Crin Antonescu si pensiile speciale ale magistratilor. De ce nu si un angajament pentru eliminarea inechitatilor din sistemul pensiilor militare?

In regim de urgenta, Camera Deputatilor a si adoptat astazi proiectul de lege privind magistratii si grefierii. Este o forma mult cizelata, pentru a corespunde normelor tehnicii de legiferare,  in Comisia Raportoare a Camerei Deputatilor

Nu sunt prea multe modificari fata de statutele actuale ale magistratilor si grefierilor,  in afara eliminarii cresterii treptate a limitei de varsta pentru pensionare la 65 de ani.

Ramane batuta in cuie pensia neta plafonata la nivelul ultimului salariu net din activitate.

"Voi merge pana la capat cu modificarile pe pensiile speciale ale magistratilor," spune Crin Antonescu intr-un clip promo, si are si majoritatea parlamentara pentru votarea unei asemenea legi.

De ce nu-si asuma viitorul presedinte un asemenea angajament si pentru eliminarea inechitatilor din sistemul pensiilor militare, ca o sustinere a promisiunii pe care premierul a facut-o rezervistilor, in decembrie 2024, ca va elimina inechitatile dupa ce CCR va publica decizia prin care a declarat neconstitutionala legea care reglementa reintroducerea actualizarii pentru pensiile in plata?

Decizia va fi publicata in perioada urmatoare, dar nu avem garantia ca guvernul sau parlamentul vor actualiza pensiile militare, eliminand motivele care au stat la baza deciziei CCR. 

Actualizarea pensiilor militare, asa cum a fost ea reglementata in lege, in perioada 2015-2017,  nu poate fi neconstitutionala.

Neconstitutionala ar putea fi doar blocarea de catre Guvern a aplicarii Legii 223/2015 prin OUG 59/2017 si OUG nr. 114/2018, ordonante care au eliminat un drept constitutional al pensionarilor militari, actualizarea pensiilor, pentru a avea permanent  soldele de grad si de functie egale cu cele ale personalului militar in activitate.

Actualizarea pensiilor militare nu este o majorare generala pentru toti pensionarii din acest sistem de pensii, ci o majorare numai pentru cei care au fost nedreptatiti in perioada 2018-20225 si o garantie ca viitorii pensionari militari nu vor mai fi si ei nedreptatiti.

Cat de nedreapta este legea pensiilor militare pentru cei pensionati inainte de anul 2018 si cat se umilitoare este pentru cei pensionati inainte de anii 2010, puteti constata dand clik pe 2 articole evidentiate la butonul DE INTERES de pe prima pagina a blogului:

• Realitatea despre pensii militare, ramas cel mai inechitabil sistem de pensii
• Tabel XL cu Taloane pensii militare, luna august 2024

Ce spunea Dragnea despre pensiile militare cu o luna inainte de a fi condamnat, in mai 2019?

Poate ca si de la acest interviu si de la demersurile initiate i s-a tras condamnarea si arestarea pentru o infractiune minora. Specialii care apucasera in 2019 pensii neverosimil de mari, constatarea lui Dragnea, se simteau amenintati de intentia liderului PSD de a inlatura inechitatile din sistemul pensiilor militare. Dupa Dragnea nu s-a miscat un deget in cinci ani pentru reforma pensiilor militare.

 Cati militari se simt vinovati de rezultatul alegerilor europarlamentare din mai 2019 care au premers deciziei de condamnare a celui care promisese reforma?

Se pare ca pensionarii militari sunt dispusi din nou sa voteze partiduletele care au in program desfiintarea pensiilor speciale, din care cele militare nu sunt excluse.

Ati mai auzit vreun politician vorbind așa despre Legea 223/2015, privind pensiile militare?

 Cu cine au votat militarii în ultimii 10 ani? Ponta nici n-a intrat în Parlament!

20 aprilie 2023, CCR are în pronunțare 69 de dosare în care s-a ridicat excepția neconstituționalității OUG nr. 59/2017 prin care s-a eliminat actualizarea pensiilor militare

S-a amânat pentru 30 05 2023.

Fată de ședința din luna martie, în lista dosarelor rămase în pronunțare pe excepția de neconstituționalitate a OUG nr. 59/2017 s-a mai adăugat unul, la punctul 6, dosar dezbătut în ședința din 04 04 2023.  

Țuțuianu, țuțerul guleraților în acțiunea de emitere a OUG 59/2017, a fost dat afară din partid de Dragnea și recuperat Ciucă, numindu-l anul trecut secretar general adjunct al Guvernului .

Curtea Constituțională

Ședinţa de plen din 20 aprilie 2023 

- Dosare în pronunţare - 

6. Dosar nr.3285D/2019 

Tribunalul Vrancea 

Dosar nr. 1.147/91/2019                  - Excepția de neconst. a disp. art.VII din Ordonanța de urgență a                                                                Guvernului nr.59/2017 47 privind modificarea și completarea                                                                           unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu 

 9. Dosar nr.1517D/2020

Tribunalul Arad

Dosar nr.854/108/2020

(conexat cu 68 de dosare:

-1. Dosar nr.1599D/2020

                                                                                      - Excepția de neconst. a disp. art.VⅡ

                                                                                          pct.3 din Ordonanța de urgență a

                                                                                        Guvernului nr.59/2017 privind

                                                                                        modificarea și completarea unor acte

                                                                                 normative din domeniul pensiilor de  serviciu prin                                                                                   care au fost modificate dispozițiile art.60 din                                                                                            Legea  nr.223/2015   privind pensiile militare de stat 

