Un produs Blogger.

sâmbătă, aprilie 24, 2021

Paula Hriscu: M-o trimis mama la capre

32 comments
Cântec arhaic din Transilvania. 
O interpretă fomidabilă. 
Si un cântec patriotic

32 de comentarii:

  1. @ Dedicat lui "cezarus"? Lo trimis ma-sa la scoala de ofiteri si el a ajuns randas la GAZul unitatii unde a fost repartizat.Atata lo dus capu' pe idiot.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Afirmativ! Subliminal.... Felicitari Admin!

      Ștergere
    2. Ai vazut cine are aplecare spre analize militare si nu numai?!

      Ștergere
  2. La multi ani tuturor care poarta numele de floare! Spiritul primaverii, suflul unei vieti noi sa ne cuprinda pe toti, sa incercam sa fim mai buni si sa terminam cu mistocareala adolescentina , cu ura si invidia si sa ne canalizam ideile spre a gasi solutii sa ne fie intinerita batranetea, sa ni se dea drepturile cuvenite si sa nu mai fim umiliti.
    Doamne ajuta!
    Nume de flori care sunt sarbatorite azi:Anemona
    Brânduşa
    Camelia
    Codrin
    Codrina
    Codruţ
    Codruţa
    Crăiţa
    Crenguţa
    Crina
    Crinu
    Crinuţa
    Crizantema
    Dalia
    Delia
    Floarea
    Flora
    Florenţa
    Florentin
    Florentina
    Florica
    Florin
    Florina
    Garofiţa
    Gentiana
    Gherghina
    Iasmin
    Iasmina
    Iris
    Lăcrimioara
    Laur
    Laura
    Laurenţiu
    Laurian
    Lauriana
    Malina
    Margareta
    Micsunica
    Mugurel
    Narcis
    Narcisa
    Panseluţa
    Romaniţa
    Roza
    Rozalia
    Trandafira
    Violeta
    Viorel
    Viorela
    Viorica
    Zambila
    Zambilica

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Padina!...prietenii si Horvath stiu de ce!

      Ștergere
    2. SI SPORURILE TALE ...TOATE !!!!

      Ștergere
    3. Cu voia dvs. sa-i adaugam si pe mai rarii:Angelica(floare de padure),Bujor,Dumitrita(alta denumire pentru crizantema),Eugenia(planta cu numele acesta).Florea.Floricel,Ghiocel,Liana,Lilian,Liliana,Margarit,Trandafir si-or mai fi. Cunosc o doamna, Lamaia- e si ziua ei! La multi ani si lor!

      Ștergere
    4. MaKiSS !
      frumoasa floare - Pizda tigancii..sa te ocroteasca si sa-ti dea un suflu nou sa poti lupta ..pentru ca toate sporurile visate de tine sa-ti intre in ..B.C..,,nebunache mic...hi.hi..hi..

      Ștergere
    5. NB
      Sa i-le pui si lu MARES pe gura...sa nu mai debiteze doar timpenii..idiotenii..cu aere de ..docent!!

      Ștergere
    6. Padina,
      Istoria poate fi prezentata în fel și kip, numai ca îți trebuie minte și carte multă sa înțelegi ceva.
      Spre exemplu pe Eminescu îl poți comenta ca Poetul Nepereche sau, prin articolele din presa (Timpul) ca pe un antisemit.
      Tu, prost bătrân, ce alegi?
      Mulți scriu încercând sa prezinte original anumite momente. Tu reține un lucru de xapatai: istorie învață de la profesori serioși, cercetători științifici, academicieni de profil ai secției istorie și lingvistica ai Academiei, nu de la putoi ziariști!

      Uite îți dau un exemplu de istoric viciat...si citind articolul, sper sa înțelegi și de ce.

      https://www.hotnews.ro/stiri-esential-23614895-istoricul-lucian-boia-fost-decorat-presedintele-ungariei-crucea-cavaler-ordinului-merit.htm

      *de articolul publicat de tine știam de de 2 luni.

      Ștergere
    7. Nu am priceput ce anume am scris eu și nu ti-a convenit?
      Uite îți zic ceva,...poate sunt urât, însă prost nu, dar sigur nu sunt docent! Insa tu ești de o submediocritate afișată cu un curaj specific copiilor și nebunilor!

