Ciolacu a inceput discutiile despre masurile pe care Guvernul le va lua pentru ca activitatile ocupationale din MAI si MApN sa devina din nou atractive

 Astazi s-a intalnit cu sindicatele si conducerea MAI. Urmeaza sa faca acelasi lucru cu asociatiile din MApN.

Trebuie spus ca, dupa aplicarea L 360/2023, din luna septembrie, cu un punct de referinta de 81 lei, cuantumul multor pensii militare stabilite inainte de anul 2010 va fi depasit de pensiile din sistemul public cu vechimi efective comparabile.

Aici a condus eliminarea actualizarii pensiilor militare cu cresterile soldelor de grad si functie ale personalului activ.

Extras din conferinta de presa

Marcel Ciolacu: În decursul celor 30 de ani de democrație, între civili și militari, multe dintre drepturi s-au uniformizat. Avem un deficit de personal în zona Ministerului Apărării, a Ministerului de Interne. E normal ca Guvernul să se preocupe ca aceste meserii să devină din nou atractive, nu numai prin ceea ce fac, dar și prin beneficiile concrete pe care le au. Toată discuția pe care am avut-o cu sindicatele, dar și cu conducerea Ministerului de Interne, împreună cu domnul ministru, a avut la bază acest principiu. De aici vom vedea măsurile pe care le vom lua împreună, repet, care vor viza și ANP-ul și Ministerul Apărării, astfel încât să aducem din nou atractivitatea pentru aceste ocupații.

Reporter: Dar le-ați promis ceva în întâlnirea de astăzi?

Marcel Ciolacu: Din disponibilitatea totală, în continuare, mai multe. Și aici, aș vrea și pe domnul ministru să-l las să detalieze. Acest an are alocate de trei ori mai multe investiții față de anul trecut. Deci, lucrurile trebuie să meargă în paralel, trebuie să fie o coerență. Nu se poate ca tot bugetul Ministerului de Interne - 93% din buget, cum era acum câțiva ani - să fie direcționat către pensii și salarii. Trebuie creat un echilibru între investiții, în infrastructura. În interiorul Ministerului de Interne, provocările sunt cu totul altele. Știm și noi că lumea se schimbă, suntem într-o dinamică foarte mare. Digitalizarea a unit foarte mult./.../ Și nu în ultimul rând, am convenit, totuși, și niște principii în ceea ce privește reforma.   

Reporter: De ce credeți că nu mai sunt atractive aceste meserii?

Marcel Ciolacu: Tocmai v-am explicat, fiindcă anumite drepturi se regăsesc și la alte categorii ocupaționale.

Reporter: V-au cerut salarii mai mari, astăzi, în întâlnire?

Marcel Ciolacu: Nu, a fost o discuție de principiu și le mulțumesc foarte mult pentru toată deschiderea. A fost o discuție, o îngrijorare în ceea ce privește categoria ocupațională. E, repet, pentru prima oară când vorbim de investiții majore în interiorul Ministerului de Interne și mă bucur că domnul ministru, la construcția bugetului, s-a preocupat foarte mult de acest aspect, dar toate lucrurile se vor discuta.

Reporter: Și, totuși, cum a rămas? Pentru că polițiștii au amenințat cu proteste.

Marcel Ciolacu: Eu cred că am intrat într-o logică de discuții.

....................

Reporter: Din discuția cu poliţiştii de astăzi, ce ați concluzionat, ce măsuri veți lua?

Marcel Ciolacu: Eu v-am spus principiile unde vom acţiona. Vă mulțumesc mult!

Din interventia ministrului Predoiu.

"Deci avem în jur de 900 de milioane de lei pentru investiţii în logistică, în egală măsură noi trebuie să ne preocupăm şi de consolidarea statutului poliţistului, poliţistului de frontieră, jandarmului, pompierului salvator şi aşa mai departe. În acelaşi timp, noi am lansat şi o serie de reforme instituţionale, IPJ Constanţa e doar un exemplu, dar gândim şi alte astfel de măsuri, toate acestea încadrate în priorităţile pe care ministerul le-a urmărit încă de anul trecut, consolidarea şi relansarea luptei antidrog, antitrafic de persoane, crima organizată şi aşa mai departe", a spus Predoiu, după întâlnirea cu prim-ministrul României, Marcel Ciolacu, şi sindicatele reprezentative la nivelul MAI.

Liderul SNPPC a descoperit de ce Ciolacu nu face rectificare bugetara

Ministerul de Finante cere eliminarea dezmatului in salarizarea prin acte administrative si hotarari judecatoresti in domeniul Justiției.

 Este mentionata Hotararea nr. 2225/2025 a CSM care a instituit exceptii de la L 153/2017 in salarizarea magistratilor

Propunerile pentru viitoarea lege a salarizarii personalului militar, jalon PNRR

De comparat cu Anexa VI din Legea Nr.153/2017 AICI

 

Mitingul polițiștilor pentru aplicarea L 153/2017 in SNAOPSN și actualizarea pensiilor militare

Miting în desfăsurare în fața Parlamentului. S-a alăturat și SCMD

Din Comunicatul care anunță revendicările mitingului, observăm că actualii sindicaliști ai polițiștilor nu cunosc realitatea existentă în ultimii 5 ani în domeniul pensiilor militare, pensiile colegiilor lor rezerviști nemaifiind actualizate din anul 2017, înainte de intrarea  în vigoare a L 153/2017. 

Oare, să nu știe nici ei care e deosebirea între indexarea și actualizarea pensiilor militare? 

E adevărat că actualizarea a fost elominată prin OUG  nr. 59/2017, dar fără ea hăul dintre pensiile vechilor pensionari militari și cele ale mai recenților pensionari s-a căscat și mai mult.