Listra dosarelor poate fi consultată aici

UPDATE

Cei care, începând de mâine, vor formula acțiuni în contencios administrativ, art. 9, alin.(1) din Legea 554/2004, împotriva Guvernului, având ca obiect acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate de OUG 59/2017 prin neactualizarea pensiilor militare sau obligarea Caselor de Pensii Sectoriale să emită decizii de actualizare conform art. 60 din L 223/2015, în forma în vigoare până a fi abrogat de OUG nr. 59/2017, sunt rugați să nu uite să ridice, pe lângă excepția extrinsecă a OUG 59/2017,  și excepția de neconstitutionalitate a art. 84, pct. 2 din OUG 114/2018, ordonanță pe/în care gulerații deja se bazează pentru a refuza acordarea de despăgubiri, după declararea ca neconstituțională a OUG 59/2017. Motivarea excepției privind art. 84 din OUG nr. 114/2018 o găsiți aici :

Art. 84 din OUG nr. 114/2018, fiind dispoziție modificatoare și de completare a textelor introduse de OUG 59/2017 în Legea nr. 223/2015, este și el lovit de neconstituționalitate

Intrucât niciunul din cele 69 de dosare rămase în pronunțare nu  are acțiunea formulată împotriva Guvernului, în baza  art. 9 alin(1) din legea contenciosului administrativ, după publicarea Deciziei CCR în MO nu se mai pot introduce acțiuni în instanță pentu acordarea de despăgubiri,  cu șanse de izbândă,  decât însoțite de excepția de neconstituționalitate a art. 84, pct 2 din OUG 114/2018, motivându-se excepția pe decizia ce va fi publicată în MO.

Constatarea neconstituționalității OUG nr. 59/2017 repune în vigoare articolele 59 și 60 din Legea nr. 223/2015 în forma avută până la 07 08 2017?

 
S-au ivit multe descuții cu privire la efectele pe care le-ar produce constatarea neconstituționalității OUG 59/2015 asupra textelor din Legea nr. 223/2017 pe care le-a modificat sau completat. Trebuie să vedem dacă și în acest caz operează principiul din art. 64 din Legea nr. 24/2000 potrivit căruia un text de lege abrogat este definitiv abrogat.

Ar fi vorba de articolul 3 literele l) și m) privind definirea cuantumului brut și net al pensiei militare, de articolul 59 prin care gulerații au redenumit indexarea ca actualizare și au eliminat indexarea din anul deschiderii dreptului de pensie și de articolul 60 prin care au eliminat actualizarea pensiilor militare și au introdus un text care reglementează plafonarea cuantumului net al pensiei militare, calculat potrivit articolelor 28-30 și 108, la plafonul maxim dat de media soldelor nete din baza de calcul.

Răspunsul la această legitimă întrebare este dat chiar de Curtea Constituțională în Decizia nr. 206/2013 în ale cărei considerațiuni  se rețin următoarele:

" 3. Efectul specific al deciziilor Curţii Constituţionale prin care se constată neconstituţionalitatea normelor abrogatoare

Dispoziţiile legale de abrogare nu sunt exceptate de la controlul de constituţionalitate. Instanţa de contencios constituţional poate decide în legătură cu constituţionalitatea unei norme de abrogare, în condiţiile în care, pe de o parte, prezumţia de constituţionalitate a legii este o prezumţie relativă, iar, pe de altă parte, prevederile art.64 alin.(3) teza a doua din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările şi completările ulterioare - potrivit cărora "Nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior să se repună în vigoare actul normativ iniţial" -, se adresează legiuitorului, vizând activitatea de legiferare. În acest sens, Curtea s-a pronunţat atât prin Decizia nr.62/2007, cât şi prin alte decizii [de exemplu, Decizia nr.20 din 2 februarie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.72 din 18 februarie 2000, Decizia nr.778 din 12 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.465 din 6 iulie 2009, Decizia nr.783 din 12 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.404 din 15 iunie 2009, Decizia nr.414 din 14 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.291 din 4 mai 2010, Decizia nr.694 din 20 mai 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.392 din 14 iunie 2010, şi Decizia nr.1.039 din 5 decembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.61 din 29 ianuarie 2013].

Curtea a reţinut, de principiu, că "art.146 lit.d) din Constituţie nu exceptează de la controlul de constituţionalitate dispoziţiile legale de abrogare şi că, în cazul constatării neconstituţionalităţii lor, acestea îşi încetează efectele juridice în condiţiile prevăzute de art.147 alin.(1) din Constituţie, iar prevederile legale care au format obiectul abrogării continuă să producă efecte".

Efectele deciziilor Curţii Constituţionale sunt consacrate expres prin prevederile art.147 alin.(1) din Constituţie, potrivit cărora: "Dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept".

Efectul specific al deciziilor de constatare a neconstituţionalităţii dispoziţiilor legale de abrogare, precizat de Curtea Constituţională în considerentele deciziilor menţionate, dă expresie şi eficienţă - în situaţia particulară a constatării neconstituţionalităţii actului abrogator şi a lipsei intervenţiei Parlamentului sau Guvernului pentru punerea de acord a prevederilor neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei - normelor constituţionale cuprinse în art.142 alin.(1) care consacră rolul Curţii Constituţionale de garant al supremaţiei Constituţiei şi în art.147 alin.(4) care statuează că deciziile Curţii sunt general obligatorii.

