Valeriu Stoica, la conacul sau viticol din Dobrușa, Drăgășani, moștenit de soție de la comisarul de Siguranță... Ramniceanu. |
Cu toate că în Constituția din anul 1991 nu se prevedea acest drept pentru magistrați, Parlamentul a adoptat această lege.
In anul 2000, când s-a votat noua lege privind sistemul public de pensii, Legea nr. 19/2000, a fost abrogat art. 103 din L 92/1992, astfel că magistrații puteau rămâme fără pensii de serviciu.
Magistrații au atacat legea la CCR în procedura anterioară promulgării și atunci s-a dat celebra Decizie nr. 20/2000 prin care a fost declarat neconstituțional articolul care abroga pensiile de serviciu pentru magistrați, motivarea invocând pentru prima dată pretinsul statut constituțional al magistraților si discriminarea lor față de militari, care râmâneau cu pensii de serviciu.
In schimb, peste 10 ani, în anul 2010, aceeași Curte a decis că este constituțională legea de desființare a tuturor pensiilor de serviciu, mai puțin pensiile magistraților, nemaireținând că și militarii erau discriminați.
Analizând textele constituționale referitoare la justiție si la judecători, constatăm în primul rând că procurorii nu sunt magistrați si ei nu sunt nominalizați că înfăptuiesc justiția. Abia legea de organizare i-a asimilat magitraților și pe procurori.
După cum vedeți mai jos, articolele 124-126 din Constutuție privind înfăptuirea Justiției, Statutul judecăorilor, competența și structura instanțelor abundă, chiar obositor de mult, cu trimiteri la lege. Toată activitate lor, inclusiv statutul, este reglementată de lege.
Domnilor magistrați, nu mai invocați Constituția pentru a vă proteja salariile și pensiile exorbitante, pentru că ele v-au fost acordate prin lege... nu prin Constituție.
Prea frecventa referire a judecătorilor constituționali la statutul constituțional al magistraților, pentru a respinge chiar si fiscalizarea veniturilor din pensia de serviciu, ne îndeamnă să comparăm dispozițiile constituționale referitoare la magistrați și instanțe cu cele referitoare la militari și forțele armate.
Observăm că judecătorii se supun legii, chiar dacă sunt independenți, iar inamovabilitatea le este acordață tot în condițiile legii. Atunci... de unde pretenția că legea nu se poate atinge de lefurile și pensiile lor?
Prin valorile pe care sunt chemate să le apere, am putea spune că textul Constituției acordă o importanță mai mare forțelor armate.
In numele poporului Armata garantează:
- suveranitatea, independența și unitatea statului;
-integritatea teritorială a țării;
-democrația constituțională.
Militarii nu au independență și inamovibilitate, dar sunt chemați să apere cu sacrificiul vieții democrația constituțională, cea care nu permite nici măcar magistraților și judecătorilor constituționali să nesocotească legea și Constituția.
Parlamentul, organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării, ar trebui să-și intre în atribuțiuni și să pună capăt abuzului judecătorilor constituționali în a invoca statutul constituțional al magistrațior pentru a înfrânge autoritatea legiuitoare a țării.
Decizia nr. 900/2020 a CCR este o mostră de abuz de drept.
Instanţele judecătoreşti | |||
Înfăptuirea justiţiei | ARTICOLUL 124 (1) Justiţia se înfăptuieşte în numele legii. (2) Justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi. (3) Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii. | ||
Statutul judecătorilor | ARTICOLUL 125 (1) Judecătorii numiţi de Preşedintele României sunt inamovibili, în condiţiile legii. (2) Propunerile de numire, precum şi promovarea, transferarea şi sancţionarea judecătorilor sunt de competenţa Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile legii sale organice. (3) Funcţia de judecător este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior. | ||
Instanţele judecătoreşti | ARTICOLUL 126 (1) Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege. (2) Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege. (3) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie asigură interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti, potrivit competenţei sale. (4) Compunerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi regulile de funcţionare a acesteia se stabilesc prin lege organică. Forțele armate
|