      Știind ca ești amator de articole explozive, uite unul...

      https://evenimentulistoric.ro/fragmentarea-ofiterilor-strania-epidemie-care-a-grabit-retragerea-sua-din-vietnam.html

      Ștergere
  3. Mesaj abil si subtil, catre înțețeptul, care nu are nici o legatura cu subiectul ce titreaza topicul: De 1000 de ori multumesc frumos si 1000 de ani sa traiască sanatos ocrotit de Domnul nostru, Iisus Hristos pentru ce mi-a făcut frumos si cu folos cand cutitul imi ajunsese la os! Cat despre colindul religios si frumos de zona folclorică mioritică, caprele nu sunt raioasele pe care nastrușnicul povestitor le-a descris, ca pe diavolițele, catre boboreni printre suduieli si aprige scărchileli, dând printre dinți cu tămaia ca-l chinuia si-l păpa lâia, bată-le capia ca nu s-au lichit de mafia jmenarilor si clocarilor cupoanelor penzionarilor din preajma cortului hoitului Mortului veceului meapeneului si etcetereului!

    RăspundețiȘtergere
  4. Da-ne minte Doamne , caci ISTORIA SE REPETA LA VIRGULA !!!!

    Daniela Iuliana Toba
    22 aprilie la 20:51 ·
    (colectionaruldeistorie.ro, articolul "8 motive pentru care România a pierdut Primul Război Mondial. Cauzele înfrângerilor dezastruoase din 1916", 3 ianuarie 2021, fragmente)
    România a început războiul cu o armată numeroasă, dar foarte slab echipată și instruită. Dar, mai ales, cu o comandă sub orice critică.
    Decenii la rând înaintea războiului, România avusese cel mai mic buget alocat armatei din întreaga Europă – mai mic chiar decât al Bulgariei și al Serbiei. Marea eroare a fost aceea de a crede că semnarea alianței defensive cu Germania, Austro-Ungaria și Italia (în 1883) ne va feri de pericolul rusesc, în special. După 3 decenii în care armata a fost neglijată, destrămarea pactului și izbucnirea Primului Război Mondial ne-au prins complet nepregătiți.
    În plus, până și puținii bani alocați oștirii române erau delapidați de politicieni și ofițeri.
    În armată se promova, ca și azi, pe bază de vechime și de pile. Ajunseseră colonei și generali tot felul de neisprăviți, incompetenți, protejați de partid și impostori. Prea puțini promovaseră pe merit.
    Pe hârtie, conducerea armatei române părea că stătea bine. Erau oameni cu studii militare la Viena, Torino, Berlin sau Paris, unii se lăudau cu tratate teoretice, alții erau profesori apreciați la Școala Superioară de Război.
    Începerea luptelor a arătat că, de fapt, toată această liotă – mai puțin câteva excepții pentru care degetele de la mâini sunt suficiente – nu făcea doi bani. Perioada neutralității din 1914-1916 a fost irosită de ofițerii superiori români. Schimbările fundamentale de tactică survenite pe câmpurile de luptă în Primului Război Mondial n-au fost studiate și însușite de ofițerimea română preocupată de fitile, intrigi, căpătuială și politică.
    Până în preajma intrării în război, comandanții au folosit concentrarea pentru instrucție a trupelor ca să-și umple buzunarele. În loc să fie pregătiți pentru luptă, soldații – în proporție copleșitoare țărani analfabeți – erau trimiși, cel mai adesea, să execute diverse lucrări antamate de cei care-i comandau.
    Folosiți pe post de mână de lucru ieftină, oamenii vedeau ce se întâmplă și, la rândul lor, nu făceau altceva decât să încerce să se fofileze. Ofițerii eliberau permisii și învoiri pe bandă rulantă, contra șpagă.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mai, articolul este mai veki, nu ea este autorul, ea trebuia sa specifice Apud. Autorul este Matei Udrea.
      Pdv al meu mi l-am exprimat mai sus. Dacă un site are ca domeniu www.historia.ro, crezi ca este cel mai îndreptățit sa exprime adevăruri despre momente istorice? Nu știu, întreb?

      Ștergere
    2. Adevãrat ce spune,dar sã nu uitãm cã in 1907,cu numai 7 ani în urmã,ţãranii au fost mãcelariti de armatã la îndemnul regimului politic aflat la putere.Unii spun cã ar fi murit peste 10.000 de suflete infometate de mosierii hrapareti şi cei care la Arendau pamamantul.
      Este o pagina Trista in istoria poporului.
      Este lesne de înţeles ce s-a intâmplat in anii ce au urmat şi cum ne-a prins in pozitie de Offside la inceperea intaiului Razboi
      Mondial.

      Ștergere
  5. Continua...