Prin Decizia nr.62/2007, Curtea Constituţională a constatat că dispoziţiile art.I pct.56 din Legea nr.278/2006, partea referitoare la abrogarea art.205, 206 şi 207 din Codul penal, sunt neconstituţionale, deoarece, în esenţă, "prin abrogarea dispoziţiilor legale menţionate s-a creat un inadmisibil vid de reglementare, contrar dispoziţiei constituţionale care garantează demnitatea omului ca valoare supremă. În absenţa ocrotirii juridice prevăzute de art.205, 206 şi 207 din Codul penal, demnitatea, onoarea şi reputaţia persoanelor nu mai beneficiază de nicio altă formă de ocrotire juridică reală şi adecvată." Or, a accepta că singurul efect al deciziei Curţii Constituţionale este acela al încetării efectelor juridice ale textului constatat ca fiind neconstituţional, în termen de 45 de zile de la publicarea deciziei în Monitorul Oficial al României, înseamnă a accepta că decizia Curţii Constituţionale nu are, în realitate, niciun efect, deoarece situaţia care a determinat constatarea neconstituţionalităţii va continua să subziste, respectiv demnitatea, onoarea şi reputaţia persoanelor nu vor beneficia, în continuare, de nicio formă de ocrotire juridică reală şi adecvată.

Curtea constată că în astfel de cazuri nu intervine o "abrogare a abrogării", pentru a se putea reţine incidenţa dispoziţiilor art.64 alin.(3) teza a doua din Legea nr.24/2000 potrivit cărora "Nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior să se repună în vigoare actul normativ iniţial" - dispoziţii opozabile legiuitorului în activitatea de legiferare -, ci este vorba de un efect specific al deciziilor de constatare a neconstituţionalităţii unei norme abrogatoare, efect întemeiat pe prevederile constituţionale ale art.142 alin.(1) care consacră rolul Curţii Constituţionale de garant al supremaţiei Constituţiei şi ale art.147 alin.(4), potrivit cărora deciziile Curţii sunt general obligatorii. De altfel, Curtea a evidenţiat în mod expres această distincţie în cuprinsul deciziilor nr.414/2010 şi nr.1.039/2012, reţinând că "acesta este un efect specific al pierderii legitimităţii constituţionale [...], sancţiune diferită şi mult mai gravă decât o simplă abrogare a unui text normativ".

De asemenea, Curtea reţine că, în afară de Decizia nr.62/2007, toate celelalte decizii ale sale prin care au fost constatate ca fiind neconstituţionale norme abrogatoare au avut ca efect imediat repunerea în vigoare a normelor abrogate, consecinţă necontestată nici în jurisprudenţa instanţei supreme."

NOTĂ

Prin eliminarea din Legea  nr. 223/2015 a textelor introduse  prin OUG nr. 59/2017 reintră în vigoare dispozițiile inițiale ale articolelor 59 și 60 iar modificările și completările aduse acelor articole prin art. 84 al OUG nr. 114/2018 rămân fără obiect. 

Pensiile stabilite după 15 09 2017 nu vor mai fi plafonate la media soldelor nete din baza de calcul. Dacă guvernanții vor să mențină acel plafon trebuie să se grăbească să-l reglementeze prin lege, nu prin ordonanțe.

Ce se mai discută despre pensii la început de an?

Stiu politicienii și guvernanții, alții decît cei din sistemul de apărare, că sunt mii de militari cu pensiile recalculate în anul 2016, potrivit discriminatoriei  Legi 223/2015, care au acum pensia militară sub nivelul cuantumului contributiv ce li s-ar cuveni, dacă pensiile militare ar fi reformate și aliniate la principiul contributivității?  In 2016 , 68% dintre pensionarii militari au rămas în plată cu cuantumul contributiv mai avantajos, potrivit expunerii de motive formulate de MApN și MAI  în PL x  199/2020. 

Vezi :

68% dintre pensionarii militari recalculați potrivit Legii nr. 223/2015 sunt interesați de reforma pensiilor militare

De atunci acele pensii, cu regim juridic de pensie militară, au fost indexate numai cu cca 25%, în timp ce valoarea punctului de pensie a crescut de la 830,2 lei în anul 2015  la 1 784 lei în anul 2023.

In plus, alinierea pensiilor militare la contributivitate ar da posibilitatea valorificării integrale a sporului pentru condiții de muncă, a pensiei  suplimentare și a stagiilor ulterioare  pensionarii.

Toate acesta ar constitui  motive pentru care decidenții din sistemul militar trag cu dinții de  pseodo-principii juridice, pentru a se opune introducerii în legea privind aplicarea Jalonului 215 a recomandării CE ca și pensiile militare să fie aliniate la contributivitate, așa cum sunt aliniate pensiile magistraților, grefierilor, diplomaților, aviatorilor civili etc. 

Nu s-ar desființa pensiile militare cum le cântă ciucanii prohodul!

O emisiune realizată neprofesionit de Andreea Crețulescu! Cum să nu știi pe 07 01 2023 că Decizia CCR privind contribuțiile pentru sănatate a fost publicată în MO pe 28 12 2022? 

Marius Budăi susține că noua formulă de calcul a pensiei contributive care va fi introdusă în L 127/2019 privind pensiile din sistemul public va avea un impact major, motiv pentru care se va aplica gradual.

"”Formula este una bună, dar avem niște lucruri de îndreptat. Am descoperit câteva aspecte și le vom îndrepta, nu pot să pun mana și să spun că e mare, toate aduc frustrare, pentru că regula de contributivitate spune așa, la contribuții egale, pensii egale”.

”Nu știu dacă v-am mai spus sau vă spun acum în premiera, când s-a făcut transferul contribuției de la angajator la angajat s-a majorat brutul, ca să nu fie aceasta inechitate. Cei care au deținut calitatea de ministru, dacă studiau legea, erau profesioniști, ar fi avut de făcut un lucru simplu, matematic, este o formula care stabilește indicele de corecție. Nu aveai decât de ponderat formula cu procentul transferat de contribuție de la angajat și rămânea în aceeași linie, corecta și reală. Anticipez și spun că legea va genera un impact. Știți bine că impactul nu va fi unul mic, există posibilitatea să fie o aplicare, trebuie să avem o aplicare graduală, trebuie să avem tot sistemul pus bine la punct, astfel încât când vom avea calculul cu comisia, să aplicam decizia”, a mai spus ministrul.