Comunicatul cere doar indexarea pensiilor militare:

-indexarea pensiilor militare de stat, cu rata inflației, conform legii, pentru anii 2019-2020 (nu doar pentru ultimul an), dat fiind faptul că acestea au fost ,,înghețate”, timp de doi ani, prin ordonanțe de urgență ale guvernelor aflate la putere;

-Unii au considerat să repare ulterior omisiunea cu o exprimare penibilă; actualizarea conform Legii nr. 223/2015.

Nuai că această lege nu mai prevede actualizarea din 2017.

Proiect de act normativ pentru reintroducerea în salariul de funcție al polițiștilor a unor sporuri tăiate după anul 2009. OUG nr. 75/2020

Proiectul a devenit OUG nr. 75/2020
In timp ce și pentru polițiști urmează a se elebora Norme de aplicare  în 45 de zile 
de la pubicare în MO, o asociație de rezerviști îi amăgește pe creduli, cărora le este
lene să se informeze,  că va obține în instanță aplicarea acestor drepturi și pentru 
militari. 
Deocamdată, o asemenea acțiune în instanțâ ar fi prematură și pentru polițiști.
A mai auzit cineva că instanțele legiferează?




(Nota blogului)

Prin reintroducerea celor trei sporuri, salariul de funcție al polițiștilor nu poate depăși valorile etapizate, până în anul 2022, ale salariului de funcție în cuantum compus din articolul 38 

al Legii 153/2017.

Publicat în data de - 10.02.2020 - 09:32

Proiect de act normativ pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene [...]

   (descarcă fişier în format 'docx')

   (descarcă fişier în format 'docx')

Propunerile, sugestiile si opiniile persoanelor interesate pot fi transmise pe adresa de e-mail dgj_transparenta@mai.gov.ro .

Proiect de act normativ 

pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene

“Decizia nr. 51/2019 din data de 11 noiembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial nr.64 din data de 30 ianuarie 2020, produce efecte atât pentru trecut, în limita termenului de prescripție, calculat de la data publicării în Monitorul Oficial a acestei Decizii cât și pentru viitor, fiind învestită cu autoritate de lucru judecat și obligatorie pentru toate persoanele cărora li se adresează. În același context, Decizia nr.51/2019 produce efecte juridice, de la data publicării, atât pentru salariați – pentru trecut și pentru viitor, cât și pentru pensionari – pentru trecut. Aceste argumente de fapt determină necesitatea analizării tuturor drepturilor salariale ale personalului MAI, recalcularea și plata sumelor salariale identificate ca datorate, acolo unde se impune acest lucru, cu determinarea unui termen pentru executarea plăților și stabilirea modalității concrete de efectuare a acestora pentru asigurarea predictibilității cheltuielilor bugetare”, se arată în nota de fundamentare a proiectului.

Noile prevederi trebuie să țină seama de stabilirea altor valori pentru nivelul maxim de salarizare aflat în plată, valori pe care angajații MAI le-au avut până la reducerile de salarii și modificările legislative din anii 2009-2010.

Art. I – Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 29 decembrie 2018, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. După articolul 34 se introduce un nou articol, art.34¹, cu următorul cuprins:

„Art.34¹ – (1) Prin excepție de la prevederile art.34 alin.(1) și prin derogare de la prevederile art.45 din Legea nr.5/2020 a bugetului de stat pe anul 2020, se recalculează cuantumurile/valorile salariilor de funcție aflate în plată pentru polițiști, prin raportare la care se acordă majorările salariale din diferența până la nivelul salariilor de funcție prevăzute de lege pentru anul 2022, având în vedere, după caz, următoarele valori:

a) valoarea corespunzătoare sporului de fidelitate prevăzut de legislația în vigoare până la data de 31 decembrie 2009, prin raportare la nivelul aferent perioadelor de activitate desfășurate până în prezent în instituțiile din sectorul de apărare națională, ordine publică și securitate națională, în calitate de militar, polițist, funcționar public și personal contractual, după caz;

b) valoarea corespunzătoare sporului pentru absolvirea instituțiilor de învățământ superior, cu diplomă de licență, prevăzut de legislația în vigoare până la data de 31 decembrie 2009. Această valoare se preia doar în salariile de funcție ale agenților de poliție care își desfășoară activitatea în domenii corespunzătoare studiilor absolvite, în mod similar cu situațiile în care agenții de poliție beneficiază de această valoare;

c) valoarea sporului pentru condiții de pericol deosebit prevăzut de legislația în vigoare până la data de 31 decembrie 2009, la nivelul maxim aflat în plată pentru aceeași funcție, gradație, vechime în funcție sau în specialitate, după caz, precum și pentru același grad, dacă se desfășoară activitatea în aceleași condiții.

(2) Recalcularea prevăzută la alin.(1) vizează și perioada de 3 ani, calculată până la 30 ianuarie 2020. În cazul personalului în activitate recalcularea se menține și după data respectivă, lunar, corespunzător condițiilor în care se desfășoară activitatea și în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

(3) Prin excepție de la prevederile art.34 alin.(2), după recalcularea cuantumurilor/valorilor salariilor de funcție aflate în plată pentru polițiști în condițiile alin.(1) și (2), se recalculează și cuantumurile sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii în vigoare, din salariul brut lunar, ținând cont în mod corespunzător de evoluția legislativă a măsurilor fiscal-bugetare adoptate cu privire la aceste drepturi.

