 Complet: F 6 Tip solutie: Declină soluţionarea cauzei Solutia pe scurt: Admite excepţia necompetenţei materiale. Declină competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti. Fără cale de atac. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 20.03.2018.

articol in curs de redactare

Ma mutul a dat iama în guguștiuci, în căutare de elefanţi. Ce va face pisica la sosirea din voiajul la omul vesel(trump)?

; Parafrazare a editorialului lui Ion Cristoiu, în evz, din care aflăm că Grindeanu şi membrii Guvernului s-au comportat ca nişte guguştiuci în confruntarea cu Iohannis, cum ar fi reacţionat Băsescu dacă era premier şi că mitingiştii au năvălit în Centrul Capitalei tocmai din Pădurea Băneasa.
Editorialul AICI

Avocatul Poporului, despre grațiere.

Victor Ciorbea a amintit că până în 2002 s-a practicat acest modelul, chiar şi în perioada comunistă, amnistii şi graţieri existând la intervale de maximum cinci ani.

"Am acordat o asemenea amnistie şi graţiere în 1997 şi ultima a fost acordată de Guvernul Năstase în 2002. De atunci nu a mai existat niciuna. Nu este vorba de fapte cu violenţă, nu e vorba de fapte de corupţie, dar astfel de măsuri trebuie gândite şi, din când în când, chiar aplicate. Nu trebuie să avem nişte restricţii fantastice să nu mai graţiem niciodată pe nimeni, chiar dacă este bolnav de cancer în ultimul stadiu. Noi am făcut această propunere, de graţiere a celor care se află în stadii terminale ale unor boli incurabile. Îi faci expertiză, vezi că este incurabil, vezi că este în ultimul stadiu, de ce să îl mai ţii acolo? De reabilitat, nu se mai poate reabilita, de ce să nu le dai drumul măcar lor? De ce să mai cheltuieşti cu ei într-o puşcărie? Nu mai prezintă niciun fel de pericol pentru societate şi pentru nimeni. Trebuie puşi în libertate", a spus Ciorbea  

Ce diversiuni va mai produce spaima Instituțiilor de fortă față de alegerile din 11 decembrie?

Se întreabă editorialistul Ion Cristoiu, după ce provocarea confiscării Zilei Naționale n-a produs efectul emoțional scontat.

Semnalul a fost dat explicit de Iohannis incă din 09 noiembrie 2016:

„Alegerile se cîştigă emoţionînd alegătorul, alegerile se cîştigă pe bază de emoţie şi nu pe bază de argument”.

Fragment din editorialul „Diversiunea prin care Sistemul instituţiilor de forţă vrea să înfrîngă voinţa populară

„Să ne imaginăm cum ar fi stat lucrurile dacă Guvernul Victor Ponta rămînea la Putere.

Indiscutabil, toate sondajele ar fi dat victorioasă coaliţia PNL-USR.
Sondajele arată un altfel de rezultat.
N-avem nici un temei să le punem la îndoială.
Situaţia e izbitor de asemănătoare cu cea din 2000.

Guvernarea Dacian Cioloş e înscrisă în conştiinţa alegătorilor ca Guvernarea Klaus Iohannis.
Regimul Klaus Iohannis are deja doi ani de existenţă.
În 1998, cînd avea 2 ani de existenţă, Emil Constantinescu nu atinsese încă nivelul maxim de dezamăgire.
Klaus Iohannis l-a atins.
Şi nu acum, în 2016, ci încă de anul trecut, din 2015.

Guvernarea tehnocrată a fost o catastrofă.
O catastrofă adîncită şi de nenorocita decizie a lui Dacian Cioloş de a candida fără convingere la postul de premier din partea PNL.
Ca şi în 2012, ca şi în 2015, Sistemul instituţiilor de forţă a intrat în alertă.
Acum, în 2016 e mai mult decît alertă.
E panică.
Panică de-a binelea!

În cei 10 ani de mandat, ştabii instituţiilor de forţă din România şi-au consolidat puterea, averile, relaţiile şi, mai ales, s-au convins că sînt de neînlocuit.
În 2014, au avut grijă să aducă la Cotroceni Raţa lor mecanică. E cel mai bun Preşedinte al României pe care l-au avut vreodată instituţiile de forţă. Sistemul îi satisface hachiţele, toate în planul mărunt al unui ins mărunt. Asiguraţi dinspre Stăpîn, ştabii Sistemului, încremeniţi în funcţii de atîta timp, îşi fac de cap fără oprelişte. De aici imaginea unei Românii devastate de confruntările politico-mafiote în numele Luptei împotriva corupţiei.