    Să nu uităm că însuși șeful Marelui Stat Major, generalul Vasile Zottu, fusese implicat într-o foarte urâtă poveste de corupție care mirosea a trădare de țară. Numele său fusese găsit în seiful unul afacerist neamț, alături de numeroase altele de politicieni, militari, jurnaliști și magnați români cărora spionajul german le-ar fi dat mită.
    Banii de armament erau puțini și se furau, așa că România a intrat în război cu artilerie grea depășită și puțină, fără artilerie de munte, grenade, mortiere de tranșee, puști-mitralieră, puști moderne și cu foarte puține mitraliere.
    Generalii români, ignoranți și grobieni, se băteau cu pumnul în piept că n-au nevoie de artilerie și de mitraliere, pentru că ei vor ataca “în sunetul goarnei” și “cu piepturile soldaților noștri”.
    Asta a dus, în final, la un carnagiu. România a pierdut, în intervalul august – decembrie 1916, circa 3-400.000 de oameni, tot armamentul și două treimi din teritoriu, în timp ce pierderile inamicului au fost de aproximativ 60.000, deși a trebuit să surmonteze obstacole naturale formidabile: zidul Carpaților, traversarea Dunării, drumuri impracticabile.
    (...)
    E greu de surprins în figuri de stil impostura și lașitatea celor mai mulți dintre comandanții aflați în fruntea trupelor române în toamna lui 1916. Niște fricoși care făcuseră din cariera de soldat doar trambulina către un statut privilegiat în societate, aceștia s-au dovedit absolut catastrofali încă din primele zile de luptă.
    În Dobrogea, toți cei trei comandanți ai diviziilor trimise acolo s-au acoperit de penibil. Teodorescu, generalul din fruntea Diviziei 17 distruse la Turtucaia, a fost paralizat de frică, nu și-a asumat nicio răspundere și, în final, a fugit peste Dunăre, abandonându-și trupele pe care nu fusese în stare să le coordoneze în niciun fel.
    Basarabescu, comandantul Diviziei 9 – una dintre cele mai bune din armata română –, cantonată la Silistra, a primit ordin să intervină pentru a ajuta Divizia 17 încercuită la Turtucaia, la 60 de kilometri depărtare.
    A făcut acest lucru fără tragere de inimă și cu întârziere, n-a fost în stare să-și organizeze oamenii care, la prima întâlnire cu bulgarii, au rupt-o la fugă înapoi, abandonând armamentul, căruțele cu provizii și tot ce le putea îngreuna retragerea.
    Basarabescu însuși, în loc să rămână pe loc pentru a opri acest atac de panică, s-a azvârlit în automobil și a fugit primul înapoi, la Silistra.
    Arghirescu, comandantul Diviziei 19, aflată la Bazargic (Dobrici), a abandonat orașul și s-a retras din luptă exact când corpul expediționar ruso-sârb ajunsese acolo pentru a angaja forțele bulgare.
    E drept că această manevră nu i se poate reproșa în totalitate, pentru că a fost un haos total în comandamentul ruso-român, ordinele și contraordinele succedându-se aproape în fiecare oră și zăpăcind complet deopotrivă trupe și comandanți. Dar retragerea Diviziei 19 a fost rușinoasă, de asemenea haotică și grăbită, descoperind flancul trupelor ruse și sârbe venite în ajutor, care din cauza asta au și suferit pierderi grele în bătălia care a urmat.
    Astfel de cazuri au fost nenumărate în toamna lui 1916, lașitatea comandanților români uimindu-i pe inamici.