Recent, Marius Budăi a anunțat cine sunt românii care vor fi afectați de noua formulă de calcul a pensiilor.

„Sunt cei care sunt cuprinși în cele 6 legi menționate în PNRR și în solicitarea Comisiei Europene asupra pensiilor militare. Vorbim aici de cele 2 legi din justiție și anume de statutul magistraților și de statutul personalului auxiliar din instanțele de judecată.

Vorbim de diplomați, de personal al Curții de Conturi, vorbim de funcționarii publici, parlamentari și de personalul navigant și, bineînțeles militarii.

Noi vorbim de un calcul. Principiul de bază este cel anunțat, și anume să nu mai depășească nici pensie, salariu. Vorbim într-adevăr de calcul fără a produce retroactivitate și fără a fi afectată partea de contributivitate.

Cu precizarea că nu vorbim de sistemul public de pensii. Și da, pentru cei care depășesc cu pensia dumnealor valoarea netă a veniturilor, va fi o recalculare și vor intra în plată cu noul cuantum pe viitor.

Pensiile militare au prevedere în acest act normativ. Este o schimbare a modului de calcul de la cele 6 luni din ultimii 5 ani, la 12 luni din ultimii 5 ani, cu precizarea că pensiile militare îndeplineau criteriile din PNRR și că pensiile militare au avut deja 2 reforme, una în 2015 cu legea 223 și alta în 2017 cu ordonanța 57 și 59 bineînțeles, și aici inițiatorii au fost miniștri de resort.

Dumnealor au deja plafonat venitul din 2019 și schimbat modul de calcul, deci calcului este doar pentru viitor. Și nicio pensie militară nu depășește, din datele pe care le avem de la ministerele de resort, în momentul activității.

În acest proiect nu se face referire la pensionarii din sistemul public de pensii”

   

Drulă propune un proiect de lege care, în esență, permite majorarea pensiilor pentru securiști

După precedentul deja creat cu art. 71 indice 1 din Legea nr. 223/2015, potrivit căruia nu beneficiază de pensie de serviciu cei care au fost condamnați definitiv pentru infracțiuni contra umanității, USR propune extinderea deposedării de pensie militară și a securiștilor care au Decizii ale Curții de Apel București de constatare, la cererea CNSAS,  că au desfășurat activități în sensul OUG nr. 24/2008 de deconspirare a vechii securități.

Proiectul lui Drulă, Pl-x nr. 792/2022, nu spune, dar  foștii lucrători ai securității care au decizii CNSAS, confirmate de Curtea de Apel București, ar urma, potrivit actualului art. 71 indice 1, să devină pensionari în sistemul public de pensii, vechimea în serviciu recunoscută pentru stabilirea pensiei militare  constituind stagiu de cotizare în sistemul public de pensii.  

S-ar putea ca multor securiști să le convină bascularea useristă în sistemul public de pensii... după ce sistemul militar i-a blocat, ca vechi pensionari militari, la pensii actualizate doar până în anul 2017.

Olguța Vasilescu spunea pe 19 12 2022, în emisiunea lui Ciutacu, la  RTv, că, după intrarea în vigoare a Legii nr. 127/2019, sistemul public de pensii va deveni atât de atractiv pentru cei care au avut venituri mari încât nici nu mai este nevoie de pensii speciale.

Cei care au suma punctajelor anuale mai mare de 100 puncte vor beneficia în sistemul public de pensii de majorarea actualelor pensii militare.

 

OUG nr. 59/2017 contestată la CCR în 457 dosare admise în tribunale sau curți de apel.

 Dintre acestea un număr de 360 se afă în faza de raport, neavând termen de dezbatere.

Cu toate că sunt multe excepții ridicate, sarcina CCR a devenit ușoară după judecarea și respingerea a câtorva zeci, argumentele excepțiilor repetându-se. 

Cele mai multe excepții au fost respinse prin Decizia nr. 583/2021 - 23 la număr.

Redau mai jos motivele din Decizia nr. 583/2021 prin  care CCR a respins excepțiile ridicate, inclusiv pe cele mult vehiculate de câteva structuri asociative ale rezerviștilor, excepții  potrivit cărora legile organice nu ar putea fi modificate prin ordonanțe de urgență.

Motivele din această decizie  se vor repeta pentru respingerea excepțiilor în toate cele 360 de dosare rămase pentru judecare la CCR.

Întreaga decizie poate fi citită AICI --> Decizie nr. 583/2021

"Astfel, analizând criticile de neconstituționalitate extrinsecă formulate în raport cu prevederile art.1 alin.(4) şi ale art.73 alin.(1) lit.p) din Constituţie, Curtea a reţinut că Legea nr.223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.556 din 27 iulie 2015 și modificată prin dispozițiile de lege supuse controlului de constituționalitate, a fost adoptată de Parlament cu respectarea prevederilor art.75 şi ale art.76 alin.(1) din Constituţie, respectiv ca lege organică. Dispozițiile art.115 alin.(5) teza a treia din Constituţie, potrivit cărora „Ordonanţa de urgenţă cuprinzând norme de natura legii organice se aprobă cu majoritatea prevăzută la articolul 76 alineatul (1)”, stabilesc însă, în mod neechivoc, că Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă în materii care fac obiectul legilor organice, astfel că susținerile autorilor excepției sunt lipsite de temei (Decizia nr.544 din 2 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.1038 din 6 noiembrie 2020, paragraful 23).

