DGIA, instrument basist de poliție politica?

Autodenuntul ziaristului Robert Turcescu, din care aflam ca a acționat  in presa ca ofițer acoperit al serviciului departamental de informații al Armatei, arunca o pata puturoasa de băsism asupra acestui prestigios departament informativ.
Urmărind activitatea publicistica a lui Robert Turcescu, avem o imagine fidela a ce se urzeste in laboratoarele serviciului informativ care l-a dirijat si l-a infiltrat in presa.

Despre Turcescu puteam sa bănuim ca ar fi agent de influența al SRI sau Doi si-un Sfert, dar nu al DGIA , serviciu căruia Legea Siguranței Naționale ii conferă atribuțiuni de culegere de informații in alte domenii  si medii, nu in cele in care a lucrat Robert Turcescu.
Desigur ca DGIA nu va recunoaște dezvăluirile lui Turcescu. Alți agenți de influența ai aceluiasi serviciu au si ieșit in media cu presupunerea ca Turcescu si-a pierdut mințile.
Colaborarea perfecta dintre Turcescu și Basescu din ultimii ani ne oferă indicii si cu privire la al cui agent acoperit a fost Basescu la Anvers. Când s-a dezvinovatit, Basescu a nominalizat toate serviciile romanesti de informații, mai puțin pe cele ale Armatei, profitând de realitatea ca populația conștientizeza mai puțin ca si Armata este prezenta in viața lor  in postura de culegator de informații. Cazul Turcescu ar demonstra ca jocurile politice din România sunt controlate  de DGIA si, mai ales, ce orientare politica au stimabilii generali ai acestei direcții de informații.