(4) Cuantumurile/valorile brute ale salariilor de funcție recalculate în condițiile alin.(1) și (2), prin preluarea, după caz, a valorilor sporului de fidelitate, sporului pentru absolvirea instituțiilor de învățământ superior, cu diplomă de licență și sporului pentru condiții de pericol deosebit prevăzute de legislația în vigoare până la data de 31 decembrie 2009, dar și ale altor valori pentru unele elemente abrogate la data de 01.01.2010, în conformitate cu legislația-cadru de salarizare unitară, la care se adaugă și majorările salariale corespunzătoare din diferența până la nivelul salariilor de funcție prevăzute de lege pentru anul 2022, reprezintă cuantumurile/valorile brute aflate în plată care fac obiectul comparației reglementate la art.7 lit.b) din Legea-cadru nr.153/2017, cu modificările și completările ulterioare, pe întreaga perioadă de aplicare etapizată a legii-cadru.

(5) În situația personalului pensionat, recalcularea cuantumurilor/valorilor salariilor de funcție și, după caz, a cuantumurilor sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii în vigoare, din salariul brut lunar, se realizează până la data încetării raporturilor de serviciu, în cadrul perioadei prevăzute la alin.(2).”

2. După articolul 39, se introduce un nou articol, art.39¹, cu următorul cuprins:

„Art. 39¹ – (1) Prin excepție de la prevederile art.39 alin.(1), plata eventualelor sume rezultate ca urmare a recalculărilor salariale prevăzute la art.34¹, pentru perioada stabilită la art.34¹ alin.(2), se va realiza prin raportare la data de 30 ianuarie 2020, astfel:

a) în primul an de la data publicării se plătește 25% din valoarea sumei rezultate;

b) în al doilea an de la data publicării se plătește 25% din valoarea sumei rezultate;

c) în al treilea an de la data publicării se plătește 50% din valoarea sumei rezultate.

(2) Prevederile art. 39 alin. (3)-(6) se aplică în mod corespunzător și pentru situația prevăzută la alin. (1).”

3. Articolul 45 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 45 - Prevederile art.10 alin.(7) din Ordonanța de urgenţă a Guvernului nr.90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.80/2018, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător şi în anul 2020.”

Art. II – (1) Pentru personalul în activitate, recalculările salariale prevăzute la art. I pct. 1 se realizează în termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului act normativ, iar eventualele diferențe salariale cuvenite lunar după data de 30 ianuarie 2020, se regularizează începând cu data plății salariilor în luna următoare celei în care se împlinește termenul respectiv.

(2) În aplicarea prevederilor prezentului act normativ pot fi emise norme metodologice la nivelul ordonatorului principal de credite. 

Dumitru Coarnă a formulat plângere penală împotriva ministrului MAI, VELA

Intreg documentul, cu acuzațiile de nerespectare a  hotărârilor judecătorești care au dipus salarizarea polițiștilor la nivelul maxim al funcțiilor deținute și abuz în serviciu, poate fi citit  AICI.

Ministrul Ciucă, audiat in Comisiile de apărare

Aceleași ăăăă-uri, sunete supărătoare.
Achziții de avioane.
Bugetul apărării este un pic peste 2%.
Descurajarea și apărarea pe flancul estic al NATO.
Asigurarea calității factorului uman.
Adaptarea învățământ militar.
Descentralizarea activităților de execuție.
Nimic despre salarizare și pensii.
Intrebări:
Deputatul Lupescu nu i-a pus vreo intrebare.
Senatorul Serban Nicolae îl întreabă dacă s-a plătit în avans în 2019 o sumă pentru achizițiile militare care au contribuit la deficit. De asemenea l-a întrebat dacă a intreprins ceva concret în domeniul pensiilor militare.

Răspunsuri
-Armata nu a fost atractivă pentru rezerviști voluntari.
-A semnat deja de câteva săptămâni scrisorile către Comisiile de apărare pentru desfășurarea de activități comune în privința situației rezerviștilor.
-Eliminarea inechităților în privința pensiilor militare este în atenței împreună cu structurile asociative ale rezerviștilor. 
Dacă se va revedea legea salarizării nu aș mai vrea ca militarii să mai fie pe ultimul loc al grilei de salarizare.
A primit aviz pozitiv, pentru că toți parlamentarii PSD s-au abținut.

Propuneri de recalculări salariale pentru polițiști, urmare a Deciziei nr. 51/2019 a ICCJ

Proiectul de act normativ și Expunerea de motive  sunt publicate pe site-ul MAI aici

Muntii Făgăraș, văzuți din Munții Câpățânii

Proiect de act normativ 

pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene

Art. I – Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 29 decembrie 2018, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. După articolul 34 se introduce un nou articol, art.34¹, cu următorul cuprins:

„Art.34¹ – (1) Prin excepție de la prevederile art.34 alin.(1) și prin derogare de la prevederile art.45 din Legea nr.5/2020 a bugetului de stat pe anul 2020, se recalculează cuantumurile/valorile salariilor de funcție aflate în plată pentru polițiști, prin raportare la care se acordă majorările salariale din diferența până la nivelul salariilor de funcție prevăzute de lege pentru anul 2022, având în vedere, după caz, următoarele valori:

a) valoarea corespunzătoare sporului de fidelitate prevăzut de legislația în vigoare până la data de 31 decembrie 2009, prin raportare la nivelul aferent perioadelor de activitate desfășurate până în prezent în instituțiile din sectorul de apărare națională, ordine publică și securitate națională, în calitate de militar, polițist, funcționar public și personal contractual, după caz;

b) valoarea corespunzătoare sporului pentru absolvirea instituțiilor de învățământ superior, cu diplomă de licență, prevăzut de legislația în vigoare până la data de 31 decembrie 2009. Această valoare se preia doar în salariile de funcție ale agenților de poliție care își desfășoară activitatea în domenii corespunzătoare studiilor absolvite, în mod similar cu situațiile în care agenții de poliție beneficiază de această valoare;

c) valoarea sporului pentru condiții de pericol deosebit prevăzut de legislația în vigoare până la data de 31 decembrie 2009, la nivelul maxim aflat în plată pentru aceeași funcție, gradație, vechime în funcție sau în specialitate, după caz, precum și pentru același grad, dacă se desfășoară activitatea în aceleași condiții.