Toate sondajele arată, în privinţa PSD, cifre care nu pot decît să înspăimînte de moarte Sistemul. Ştabii instituţiilor de forţă se tem de moarte de un succes al PSD în alegerile de la 11 decembrie 2016. La cîte abuzuri au comis, la averile pe care le-au strîns, la cumetriile cu care au păienjenit ţara, o majoritate parlamentară fără echivoc i-ar mătura din fotoliile asudate de cît au stat fundurile lor şi i-ar trimite direct în puşcărie, acolo unde ei au trimis zeci de nevinovaţi.

Prin urmare, fraudarea voinţei populare e la ora actuală scopul pentru care Instituţiile de forţă au lăsat deoparte răfuielile de pînă acum și s-au unit în vederea realizării lui cu orice preţ.
Bine, bine, vor spune naivii, dar nici ştabii Sistemului nu pot face orice.
Cum adică nu pot face orice?
Răsturnarea Guvernului Victor Ponta n-a dovedit că sînt în stare de orice.
Cîţi au murit pe altarul intereselor mafiote ale Sistemului?
64 de persoane.
Păi între 22 decembrie și 27 decembrie 1989, au murit în Diversiunea cu Teroriştii, peste o mie de oameni.
Şi cei care au pus la cale Măcelul se mîndresc mai departe cu certificatul de Revoluţionar.
Ce-i opreşte să mai calce o dată pe cadavre pentru a rămîne în fotoliile lor putrezite de atîta fund gras?”

Cum au ajuns Mircea Dogaru si SCMD in pixul lui Cristoiu si in rechizitoriul politic al procuroresei Monica Macovei.

Marea pichetare a sediului PSD de catre SCMD, in 06 10 2014

Informatia despre strângerea semnaturilor pentru candidatul Teodor Melescanu de catre SCMD, chiar daca a fost negata de beneficiar, a permis editorialistului Ion Cristoiu si candidatei Monicai Macovei sa-l atace pe respectivul candidat, aruncând in el cu dogarisme si secemedisme.
Iata câteva pasaje din editorialul lui Cristoiu in Evz:

”Scandalul mediatic impune în conştiinţe noua ipostază a politicianului, sporeşte interesul marelui public faţă de candidat.

Scandalul produs de candidatura lui Teodor Meleşcanu a avut acest rol.

Printre altele, s-a spus că semnăturile sau o parte din semnături au fost strînse de Sindicatul cadrelor Militare Disponibilizate, condus de Mircea Dogaru. Teodor Meleşcanu a dezminţit informaţia. Despre aşa-zisul colonel şi, mai ales aşa zisul doctor în istorie, Mircea Dogaru, am o părere execrabilă. Intervenţiile sale în scris şi oral put de la o poştă a moletiere. nespălate.

E un soi de Mugur Ciuvică trecut în rezervă şi cu ifose de istoric.

Il mai recunoașteți pe liber-schimbistul Ion Cristoiu

Spre deosebire de reputatul Octavian Paler, care nu-și dorea să trăiască vremurile în care România va fi condusă de Băsescu și Boc, și nu le-a mai apucat, fostul său coleg de emisiune pe A3, Ion Cristoiu, apucă și vremurile post-băsiste, dar alături de Băsescu.

Comparați 2006 cu 2012

Octavian Paler remember la aniversarea Antenei 3 - MyVideo

"Ostasi va ordon: Treceti Prutul!"

Acum, 70 de ani, pe 22 iunie.

Pentru mulţi români, aşa a început: cu o telegramă care-i chema sub arme în „războiul sfânt” pentru eliberarea Basarabiei şi a Bucovinei de Nord. Aşa a ajuns pe Frontul de Est şi căpitanul Neagu Gh., care a strâns, în timpul campaniei, o impresionantă cantitate de fotografii, aflate acum în patrimoniul Muzeului Militar Naţional „Regele Ferdinand I”. Sub fotografia care-l înfăţişează, la 12 septembrie 1941, în faţa unui cimitir al ostaşilor români, căpitanul a notat: „Ori aici, ori de altă dată, Moartea nouă tot ni-e dată”.

Mai mult, cititi in HISTORIA lui Ion Cristoiu !