• De asemenea, Curtea a reţinut că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.59/2017 a fost adoptată cu respectarea prevederilor art.115 alin.(4) din Constituţie. În acest sens, a arătat că „în contextul în care o modificare legislativă de amploare, aşa cum este cea determinată de adoptarea unei noi legi-cadru de salarizare a personalului plătit din fonduri publice, este susceptibilă să determine un impact bugetar semnificativ, ce reclamă adoptarea unor măsuri urgente menite să prevină apariţia unor consecinţe negative considerabile asupra bugetului de stat, aceasta poate fi privită ca o situaţie ce are caracter extraordinar, în sensul reţinut în jurisprudenţa Curţii Constituţionale” (Decizia nr.687 din 31 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.155 din 26 februarie 2020, paragraful 35).

• Răspunzând criticilor de neconstituționalitate intrinsecă privind încălcarea principiilor predictibilității și stabilității normei juridice, ce decurg din prevederile art.1 alin.(5) din Constituție, precum și susținerilor referitoare la existența unui drept câștigat și a unei speranțe legitime în ceea ce privește actualizarea pensiei, Curtea a reținut că art.47 alin.(2) din Constituţie, deşi consacră dreptul la pensie, nu oferă garanţii şi cu privire la algoritmul de creştere a cuantumului acesteia în viitor. Din contră, aşa cum s-a statuat prin Decizia nr.1140 din 4 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.31 din 15 ianuarie 2008, „valoarea punctului de pensie, limita maximă a cuantumului pensiei, condiţiile de recalculare şi de recorelare a pensiilor anterior stabilite, ca şi indexarea acestora, nu se pot face decât în raport cu resursele fondurilor de asigurări sociale disponibile” (Decizia nr.543 din 2 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.989 din 27 octombrie 2020, paragraful 28). Curtea a amintit că, astfel cum se precizează în nota de fundamentare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.59/2017, măsura eliminării actualizării anuale a pensiilor de serviciu în raport cu majorarea salariilor personalului aflat în activitate a fost instituită în vederea evitării unei grave atingeri aduse principiilor echităţii şi egalităţii de tratament între asiguraţii sistemului de pensii, dar şi pentru evitarea unor cheltuieli semnificative din bugetul de stat (Decizia nr.541 din 2 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.1033 din 5 noiembrie 2020, paragraful 25).

• În jurisprudența sa, Curtea a precizat și că deschiderea dreptului la pensie este guvernată de principiul tempus regit actum, neputându-se considera că reglementările anterioare acestui moment, referitoare la condiţiile acordării dreptului la pensie, generează o aşteptare legitimă. Astfel, până la momentul pensionării, se pot succeda mai multe reglementări, care stabilesc condiţii de pensionare diferite, relevantă fiind însă doar cea aplicabilă la momentul acordării acestui drept (Decizia nr.810 din 5 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.172 din 2 martie 2020, paragraful 50).

• În ceea ce privește susținerile referitoare la caracterul pretins discriminatoriu al dispozițiilor art.VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.59/2017, Curtea a apreciat că acestea sunt neîntemeiate, reținând că militarii, poliţiştii sau funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor nu au un statut constituţional şi legal similar magistraţilor, aceştia nebeneficiind de garanţiile de independenţă specifice magistraţilor (Decizia nr.687 din 31 octombrie 2019, precitată, paragraful 31).

• Cât priveşte critica referitoare la existenţa unui tratament diferit între beneficiarii pensiilor militare de stat şi pensionarii din sistemul public de pensii, supuşi reglementării Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.852 din 20 decembrie 2010, Curtea a reţinut, în esență, că cele două categorii de persoane comparate se află în situaţii obiectiv diferite, fapt relevat, de altfel, şi prin reglementarea separată, în acte normative distincte, a dreptului la pensie acordat militarilor şi a pensiilor din sistemul public. Curtea a arătat că, deşi după intrarea în vigoare a Legii nr.119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.441 din 30 iunie 2010, pensiile militarilor au devenit pensii în sistemul public şi au constituit ulterior obiectul de reglementare al Legii nr.263/2010, legiuitorul, adoptând Legea nr.223/2015, a înţeles să reinstituie un regim juridic diferit pentru militari şi să acorde beneficiul pensiei de serviciu, şi nu dreptul la pensie calculată în raport cu principiul contributivităţii. Prin urmare, existenţa unui mod diferit de calcul al pensiei, inclusiv sub aspectul actualizării cuantumului acesteia, nu este contrară principiului egalităţii în drepturi (Decizia nr.543 din 2 iulie 2020, precitată, paragraful 30).

• În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate potrivit căreia dispoziţiile de lege criticate au drept rezultat acordarea unui cuantum diferit al pensiei pentru persoane care au ocupat aceeaşi funcţie, dar au ieşit la pensie în perioade diferite, în temeiul unor acte normative distincte, Curtea, constatând că este neîntemeiată, a amintit jurisprudența sa în care a statuat că situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale care consacră egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi discriminări. (Decizia nr.543 din 2 iulie 2020, precitată, paragraful 31).

• Pronunțându-se cu privire la constituționalitatea dispozițiilor de lege potrivit cărora pensia militară de stat netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei, Curtea a reținut că acestea sunt în acord cu dispoziţiile art.47 alin.(2) din Constituţie, potrivit cărora cetăţenii au dreptul la pensie şi la alte drepturi de asigurări sociale, în condiţiile legii. Astfel, legiuitorul este autorizat/îndrituit să stabilească conţinutul dreptului la pensie şi condiţiile acordării acestuia, precum şi să le modifice în funcţie de resursele financiare existente la un anumit moment (Decizia nr.849 din 12 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.206 din 13 martie 2020, paragraful 23).

• Referitor la critica privind încălcarea dispoziţiilor art.44 din Constituţie, Curtea a reţinut, în esență, că nici Constituţia şi nici vreun instrument juridic internaţional nu prevăd cuantumul pensiei de care trebuie să beneficieze diferite categorii de persoane. Acesta se stabileşte prin legislaţia naţională. În aceste condiţii, legiuitorul poate să prevadă şi o limită minimă a cuantumului pensiei, precum şi plafonul maximal al acesteia (Decizia nr.8 din 14 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.416 din 20 aprilie 2021, paragraful 25). 