(2) Recalcularea prevăzută la alin.(1) vizează și perioada de 3 ani, calculată până la 30 ianuarie 2020. În cazul personalului în activitate recalcularea se menține și după data respectivă, lunar, corespunzător condițiilor în care se desfășoară activitatea și în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

(3) Prin excepție de la prevederile art.34 alin.(2), după recalcularea cuantumurilor/valorilor salariilor de funcție aflate în plată pentru polițiști în condițiile alin.(1) și (2), se recalculează și cuantumurile sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii în vigoare, din salariul brut lunar, ținând cont în mod corespunzător de evoluția legislativă a măsurilor fiscal-bugetare adoptate cu privire la aceste drepturi.

(4) Cuantumurile/valorile brute ale salariilor de funcție recalculate în condițiile alin.(1) și (2), prin preluarea, după caz, a valorilor sporului de fidelitate, sporului pentru absolvirea instituțiilor de învățământ superior, cu diplomă de licență și sporului pentru condiții de pericol deosebit prevăzute de legislația în vigoare până la data de 31 decembrie 2009, dar și ale altor valori pentru unele elemente abrogate la data de 01.01.2010, în conformitate cu legislația-cadru de salarizare unitară, la care se adaugă și majorările salariale corespunzătoare din diferența până la nivelul salariilor de funcție prevăzute de lege pentru anul 2022, reprezintă cuantumurile/valorile brute aflate în plată care fac obiectul comparației reglementate la art.7 lit.b) din Legea-cadru nr.153/2017, cu modificările și completările ulterioare, pe întreaga perioadă de aplicare etapizată a legii-cadru.

(5) În situația personalului pensionat, recalcularea cuantumurilor/valorilor salariilor de funcție și, după caz, a cuantumurilor sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii în vigoare, din salariul brut lunar, se realizează până la data încetării raporturilor de serviciu, în cadrul perioadei prevăzute la alin.(2).”

2. După articolul 39, se introduce un nou articol, art.39¹, cu următorul cuprins:

„Art. 39¹ – (1) Prin excepție de la prevederile art.39 alin.(1), plata eventualelor sume rezultate ca urmare a recalculărilor salariale prevăzute la art.34¹, pentru perioada stabilită la art.34¹ alin.(2), se va realiza prin raportare la data de 30 ianuarie 2020, astfel:

a) în primul an de la data publicării se plătește 25% din valoarea sumei rezultate;

b) în al doilea an de la data publicării se plătește 25% din valoarea sumei rezultate;

c) în al treilea an de la data publicării se plătește 50% din valoarea sumei rezultate.

(2) Prevederile art. 39 alin. (3)-(6) se aplică în mod corespunzător și pentru situația prevăzută la alin. (1).”

3. Articolul 45 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 45 - Prevederile art.10 alin.(7) din Ordonanța de urgenţă a Guvernului nr.90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.80/2018, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător şi în anul 2020.”

Art. II – (1) Pentru personalul în activitate, recalculările salariale prevăzute la art. I pct. 1 se realizează în termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului act normativ, iar eventualele diferențe salariale cuvenite lunar după data de 30 ianuarie 2020, se regularizează începând cu data plății salariilor în luna următoare celei în care se împlinește termenul respectiv.

(2) În aplicarea prevederilor prezentului act normativ pot fi emise norme metodologice la nivelul ordonatorului principal de credite. 

Despre componența soldei de funcție în perioada 2009-2022. Intâlnire informală între Liga Militarilor Profesioniști și DFC din MApN

În data de 26 septembrie 2018, la sediul Direcției generale financiar contabile a avut loc o întâlnire informală între personalul de conducere al Direcției generale financiar-contabile și delegația Ligii militarilor profesioniști, în cadrul căreia au fost abordate probleme cu privire la salarizarea și acordarea unor drepturi de natură salarială cuvenite soldaților gradaților profesioniști.
.
În urma discuțiilor purtate cu privire la problemele ridicate de reprezentanții Ligii militarilor profesioniști, potrivit domeniilor de responsabilitate ale Direcției generale financiar-contabile, au rezultat următoarele:

.

I. Salarizarea soldaților/gradaților profesioniști, având în vedere că drepturile de soldă sunt stabilite, în continuare, conform procedurilor și metodologiei în vigoare la data de 31.12.2009, precum și a creșterii nivelului salariului minim brut pe țară la nivelul soldei de funcție, fapt ce a generat suprapuneri salariale:

Situația prezentată este cunoscută atât la nivelul Ministerului Apărării Naționale, cât și la nivelul întregii familii ocupaționale apărare, ordine publică și securitate națională.

Ministerul Muncii și Justiției Sociale a transmis Ministerului Apărării Naționale Clarificări privind aplicarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, agreate cu reprezentanții Curții de Conturi, actualizate.

a) La nr. crt. 42 din Clarificări – etapele de aplicare a Legii-cadru nr. 153/2017 se precizează următoarele:

„Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice se aplică începând cu luna iulie 2017.

Art. 38 prevede că acest act normativ se aplică etapizat, după cum urmează:

.

.
ANUL 2017
Art. 38 alin. (2) din legea-cadru prevede că, în prima lună de aplicare a legii, respectiv luna iulie 2017, se menţin în plată salariile de bază şi celelalte drepturi salariale acordate în luna iunie 2017, dacă personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.
Excepție de la această regulă au făcut:
– personalul care a ocupat o funcție de demnitate publică […],
– personalul din cadrul administrației publice locale […].