    RăspundețiȘtergere
  6. Continua..
    În Brașov, nemții ajunși lângă gară au observat un tren încărcat cu ostași români gata să plece înapoi, către trecători. Dintr-o dată, soldații germani au văzut cum ofițerii români s-au urcat în locomotiva pe care au decuplat-o de garnitură și au plecat în trombă, abandonându-și în voia sorții trupele din vagoane.
    Au fost generali și colonei români care, în toată campania din toamna lui 1916, n-au trecut nici măcar o dată pe la soldații din linia întâi. Spre comparație, comandanții germani își petreceau foarte des timpul cât mai aproape de unitățile angajate direct în luptă. Von Falkenhayn în persoană, comandantul Armatei a 9-a germane, a urmărit de la doar câțiva kilometri atât bătălia de la Brașov, cât și asaltul prin care a fost străpunsă apărarea română de pe Jiu. Von Mackensen a supravegheat de pe o colină, cu binoclul, ofensiva care a dus la ocuparea Constanței.
    De partea cealaltă sunt câteva cazuri eroice, fără îndoială. Generalul Dragalina a fost rănit grav în timp ce-și inspecta unitățile pe Jiu. Dar astfel de situații au constituit excepțiile. Regula erau lașitatea și incompetența.
    În bătălia pentru București a fost celebru cazul generalului Alexandru Socec, care a fost condamnat de Tribunalul Militar și degradat în fața trupelor pentru că a fugit de pe câmpul de luptă într-un moment cheie. În cel mai pur stil românesc, Socec – care avea relații sus-puse – a obținut ulterior revizuirea procesului și anularea sentinței. Acum, episodul este controversat și prezentat diferit de istorici. Dar atunci lucrurile au fost foarte clare.
    Pe 6 februarie 1917, colonelul Alexandru Sturdza, fiul fostului premier și politician conservator Dimitrie Sturdza, a dezertat la nemți, abandonându-și brigada. Cu studii militare la Berlin, Alexandru Sturdza făcuse în campania din toamna lui 1916 numeroase “erori” de care germanii profitaseră prompt.
    Și mai grav, când începuseră să planeze deja suspiciuni asupra sa, înainte de a dezerta, colonelul a aruncat vina pe locotenentul Ciulei, care a fost judecat, condamnat la moarte și executat în urma acuzațiilor lansate de superiorul său.
    Acestea sunt doar două cazuri stridente. Nenumărate altele, mai mărunte, umplu însă studiile, cărțile de memorialistică și documentele vremii. Au fost mulți generali și colonei care, invocând oboseala, căderi de nervi sau probleme de sănătate au cerut să fie scoși de la comanda trupelor din prima linie. Alții s-au predat cu tot cu trupe, la primul atac al inamicului.
    Nu vom lungi povestea, mărturiile în privința lașității și a incompetenței ofițerilor superiori români sunt atât de numeroase încât nu pot fi trecute toate în revistă. Memoriile generalului francez Henri Berthelot sunt absolut edificatoare în această privință.
    „Românii se află, într-adevăr, într-o situație nefericită. Nu erau deloc pregătiți pentru război, iar nepăsarea lor nativă face ca, după săptămâni de la intrarea lor în luptă, să fie tot nepregătiți.
    Adevărat, soldatul român pare bun sau cel puțin călit, dar cei care îl comandă sunt de o nepricepere extraordinară.“
    Henri Berthelot, 23 octombrie 1916
    „Ofițerii români sunt primii care dau un exemplu negativ. Oamenii în funcții înalte se gândesc mai ales la propriile interese și la cele ale țării lor nu prea. Nu-ți vine să crezi ce apatie domnește peste tot!“
    Henri Berthelot, 9 decembrie 1916
    „Este cu atât mai neplăcut aici, cu cât reprezentanții la vârf ai românilor mi se par din ce în ce mai greu de suportat. Nu-i unul într-adevăr demn să comande; sunt indivizi fără caracter, în care este foarte greu să ai încredere. (…)“
    Henri Berthelot, 10 decembrie 1916

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cezare lasă-i pe aia din 1916, nu îl vezi pe acest asa zis colonel Mareș care în ingamfarea și lasitatea sa ar lasa trupa la inamic doar pentru ca nu s-ar ridica la nivelul academiilor sale?
      Este plina armata de de asemenea tehnocrați care la prima bubuitura de tun se ascund la propriu sub birou asa cum i-am văzut în decembrie 1989,cand au lăsat comandanții de subunități cu trupa zile în șir sub cerul liber fără a le asigura măcar o cana cu ceai. Ascunși ca sobolanii,cica gândeau strategii precum colonelul copy paste iar după ocuparea tarii iarăși au devenit guralivii și "desteptii" de mai inainte.
      Asemenea indivizi manipulează la greu pe acest blog și pe altele și vor musai sa fie ca păduchele în frunte, la grade, sporuri și onoruri.

      Ștergere
    2. Inteleg...ca cei fără identitate asumata sunt f curajoși! De atâta curaj se și ascund în spatele unor taste, lansând, kipurile, principii pt că tare-s tari în guriță! Cum o fi mai mai complet: amorali sau imorali?
      Gândirea ta doar concretă nu ti-a spus ca în 89 eram f tânăr și tot în strada mi-ar fi fost locul...?
      *Eu unul nu-mi aduc aminte sa fi fost contracandidatul meu pe la UNAP, nu ca nu ar fi fost și tipi ipocriți, ca tine, pe acolo!
      Oricum, când te aliezi cu un ilustru în necunoaștere, rămân stupefiat când vad ca sacul și petecul fac bună casă!...si tu ai fost entuziasmat de mirosul obielelor o cariera întreagă și refulezi acum?!

      Ștergere
    3. O fi adevărat ce susține frantuzul, însă este cel mai inadecvat a gl. Berthelot sa critice Armata României când Franța excela prin ofițerii de salon și și-au luat-o în bot în WW1 și WW2, cam ca și noi, însă pe costuri mult mai mari.