• În ceea ce priveşte susţinerea potrivit căreia dispoziţiile de lege criticate ar aduce atingere prevederilor Directivei 86/378/CEE din 24 iulie 1986 privind punerea în aplicare a principiului egalităţii de tratament între bărbaţi şi femei în cadrul regimurilor profesionale de securitate socială, Curtea a constatat că acest act normativ a fost abrogat prin art.34 alin.(1) din Directiva 2006/54/CE din 5 iulie 2006 privind punerea în aplicare a principiului egalităţii de şanse şi al egalităţii de tratament între bărbaţi şi femei în materie de încadrare în muncă şi de muncă, nefiind aplicabil la data adoptării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.59/2017 (Decizia nr.543 din 2 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.989 din 27 octombrie 2020, paragraful 32).

• Curtea apreciază că cele statuate prin deciziile mai sus amintite răspund criticilor de neconstituționalitate formulate în prezenta cauză, neintervenind elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie. 

• Pentru considerentele expuse, în temeiul art.146 lit.d) şi al art.147 alin.(4) din Constituţie, precum şi al art.1-3, al art.11 alin.(1) lit.A.d) şi al art.29 din Legea nr.47/1992, cu unanimitate de voturi," 

O nouă portiță prin care se poate ieși mai devreme la pensie

 La data de 08.06.2022 a fost depus în Senatul României proiectul de lege B  362/2022 pentru modificarea art.21 alin.(1) din Legea nr.223/2015 privind Pensiile militare de stat, proiect care , dacă va fi adoptat, dă posibilitatea părăsirii mai devreme a sistemului militar de către cei care după aprilie 2001 au lucrat în condiții de muncă deosebite.  Pentru a vedea cu cât timp se va putea ieși mai repede la pensie, înainte de limita de vârstă standard, comparați tabelul de mai jos cu cel din actualul art. 21 al  L 223/2015, AICI .

Miniștrii se vaită că prea repede le pleacă militarii din sistem iar politicienii creează noi portițe de golire de specialiști a instituțiilor militare. Cei drept, noua inițiativă este în favoarea funcționărimii care populează unitațile militare.

Doar calculul contributiv al pensiei militare ar mai putea opri hemoragia de cadre din sistemul de apărare. 

Calculul contributiv cointeresează personalul militar să iasă la pensie la o vârstă cât mai apropiată de vârsta standard, astfel încât să cumuleze cât mai multe stagii anuale care să mărească suma punctajelor anuale și, implicit, pensia garantată constituțional. 

In actualul sistem de pensii militare vei primi aceeași pensie militară, fie că  pleci neterminat din sistem, după o carieră militară de 20 ani,  fie după o carieră de peste 30 de ani efectiv lucrați. Ba...dacă muncești 30 de ani în armată....  ai și neșansa să primești o pensie diminuată  față de cea ”ca la 20 de ani”(vorba cântecului) dacă o iei la vale în ierarhia militară. 

Cum a evoluat pensia unui militar în perioada 2016-2022 și cum ar fi putut crește dacă se păstra calculul contributiv.

 Cineva a avut răbdarea să calculeze, lună de lună, pensia pe care ar fi putut s-o aibă potrivit calculului contributiv pe Legea  263/2010, cu punctajul mediu anual  de 4, 636, comparativ cu pensia militară calculată după cum au ciuntit gulerații legea pensiilor militare din anul 2015.

Ii mulțumesc pentru încrederea avută în blog, astfel încât cititorii lui să poată compara.

După cum se vede, pensia brută calculată potrivit L 223/2015 a ajuns în iulie 2022 cu mai bine de 3 000 lei mai mică decât cea dacă ar fi fost stabilită potrivit calculului contributiv.

Adaug eu încă o comparație, cea  cu calculul potrivit L 127/2019, dacă nu ar fi fost  prorogată de Cîțu.

La un punctaj anual de 4,636 corespunde o sumă a punctajelor anuale de 4,636 x 20= 92,720

92,720 x 75=6954 lei +20% spor OMM= 8 345 lei

Deputatul USR, Nicu Fălcoi, inițiator proiect de lege pentru introducerea primelor și premiilor în baza de calculare a pensiilor militare

 Proiectul intră în dezbatere publică sub nr.   B461/2021

Proiectul poate fi citit AICI

Expunerea de Motive poate fi citită AICI

Motivarea ar fi militarii în activitate plătesc CIBS, potrivit art. 31 din L 223/2015 și pentru primele și premiile excluse din baza de calcul prin art. 40 al OUG nr. 57/2015.

Creșterea prin includerea acestor elemente salariale în baza de calcul nu ar avea un impact financiar prea mare întrucât.... pentru 60% din pensiile  militare recalculate în anul 2016 nu s-ar depăși actualul cuantum contributiv rămas în plată.

Proiectul ar fi putut avea succes dacă era promovat înainte de ieșirea USR de la guvernare.

Peste 60% din pensiile recalculate potrivit Legii 223/2015 au fost diminuate cu procente de la 20% până la 60%

 Rezultă dintr-un document al Comisiei de Apărare din Senat, care a propus scoaterea pensiilor militare din articolul Proiectului legii salarizării care prevedea suspendarea actualizării pensiilor militare și speciale  până în anul 2022.