.
ANUL 2018
Salariile de bază se stabilesc potrivit art. 38 alin. (3) și alin. (6).
Potrivit art. 38 alin. (3) lit. a), începând cu luna ianuarie 2018, se acordă salariile de bază și celelalte drepturi salariale avute în luna decembrie 2017, majorate cu 25%.
Excepție de la această regulă o reprezintă:
– personalul care ocupă funcțiile de medic, asistent medical și ambulanțier/șofer de autosanitară […],
– personalul didactic din unitățile de învățământ preuniversitar și universitar de stat […],
– personalul din cadrul administrației publice locale […],
– personalul care a ocupat o funcție de demnitate publică […].
Potrivit art. 38 alin. (6), salariile de bază determinate prin înmulțirea salariilor de bază avute în luna decembrie 2017 cu 25% nu pot depăși nivelul salariilor de bază prevăzute în anexele la lege pentru anul 2022.

.

.
ANUL 2019 – 2022
Salariile de bază vor fi determinate utilizând salariile de bază și majorările salariului de bază prevăzute de lege, inclusiv în anexele la Legea-cadru, și salariile de bază avute în luna decembrie 2018.
Astfel, în perioada 2019 – 2022, se va acorda anual o creștere a salariilor de bază, fiecare creștere reprezentând ¼ din diferența dintre salariul de bază prevăzut de lege pentru anul 2022, care conține și majorarea acestuia, și cel din luna decembrie 2018.

.
Începând cu anul 2019, celelalte drepturi salariale prevăzute de Legea-cadru (sporuri, indemnizații etc.) vor fi determinate prin aplicarea procentelor prevăzute în conținutul legii și în anexe asupra salariului de bază, rezultând cuantumul acestora care va fi acordat anual.”
Întrucât, în prezent, cuantumul soldei de funcție este determinat în mod individual, prin însumarea cuantumurilor mai multor elemente de salarizare în vigoare la data de 31.12.2009, având caracteristici diferite (ex.: sporul de confidențialitate este stabilit, în funcție de nivelul de secretizare, prin aplicarea unor procente cuprinse între 10% și 15%), nu se poate determina cu exactitate procentul de creștere a unei solde nete, așa cum au solicitat reprezentanții Ligii militarilor profesioniști.

.

În plus, la nivelul familiei ocupaționale apărare, ordine publică și securitate națională nu au fost finalizate discuțiile cu privire la acordarea drepturilor de natură salarială, având în vedere și eventualele modificări legislative pentru anul 2019. După finalizare, Direcția generală financiar-contabile va elabora norme metodologice privind salarizarea personalului militar și civil în anul 2019, prin care se va stabili metodologia de calcul atât a soldei de funcție, cât și a soldei lunare brute.

.

b) La nr.crt. 45 din Clarificări – nivelul soldei de funcție, se precizează că solda de funcție nu poate fi mai mică decât nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, având în vedere următoarele:

– până în anul 2009, solda de funcție era determinată pe baza unui coeficient de ierarhizare (prevăzut de Legea nr. 138/1999) și a unei valori de referință sectorială (197,3387 lei la data de 31.12.2009);

– începând cu anul 2010, în solda de funcție au fost cuprinse solda de merit, sporul pentru păstrarea cofidențialității în legătură cu informațiile clasificate și indemnizația de dispozitiv, potrivit notei din anexa nr. IV/1A la Legea-cadru nr. 330/2009;

– începând cu anul 2010, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2010, în solda de funcție s-au introdus și alte drepturi care erau prevăzute de legile anterioare și care nu se mai regăseau în Legea-cadru nr. 330/2009, acordate sub forma unor sume compensatorii;

– în perioada 2010 – 2017, soldele de funcție care conțineau elementele introduse potrivit legii, au fost diminuate și majorate.

Ca urmare, Ministerul Muncii și Justiției Sociale precizează:

„Față de cele de mai sus, pentru a respecta prevederile hotărârilor de Guvern cu privire la stabilirea salariului de bază minim brut pe țată garantat în plată, acesta a fost comparat cu salariul de funcție (s.n., solda de funcție, pentru personalul militar) care cuprindea potrivit legii și alte sporuri și indemnizații.
Aceste elemente nu pot fi eliminate din salariul de funcție (s.n., solda de funcție, pentru personalul militar) întrucât au fost introduse prin acte normative cu putere de lege.”

Cei care doresc pot citi întregul material aici

Au crescut soldele în Armată

Adevărul, oficiosul nu spun cui, îl stie Ion Cristoiu, a publicat astăzi, când se comemorează 50 de ani de la intervenţia militară a Tratatului de la Varşovia, minus România, în Cehoslovacia,  următorul articol: 

„La nivelul ministerului Apărării solda lunară se compune dintr-o parte fixă alcătuită din solda de funcţie, solda de grad, gradaţii şi, după caz, solda de comandă şi o parte variabilă compusă din indemnizaţii, compensaţii, sporuri, prime, premii şi din alte drepturi salariale.         
 Concret, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcţie s-a majorat cu 15%, în ultimul an, în conformitate cu prevederile Legii nr. 152/2017. De acestă majorare au beneficiat  cadrele militare în activitate, soldaţii şi gradaţii profesionişti în activitate şi personalul civil din Ministerul Apărării Naţionale şi instituţile aflate în subordine. 

Soldaţii au cea mai mare creştere 

Cea mai mare creştere a soldei se înregistrează în cazul soldaţilor. Astfel, dacă în 2016 venitul unui asemenea militar era de numai 1.215 lei, în anul 2018 acesta a ajuns la1.857 lei. Acest lucru înseamnă o creştere de 54 la sută a venitului net faţă de decembrie 2016. Cu o treaptă mai sus, în cazul unui subofiţer, acesta a câştigat în luna decembrie 2016: 1.663 lei, în luna aprilie 2017: 1.785 lei, în luna iunie 2017: 2.063 lei, iar în luna ianuarie 2018: 2.440 lei, o creştere de 46,7 la sută, raportat la decembrie 2016. Plutonierii adjutanţi principali sunt subofiţerii care au  solda cea mai mare încasând 2.576 de lei. 

