Dezvaluiri pe site-ul Politeia:
http://theophylepoliteia.wordpress.com/2010/08/12/taierea-motului-pensiilor-speciale-ale-magistratilor-1/" Noi, însă, bărbierii din Politeia, credem că avem cui şi din acest motiv ne-am propus să vi-l arătăm în continuare, aşa cum funcţionează după principiul „cui pe cui se scoate!”. Pentru început, ca să nu credeţi că glumim pe-aici, luăm în prim-planul filmului de la botez două exemplare de arătări montruoase în detalii:
a) Pozdîrcă Monica Dana, judecator la Judecatoria Tg. Mures. HCSM 2009/12.11.2009
- Virsta de pensionare: 48 ani.
- Vechimea în magistratură = 25 ani si 2 luni, din care, judecător 2 ani si 2 luni (numire D804/31.08.2007 ; eliberare D1838/01.12.2009) şi avocat ( 23 ani).
-Perioada fără legătură cu statutul constituţional de judecător: 23 ani (91,4%)
b) Rădulea Icoana, procuror la Parchetul de pe langa Judecatoria Oravita, delegat în funcţia de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bozovici. HCSM nr. 1067/10.09.2009
- Virsta de pensionare = 56 de ani si 2 luni ;
- Vechimea în magistratură = 28 ani si 5 luni, din care procuror 1 an şi o lună (decret numire D431/18.04.2007, decret eliberare D1314/19.08.2009 ), consilier juridic (6 ani şi 7 luni), avocat 20 ani şi 9 luni ;
- Perioada fără legătură cu statut constit. de procuror: 27 ani şi 4 luni (96,2%).
Prima arătare are negru doar pe-o mână… până la cot (8,6%), iar a doua lungul nasului cât negru sub unghie (3,8%).
Atenţie! Pe lângă pensia de serviciu, smulsă prin asimilarea a ceea ce are avocatura cu magistratura, precum impostura cu Prefectura, ambele exemplare mai beneficiază separat de câte o pensie de avocat. Ambele categorii de pensii (specială şi de avocat) sunt obţinute pentru aceleaşi perioade – suprapuse, luate alternativ şi răplătite simultan- în care au practicat avocatura, recompensată separat prin altă pesie în acelasi timp (ca vechime şi stagiu de cotizare, nu la fondul public de asigurări ci la Casa de Asigurare a Avocaţilor, prin care se plătesc pensiile de avocat), în baza OUG nr 221/2000 aprobată prin legea 452/2001. În acest sistem, vârsta de pensionare este mai nefavorabilă (în principiu, 60 ani femei şi 65 ani bărbaţi, la fel ca în legea comună a pensiilor nr. 19/2000), aşa încât tentaţia pensiei de serviciu din magistratură, cu cioara vopsită în statut cât negru sub ghiare, este o afacere magistrală prin suprapunere şi cumulare.
Cu 1-2 ani de trecere hoţească prin funcţia de judecător sau procuror, se procedează la o asimilare cu jaful din banul public pe perioadele în care avocatul sau consilierul juridic, cum am arătat concret , a prestat o altă activitate, nu de judeător sau procuror. Sunt foarte multe astfel de funcţii asimilate cu magistratura gonflabilă, expandabila şi încolonată în spatelor celor învestiţi în funcţiile legate strict de statutul în discuţie.
Toate aceste asimilări, în fapt şi în drept, sunt complet străine de statutul constituţional al judecătorilor/procurorilor, invocat de CCR în decizia 873/2010, prin care a apărarat conservarea pensiilor speciale ale procurorilor şi judecătorilor, dar astfel s-au strecurat tot felul de orice alte pensii gonflate de serviciu… inexistent. O perioadă de recompensare prin pensie specială- dar ruptă de noţiunea timpului definitoriu- nu-i decât o scamatorie de bâlci, într-o bulibăşeală mai uşor de soluţionat cu descernământ prin strămutarea cauzei la un stabor.
5. Predescu Ioan Botezătorul şi soborul lui de bulibăşeală.
S-a scris negru pe alb ce a declarat preafericitul botezător despre importanţa decisivă a statutului constituţional, dobândit de judecători şi procurori:
I.Predescu: magistratii sunt constitutionali Între magistraţi şi ceilalţi este o diferenţă fundamentală: ei au statut constituţional, iar ceilalţi au statut legal. Când ai statut legal, înfiinţat prin lege, fie ea chiar şi organică, poţi umbla la el oricând” şi “Când este statut constituţional, nu poţi nici adăuga, nici completa, nici modifica, nici desfiinţa prin lege pentru că e prevăzut în Constituţie” (aici)
Cu alte cuvinte, „Domnul Legiuitor a dat, domnul legiuitor va lua”, când intervine acolo unde are o asemenea libertate, fără să nesocotească normele constituţionale. În cazul pensiilor magistraţilor, a-i atinge pe cei cu statutul în plop şi scăpaţi la grămadă nu ar aduce nicio atingere prevederilor art. 124 şi 125 din constituţie în cazul judecătorilor (respectiv art. 132 alin 2, pt procurori).
Exact aşa ceva propunem noi aici, repectând atât statutul judecătorilor şi procurorilor, cât şi condiţiile deciziei nr. 873/2010, în aşa fel încât să se poată proceda la tăierea moţului pensiilor de serviciu ale magistraţilor.
In lumina deciziei nr.873/2010 a Curţii Constitutionale, pensia specială este o aberaţie strigătoare la cer, după cum a fost concepută pentru recompensarea corciturilor din magistratură (pentru o anume activitate, ca funcţie şi durată, din considerente strict legate de un anume statut „înzestrat” cu anumite interdicţii, toate referitoare numai la judecători şi procurori). Vedem acum că de fapt este vorba de recompensarea unor instruşi, prin asimilare în scop de jaf, pe o perioada străină de statutul dobândit şi pentru o cu totul altă perioadă, de regulă mult mai scurtă (cum se poate observa şi din exemplele furnizate). Completarea vechimii minime în magistratură, în vederea atingerii pragului de la uşa pensiei, cu o perioadă de timp (perioadă asimilată) negrevată de statutul constituţional şi de incompatibilităţile şi interdicţiile care-l însoţesc precum îngerul păzitor pe om, nu poate impiedica legiuitorul să intervină pentru a opera tăierea propusă de noi chiar în conformitate cu statutul constituţional invocat de CCR în decizie 873/2010. Ba dimpotriva."
Concret, propunem completarea art. 1 din legea 119/2010.
a) Art. 1 din legea 119/2010 se completeaza cu litera x sau xxx (Art.1: “Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, următoarele categorii de pensii stabilite pe baza legislaţiei anterioare devin pensii în înţelesul Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare) astfel:
x) pensiile de serviciu ale judecătorilor şi procurorilor care nu indeplinesc condiţia vechimii de 25 de ani, realizată numai prin exercitarea efectivă a acestor funcţii, continuu sau cumulate, din perioada sau perioadele pentru care au fost numiţi după intrarea în vigoare a Constituţiei României din 1991.
b) Poate vrea cineva şi menţionarea expresă a „statutului constituţional”.
xxx) pensiile de serviciu ale judecătorilor şi procurorilor care nu indeplinesc condiţia vechimii de 25 de ani, realizată numai prin exercitarea efectivă a acestor funcţii, continuu sau cumulate, din perioada sau perioadele în care au dobândit statutul constituţional, prin numire după intrarea în vigoare a Constituţiei României din 1991.