Legea 223/2017, prin modificările aduse înainte de intrarea în vigoare, vezi art. 40 din OUG 57/2015. a fost concepută ca o lege care, prin modul de constituire a bazei de calcul,  împărțea pensionarii militari in două categorii: 

-pensionari vechi, majoritatea proveniți din structurile militare ale fostului regim comunist,---> cu solde in care ponderea o dețineau solda de funcție si vechimile(gradațiile)

-pensionari noi, așa zișii natoiști, ---> cu solde în care ponderea este deținută de indemnizații și sporuri de tot felul.

Această bolnavă abordare a primit foarte repede o lovitură puternică prin noua lege a salarizării, elaborată în anul 2017 de fosta ministră social-democrată Olguța Vasilescu, care a repus solda de funcție la locul ei în structura soldei lunare a militarilor și a limitat la 30% suma sporurilor.

Gulerații s-au alertat și au băgat celebrul articol 40, pe care-l vedeți în facsimilul de mai jos, în proiectul legii cadru a salarizării din 2017, propunând suspendarea actualizării pensiilor militare... tocmai pentru ca vechii pensionari să nu beneficieze și ei de creșterile soldelor de grad și de funcție prevăzute în legea  Olguței, cum multor rezerviști le place s-o identifice.

Intervenția lui Dragnea peste Olguța, manipulată de șefii instituțiilor militare, și peste șeful Comisiei pentru muncă din Camera Deputaților, deputatul Adrian Solomon, chiar după ce această comisie elaborase Raportul de aprobare a suspendării actualizării pensiilor militare, a eliminat suspendarea actualizării pensiilor militare din legea care a devenit  Legea nr.153/2017.

Gulerații nu s-au lăsat și peste o lună au forțat eliminarea definitivă, prin OUG nr. 59/2017, a posibilitâții ca vechii pensionari militari să beneficieze de creșterile de solde prevăzute de L 153/2017 pentru anii 2018-2022.

Comparând în timp cele 2 monstruozități, parcă era mai suportabilă pentru militari suspendarea actualizării decât eliminarea ei. 

Cu cât se amână reluarea actualizării pensiilor militare, cu atât se lovește cu OUG 59/2017 și în categoria pensionarilor militari natoiști. Si pensiile lor vor stagna.

Rezervistul Dan Băzăvan a intoxicat site-ul Impact.ro

Intr-o perioadă, rezervistul Dan Bazavan a frecventat și acest blog cu interpretările sale subiective ale legislației privind salarizarea și drepturile de pensie ale militarilor.

Nu a înțeles opiniile contrare exprimate pe acest blog și a continuat demersurile pe alte site-uri, reușind să producă grozăvii publicistice de genul:"EXCLUSIV. Scandal imens în MApN și MAI. Sumele uriașe pe care militarii români le-au pierdut din cauza soldelor calculate greșit" pe site-ul Impact.ro

Din toate aspectele publicate acolo sunt reale doar cele referitoare la eliminarea sporului OMM/SOSP, reglementat de L 80/1995, nu de Legea 223/2015,  din calculul pensiilor militare stabilite după 15 septembrie 2017 potrivit OUG nr.59/2017, spor care, într-adevăr, trebuia adăugat la cuantumul net al pensiei militare... nu plafonat la acel cuantum.

Problema sporului pentru pensia  suplimentară, integrat în algoritmul de calcul al pensiilor militare, a fost complet lămurită de mai multe decizii ale Curții Constituționale, care a judecat excepțiile de neconstituționalitate privind art. 30 din L 223/2017, astfel cum a fost modificat prin OUG nr. 57/2015. Este constituțional ca acest spor să fie inclus în plafonul de 85% prevăzut de art. 30, dar este constituțional și dacă acest spor este adăugat la plafon, cu condiția ca legiuitorul să reglementeze expres acest lucru.

In privința presupusului calcul greșit al soldei de funcție după perioada 2009- 2022, pe acest blog au fost scrise numeroase articole și comentarii, concluzia fiind că solda/salariul de funcție este calculat/ă potrivit legislației.

De altfel, MApN i-a răspuns anul trecut, așa cum rezultă din documentul pe care l-am primit de la alt user al blogului.

Domnul avocat care dorește să se implice în această cazuitică, luând de bune opiniile domnului Băzăvan, ar face bine să studieze si articolele de pe acest blog de la etichetele solda de funcție și solda de bază

Să actualizăm o pensie, în anul 2017, cum zice Decizia Curții de Conturi în pct.1/iii

Avem mai jos un articol din 10 martie 2019 în care am corectat o decizie de actualizare emisă de de CPS a MApN.

Rămâne valabilă demonstrația de atunci privind calculul corect al cuantumului actualizat la 30 06 2017, în cele ce urmează, după schimbul de opinii cu @Trofin, voi demonstra că la același rezultat se ajunge și dacă se aplică corect ce spune Curtea de Conturi în Decizia nr. 4/13 07 2020, aplicată CPS a MApN, respectiv ;

iii. Actualizarea pensiilor, în condițiile menţionate mai sus, se realizează cu încadrarea în procentul de 85% din baza de calcul, conform art. 30 din Legea nr.223/2015..

Indexarea din anul 2016 este calculată din cuantumul recalculat din 2016 sau din baza de calcul din 2016 majorată cu 5%

Cuantumul actualizat corect în 2017, în spiritul deciziei Curții de conturi poate fi calculat în 2 variante, ambele conducând la același rezultat;

1. Adăugarea valorii indexării din 2016 la cuantumul actualizat în 2017 potrivit art. 60 alin(1)

2. Adăugarea la baza de recalculare din 2017 a 5 % din baza de calcul din 2016 si extragerea din aceasta a cuantumului actualizat potrivit algoritmului de calcul

Prima variantă am analizat-o detaliat în martie 2019

Aici voi demonstra că și cea de-a 2-a variantă, cea care este recomandată de Curtea de Conturi, duce la același rezultat.

La baza de actualizare de 6678 lei din anul 2017 adăugăm 5% din baza de recalculare de 6111 lei din anul 2016.