Creşteri şi la corpul ofiţerilor 

Trecând la corpul ofiţerilor, un tânăr locotenent a trecut de la o soldă de 2,122 lei, la una de 2,271 de lei. Apoi, un maior a ajuns la venituri de 3,815 lei, cu o creştere de 3,64 la sută, Un locotenent – colonel avea în 2017 un venit de 2.818 lei şi a ajuns  în anul 2018 să încaseze 3.868 lei. În fine, un colonel încasează acum în jur de 6.000 de lei, cu o creştere de 3,4 la sută faţă de perioada anterioară. 
Generalii dispun de solde minime de 6.600 de lei şi maxime de 9.385 lei, în funcţie de numărul de stele de pe epoleţi. Cea mai mare soldă din Armata Română este încasată de Şeful Marelui Stat Major, funcţie ocupată în prezent de generalul Nicolae Ciucă. Acesta primeşte în cont 9.620 de lei. 

Alte sporuri şi beneficii 

Indiferent de grad sau funcţie, la capitolul beneficii materiale pot fi încadrate din acest an şi diurnele duble pe care militarii le încasează în comparaţie cu alţi bugetari. Astfel dacă pleacă la o distanţă mai mare de 5 km de localitatea în care îşi are locul permanent de muncă angajatul beneficiază, pe perioada executării acestor tipuri de misiuni, de suma zilnică de 85 de lei. 
Apoi, tot din acest an, militarii pleacă în concedii pe banii lor, urmând ca la întoarcere să deconteze cheltuielile în limita sume de 1.450 de lei. În plus, chiria locuinţei este compensată de MApN.   Banii nu sunt de neglijat pentru un rezervist voluntar  

 De o salarizare specială au parte şi rezerviştii voluntari. 

Astfel cei care vor ocupa cele 3.400 de posturi, dintre care aproximativ 380 pentru ofiţeri, aproximativ 140 pentru maiştri militari, aproximativ 680 pentru subofiţeri şi peste 2.200 pentru gradaţi şi soldaţi rezervişti voluntar, vor primi în cont 30 la sută din solda unui militar aflat în serviciul permanent.  
Dacă avem în vedere că în cazul unui soldat profesionist salariu lunar este de 1.857 de lei, rezervistul voluntar va avea de încasat după perioada de instrucţie, când stă acasă, aproximativ 540 de lei. Pe acelaşi principiu, un subofiţer rezervist voluntar va încasa 720 de lei, iar un locotenent-colonel din categoria rezervist voluntar va avea un venit de aproape 1.200 de  lei. În plus, cât timp este în programul de instruire, voluntarul primeşte soldă întreagă, la fel ca un militar profesionist, adică 1.857 de lei în cazul unui soldat, 2.400 de lei pentru un subofiţer şi 4.000 de lei pentru un ofiţer superior.   

Se caută medici de război  

În urma unor masive treceri în rezervă, Ministerul Apărării Naţionale (MApN) face, în prezent, eforturi pentru a acoperi lipsa de personal, desfăşurând „aproape o campanie de marketing” pentru acest lucru. Pentru MApN este importantă, printre altele, ocuparea funcţiilor de medici militari care sunt vacante în prezent. „Am considerat că nu e suficient să scoatem posturi la concurs, ci trebuie să şi pregătim oameni pentru sistemul medical militar, iar cu ocazia aceasta vă anunţ că vom oraganiza o nouă sesiune de admitere în luna septembrie şi ca o noutate, vor fi locuri scoase la concurs la Târgu Mureş cu predare în limba engleză. Avem nevoie de medici militari care să meargă în teatrele de război”, anunţa recent ministrul Mihai Fifor. 

Citeste mai mult: adev.ro/pdth7r

Deruta militarilor care nu au primit ajutoare la trecerea în rezervă/pensionare continuă și după Decizia nr. 5/2018 a ICCJ

ICCJ nu dă mâna cu DNA

Decizia nr.5 în dosarul nr.2833/1/2017

Admite recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Suceava și, în consecință, stabilește că:

Litigiile având ca obiect acordarea ajutoarelor salariale de care beneficiază cadrele militare, polițiștii și funcționarii publici cu statut special la trecerea în rezervă sau direct în retragere, în temeiul art. 20 alin. (1) din Capitolul 2 al Anexei VII din Legea nr. 284/2010 sunt de competența în primă instanță a secțiilor/completelor specializate în soluționarea litigiilor de muncă, respectiv, raportat la calitatea de funcționar public a reclamanților, a secțiilor/completelor specializate de contencios administrativ.

Acțiunile având ca obiect acordarea ajutoarelor salariale de care beneficiază cadrele militare, polițiștii și funcționarii publici cu statut special la trecerea în rezervă sau direct în retragere formulate în temeiul art. 20 alin. (1) din Capitolul 2 al Anexei VII din Legea nr. 284/2010 introduse în perioada de suspendare a exercițiului dreptului la acordarea de ajutoare/indemnizații sunt prematur formulate.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 5 martie 2018.

Câteva interpretări ale Deciziei ICCJ:

-Recursul în interesul legii  a fost admis așa cum a solicitat Curtea de Apel Suceava- vezi AICI.

-Decizia se aplica pentru toate cauzele aflate pe rolul instanțelor și nesoluționate definitiv la data de 05 03 2018, având ca obiect soluționarea unui conflict de muncă privind neacordarea ajutoarelor la trecerea în rezervă. Nu privește hotărârile definitive de admitere sau de respingere date de instanțe până în prezent. Vezi art. 517 din Codul de procedură civilă

-Prin interpretare, art. 11 din OUG nr. 90/2017, aplicabilă în anul 2018, privește ajutoarele care ar putea fi acordate militarilor potrivit legislației în vigoare în anul 2018 cât și ajutoarele prevăzute în abrogata Lege 284/2010, art. 20, a căror acordare a fost suspendată până la intrarea în vigoare a noii legi a salarizării.

OUG nr. 90/2017
Art. 11. — (1) În anul 2018 nu se acordă ajutoarele sau, după caz, indemnizaţiile la ieşirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă.

-Acțiunile aflate pe rolul instanțelor vor fi respinse ca prematur formulate.

-Dreptul de acțiune se va reactiva atunci când va înceta suspendarea exercițiului dreptului la ajutoare la trecerea în rezervă

Despre salarizarea militarilor în anul 2018

Articol preluat din Presa Militară, scris de Irina Nedelcu

Am semnalat, în numărul trecut, apariţia OUG nr. 90 şi 91, care prevăd unele măsuri financiar-fiscale pentru anul 2018, dar şi modificarea şi completarea legii salarizării. Revenim asupra acestui subiect cu unele precizări, după ce am aflat detalii de la locţiitorul şefului Direcţiei generale financiar-contabile a MApN, colonel Stănică Tudorie.

Când a apărut Legea-cadru nr. 153 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în iunie a.c., toţi ne-am gândit că din ianuarie ne vor creşte veniturile. Asta pentru că, la art. 38, se prevedea că, începând cu 1 ianuarie 2018, cuantumul brut al soldelor de funcţie/salariilor de bază şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din solda/salariul lunar brut se majorează cu 25% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017.

Numai că, bucuria de atunci a fost de rău augur, ne-am bucurat prea devreme. Creşterea salariilor, care se va aplica de la 1 ianuarie, nu va însemna că ni se vor mări şi veniturile. Nu în procentul respectiv, ci, în medie, într-unul de până la 2%.

La începutul lunii noiembrie, a fost adoptată OUG nr. 79, care modifica Codul fiscal şi prin trecerea contribuţiilor obligatorii de la angajator la angajat. Cred că am urmărit cu toţii dezbaterile pe această temă, argumentele pro şi contra acestei măsuri şi am înţeles, poate şi crezut, că nu vor fi urmări negative asupra veniturilor, deoarece cotele plătite până acum de angajator vor fi transferate în solda/salariul angajatului, astfel încât să nu fie vreo scădere. Într-adevăr, nu va fi o scădere faţă de decembrie a.c., dar nici vreo mărire, aşa cum prevedea legea salarizării.

În OUG nr. 90 se face trimitere la nivelul soldelor/salariilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare din decembrie 2017. De fapt, din 2010, când a început bulversarea sistemului de salarizare, au fost emise legi-cadru, 330/2009 şi 284/2010, ale căror prevederi nu s-au aplicat integral.

An de an au fost adoptate legi sau ordonanţe de urgenţă de salarizare care limitau dispoziţiile respective şi precizau că se păstrează în plată cuantumul soldelor/salariilor şi al celorlalte drepturi din luna decembrie a anului precedent. Consecinţa este că, acum, unele sporuri şi drepturi, cum ar fi compensaţia pentru chirie, sunt calculate la nivelul soldei/salariului din decembrie 2009.

Încercările repetate ale MApN, prin structura de specialitate, de a promova un act normativ care să nu mai creeze probleme în domeniul financiar au eşuat. Aşa s-a ajuns, pe scurt, în situaţia de acum, când există posibilitatea, redusă, e drept, ca un nou angajat să fie încadrat cu un salariu mai mare ca unul cu vechime.

Legea nr. 153, cu modificările şi completările ulterioare, prevede că până la aplicarea integrală a prevederilor sale, pentru personalul nou-încadrat, numit, promovat în funcţii sau în grade/trepte profesionale, salarizarea se face la nivelul de salarizare pentru funcţii similare (funcţia similară reprezintă o funcţie de acelaşi fel din MApN, care implică aceleaşi condiţii de studii, grad/treaptă profesională, gradaţie, vechime în funcţie sau vechime în specialitate, după caz, şi condiţii de muncă).

În situaţia în care nu există funcţie similară în plată, nivelul soldei de funcţie/salariului de bază, pentru personalul nou-încadrat, se  stabileşte prin înmulţirea coeficientului prevăzut în anexe cu salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată în vigoare, la care se aplică, după caz, sporul corespunzător gradaţiei/vechimii în muncă.

Conform Legii-cadru nr. 153/2017, solda lunară se compune din solda de funcţie, solda de grad, gradaţii şi, după caz, solda de comandă, indemnizaţii, compensaţii, sporuri, prime, premii şi din alte drepturi salariale în bani. Solda de funcţie reprezintă suma de bani la care are dreptul lunar personalul militar, corespunzător funcţiei îndeplinite, stabilită conform anexei VI – Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Apărare, ordine publică şi securitate naţională“, care nu poate fi mai mică decat nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.

Soldele de funcţie sunt diferenţiate în raport cu nivelul studiilor, pregătirea profesională, atribuţiile ce revin fiecărei funcţii, solicitările la efort, complexitatea şi gradul de răspundere cerut de îndeplinirea acestora, precum şi cu eşalonul la care se desfăşoară activitatea.

Salariul lunar cuprinde salariul de bază, compensaţiile, indemnizaţiile, sporurile, adaosurile, primele, premiile, precum şi drepturile prevăzute în anexa VI şi celelalte elemente ale sistemului de salarizare corespunzătoare categoriei bugetare şi domeniului în care personalul civil îşi desfăşoară activitatea.

Cei mai mulţi salariaţi civili din MApN sunt salarizaţi conform anexei VIII – Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Administraţie”.