6678 + 5% x 6111 lei= 6678 + 306 =6984 lei 

Acum aplicăm procentele din algoritmul de calcul din deciziile de recalculare/actualizare.

La această bază aplicăm plafonul de 85% si obținem 5936,4  lei - cuantum plafonat, fără sporul OMM.

Adăugăm și sporul OMM de 20%

5936,4  + 20% x 5936 =7123,68 lei-->7124 lei  cuantum actualizat corect.

Se vede clar că am obținut acelasi cuantum actualizat ca și când la cuantumul actualizat conf art.60 alin(1)  de 6812 lei aș fi adăugat valoare  indexării de 5% din 2016, respectiv suma de 312 lei, cum am demonstrat în urma cu un an și jumătate.

6812 + 312 =  7124 lei cuantum actualizat corect

Este complet greșit modul de calcul comunicat de SRI beneficiarului său Horia.

Chiar și în condițiile deciziilor emise de Curtea de Conturi, Casele de Pensii Sectoriale trebuie să adauge integral valoarea  indexării de 5%, calculate în anul 2016,  la cuantumul actualizat, plafonat la 85%, calculat la 30 06 2017 potrivit fostului art. 60 alin.(1) al L 223/2015.  

Să corectăm împreună o decizie de actualizare emisă de CPS a MApN

 HUHU REZEA  DUMINICĂ, MARTIE 10, 2019

 42 COMMENTS

Avem mai sus prima pagină a deciziilor de actualizare şi de recalculare ale aceluiaşi pensionar militar.

Pentru demonstraţia pe care vrem să o facem nici nu mai contează notele de calcul pentru stabilireaa bazelor de  calcul ale recalculării sau actualizării. Le luăm aşa cum sunt consemnate ele pe prima pagină.

Cuantumul recalculat al pensiei militare, stabilit în anul 2016, potrivit OUG 57/2015, fără indexarea de 5%, este de 6234 lei. El a fost obţinut prin aplicarea plafonului de 85% la valoarea bazei de recalculare de 6111 lei şi a majorării cu 20%, sporul pentru OMM.

Cuantumul actualizat al pensiei militare, fără indexări, este de  6812 lei. El a fost obţinut prin aplicarea aceloraşi procente la baza de actualizare de 6678 lei, consemnată în decizia de actualizare.

Observăm că prin operaţiunea de actualizare a bazei de calcul din decizia de recalculare, prin majorarea cu 15% a cuantumului compus al soldei de funcţie, pensionarul a obţinut un câştig la pensie de   6812-6234 = 578 lei, fără a lua în calcul îndexările din  anii 2016 şi 2017.

Valoarea indexării de 5,25%, aplicată la pensia în plată de la 31 12 2016, este  de 6890-6546=344 lei

Avînd stabilite câştigul pe care l-ar obţine  pensionarul  prin actualizarea bazei de calcul, urmare a  majorarii soldei de funcţie cu 15%,  şi câstigul deja existent în pensia în plată la 30 06 2017, prin indexarea cu 5,25% în anul 2017, putem să decidem în cunoştinţă de cauză care dintre aceste operaţiuni este mai favorabilă pensionarului, potrivit art. 60 alin.(3) al Legii 223/2015.

578 lei, creşterea prin  actualizare, este mai favorabilă decât creşterea de 344 lei prin indexarea din 2017.

Drept urmare, pentru anul 2017, prin regularizare, eliminăm indexarea de 5,25% şi menţinem în calcul actualizarea, respectiv suma de 6812 lei.

OOOPS!

Dar, suma de 6812 lei nu include în ea nici indexarea de 5% aferentă anului 2016 şi nici indexarea de 5,25% aferentă anului 2017. Absenţa indexării din anul 2017 este justificată de aplicarea art. 60 alin.(3) din Legea 223/2015, dar ce aţi făcut cu indexarea de 5%, din 2016, domnilor  de la CPS a MApN?.

Este tocmai ce  bănuiam! Aţi introdus-o greşit în regularizarea prevăzută de art. 60 alin (3).

Suma de 6890 lei rămasă în plată conform deciziei dvs de actualizare este compusă din

6234 lei cuantum recalculat

  312 lei indexarea de 5% din 2016

  344 lei indexarea de 5,25% din 2017.

Lipseşte din ea suma de 578 lei reprezentând  căstigul prin actualizare.

Potrivit art, 60 alin.(3,)  cuantumul final al actualizării reţine creşterea de 578 lei şi elimină indexarea de 344 lei aferentă anului 2017, dar nu şi indexarea de 312 lei din 2016.

Numai în situația în care câștigul prin actualizarea bazei de calcul ar fi fost mai mic decât indexarea din anul 2017, la cuantumul recalculat în anul 2016 se adăugau atât indexarea din anul 2016 cât și indexarea din anul 2017 , dar dispărea din calcul câștigul prin actualizare.

Drept urmare, cuantumul corect al pensiei militare rămas în plată după procesul de actualizare din 30 06 2017 este:

6234+   cuantum 2016, neindexat

  312+    indexare 5% în  2016

  578      creștere cuantum prin actual..

----------

=7124 lei

Altfel spus, cuantumul actualizat de 6812 lei din decizia de actualizare, cuantum compus din cuantumul recalculat în anul 2016, respectiv de 6234 lei,  şi creşterea de 578 lei  prin actualizarea din 30 06 2017, plus indexarea de 5% din 2016, în valoare de 312 lei, formează cuantumul corect al pensiei militare analizate, pensie care ar trebui să aibă  cuantumul  de 7124 lei. 

Cine nu este de acord că acest pensionar pierde lunar, începând cu iulie 2017 suma de 234 lei, nu am mai calculat si impozitul, să demonstreze contrariul.