Legea mai prevede, de asemenea, că dispoziţiile legale prin care sunt stabilite sporuri, indemnizaţii şi alte drepturi de natură salarială pentru personalul din alte domenii de activitate din sectorul bugetar se aplică şi personalului militar şi civil care se află în situaţii similare, indiferent de tipul unităţii în care îşi desfăşoară activitatea, cu avizul Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale. În asemenea cazuri, normele de aplicare se stabilesc prin ordin al ordonatorului principal de credite.

Se menţin la nivelul lunii decembrie 2017:

 indemnizaţiile, compensaţiile, primele, ajutoarele, plăţile compensatorii, despăgubirile, compensaţiile lunare pentru chirie şi alte drepturi acordate potrivit actelor normative în vigoare, care nu fac parte din solda lunară brută;
 cuantumul compensaţiei băneşti, respectiv al alocaţiei valorice pentru drepturile de hrană şi, respectiv, valoarea financiară anuală a normelor de echipare, precum şi valoarea financiară a drepturilor de echipament.

Prevederi care intră în vigoare la 1 ianuarie 2018:

se majorează cu 25% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, în măsura în care personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii, cuantumul brut al soldelor de funcţie/salariilor de bază, soldelor de grad, gradaţiilor, soldelor de comandă, după caz, precum şi cuantumul brut al sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din solda lunară brută/salariul lunar brut de care beneficiază personalul militar şi civil din MApN;

 se majorează cu 28,5% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, în măsura în care personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii, cuantumul brut al soldelor de funcţie/salariilor de bază, soldelor de grad, gradaţiilor, soldelor de comandă, după caz, precum şi cuantumul brut al sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din solda lunară brută/salariul lunar brut de care beneficiază personalul militar şi civil din MApN care beneficiază de scutire de impozit pe venit, la data de 31 decembrie 2017 (categoriile de persoane care sunt scutite de impozit sunt prevăzute la art. 60, pct. 1-3 din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare).

Pentru activitatea desfăşurată de personalul militar şi personalul civil în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, se acordă un spor de 75% din solda de funcţie/salariul de bază, corespunzător orelor suplimentare efectuate.

În anul 2018 nu se acordă ajutoarele la trecerea în rezervă sau în retragere.

Măsuri ce se vor aplica începând cu 1 martie 2018:

pentru personalul prevăzut în anexa nr. II a Legii-cadru nr. 153/2017– Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Sănătate şi asistenţă socială”:

-salariile de bază ale personalului civil care ocupă funcţiile de medici şi de asistenţi medicali din unităţile sanitare din reţeaua proprie a MApN se majorează la nivelul salariului de bază stabilit pentru anul 2022;

-cuantumul sporurilor pentru condiţii de muncă se determină conform Regulamentului-cadru de acordare a sporurilor, elaborat de Ministerul Sănătăţii şi aprobat prin hotărâre a Guvernului;

-în perioada 1 martie-31 decembrie 2018, drepturile salariale aferente activităţii prestate în linia de gardă, sporurile pentru activitatea prestată în ture, sporul acordat pentru munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările legale în vigoare nu se lucrează, sporul pentru munca prestată în timpul nopţii, vor fi determinate conform prevederilor legale aplicabile pentru luna ianuarie 2018;

pentru personalul care ocupă funcţii didactice din unităţile de învăţământ preuniversitar şi universitar din sistemul propriu de învăţământ al MApN, cuantumul brut al salariilor de bază, precum şi cuantumul brut al sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul lunar brut se
majorează cu 20% faţă de nivelul acordat pentru luna februarie 2018.

În situaţia în care soldele de funcţie/salariile de bază sunt mai mari decât cele stabilite potrivit Legii-cadru nr. 153/2017, pentru anul 2022, se acordă cele stabilite pentru anul 2022.

Prevederi ale Codului fiscal care se aplică în 2018

Personalul MApN beneficiază de deduceri personale din venitul salarial, în funcţie de numărul persoanelor aflate în întreţinere şi cuantumul venitului lunar brut.

Pentru personalul al cărui venit lunar brut este de până la 1.950 lei inclusiv, deducerea personală se acordă astfel: 510 lei – pentru cei care nu au persoane în întreţinere; 670 lei – pentru o persoană în întreţinere; 830 lei – pentru două persoane în întreţinere; 990 lei – pentru trei persoane în întreţinere; 1.310 lei  – pentru patru sau mai multe persoane în întreţinere.

Persoana în întreţinere poate fi soţia/soţul, copiii sau alţi membri de familie, rudele contribuabilului sau ale soţului/soţiei acestuia până la gradul al doilea inclusiv, ale căror venituri, impozabile şi neimpozabile, nu depăşesc 510 lei lunar, cu excepţia veniturilor provenite din bursele de şcolarizare sau perfecţionare în cadru instituţionalizat; premiile obţinute de sportivii medaliaţi la campionatele mondiale, europene şi la jocurile olimpice/paralimpice; premiile şi alte drepturi sub formă de cazare, masă, transport şi altele asemenea, obţinute de elevi şi studenţi în cadrul competiţiilor interne şi internaţionale; pensiile de urmaş; alocaţiile de stat şi indemnizaţiile acordate persoanelor cu handicap.

Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii cuprinse între 1.951 lei şi 3.600 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive şi sunt prevăzute în tabelul de la art. 77 alin. (2) din Codul fiscal.

Nu se acordă deducerea personală pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 3.600 lei.

Cota de impozit este de 10% şi se aplică asupra venitului impozabil realizat din: activităţi independente, salarii şi asimilate salariilor, cedarea folosinţei bunurilor, investiţii, pensii, activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, premii şi alte surse.

Cota de contribuţie de asigurări sociale pentru personalul MApN este de 25%, iar cea de contribuţie de asigurări sociale de sănătate este de 10%.