      Ștergere
    4. Gata "concluzia"!!... aia's prosti ceilalti sunt si mai prosti deci "mitica" scobitoare-carioca este iarasi "miezul"
      Acum da "de pamant" si-l face zob si pe gl.Berthelot...cred ca urmeaza Bismark si apoi Napoleon.Ca doar n-o avea cineva tupeu pe planeta asta, sa-l contrazica pe generalul-carioca luptator al scobitorilor, locuitor al "metropolei mucuresti/frigulesti" in zona Sintesti...ma opresc aici ca iese rima potrivita:)
      Aici puteti aduce "pretiosul si pro-fundul dvs" aport militar mondial pt a-i corecta pe cei ce au scris "enormitatile" astea
      Hai curaj maresale de carton-ingamfatul p...loii!!

      https://ro.wikipedia.org/wiki/Henri_Mathias_Berthelot
      "Henri Mathias Berthelot (n. 7 decembrie 1861, Feurs, Franța - d. 29 ianuarie 1931) a fost un general al armatei franceze. În Primul Război Mondial a fost șef de stat major al comandantului suprem al trupelor franceze pe Frontul de Vest, mareșalul Joseph Joffre."
      .............."În semn de recunoștință pentru meritele sale deosebite, generalul H. M. Berthelot a fost decorat cu cele mai înalte distincții ale statului român, a fost declarat cetățean de onoare al României și a fost ales membru de onoare al Academiei Române."

      Eheee "decoratule" mares!!

      Ștergere
    5. Cautati cu atentie si veti gasi si contributia lui mares aici(strategul planetar)....planetarele masinii

      ^ Autoritatea BnF, accesat în 10 octombrie 2015
      ^ Henri Mathias Berthelot, Baza de date Léonore, accesat în 9 octombrie 2017
      ^ Henri Mathias Berthelot, SNAC, accesat în 9 octombrie 2017
      ^ BERTHELOT Henri, Mathias, Nouveau dictionnaire de biographie alsacienne, accesat în 9 octombrie 2017
      ^ Ministerul Apărării Naționale, Repere istorice, accesat la 14 martie 2015
      ^ Institutul Național al Patrimoniului, Cronologia evenimentelor 1914 - 1918. România în Primul Război Mondial, accesat la 14 martie 2015
      ^ a b c General Henri Berthelot, Memoires et Correspondance. 1916-1919, Edited by Glenn E. Torrey, Columbia University Press, New York, 1987, ISBN:0-88033-115-1
      ^ Henri Berthelot - francezul care a grăbit Marea Unire, accesat la 14 martie 2015
      ^ Jacques Myard, Rapport d'information déposé par la délégation de l'assemblée nationale pour l'union européenne, sur le suivi de l'adhésion de la Roumanie à l'Union européenne, accesat la 14 martie 2015
      ^ Aurel Cosma-Junior, Generalul Berthelot și dezrobirea românilor, Imprimeriile „Independența”, București, 1932,
      ^ Academia Română, Analele. Vol 50-51, Editura Academiei, București
      ^ Alexandra Jeleș, Cum a renăscut din ruine castelul Berthelot din Țara Hațegului, în „România Liberă”, 12 ianuarie 2012, accesat la 14 martie 2015
      ^ Nicolae Cerbulescu, Generalul Henri Berthelot, Tipografia Școalei Militare de Infanterie, Sibiu, 1931
      ^ Lista monumentelor istorice, 2010
      .........................
      Averescu, Alexandru, Notițe zilnice din războiu (1916-1918), Editura Grai și Suflet - Cultura Națională, București, 1935
      Dabija Gheorghe A. (general), Armata română în războiul mondial (1916 – 1918), vol. I-IV, București, Editura I. Hertz, 1928-1937
      Kirițescu, Constantin, Istoria războiului pentru întregirea României, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989
      Ioanițiu Alexandru (Lt.-Colonel), Războiul României: 1916-1918,vol 1, Tipografia Geniului, București, 1929
      Rosetti, Radu R. (General), Mărturisiri, (1914-1919), Editura Modelism, București, 1997
      ***, România în războiul mondial 1916-1919, Documente, Anexe, Volumul 1, Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului, București, 1934
      ***, Marele Cartier General al Armatei României. Documente 1916 – 1920, Editura Machiavelli, București, 1996
      ***, Istoria militară a poporului român, vol. V, Editura Militară, București, 1989
      ***, România în anii primului Război Mondial, Editura Militară, București, 1987
      ***, România în primul război mondial, Editura Militară, 1979
      fr Limba franceză

      Ancel, Jacques, La politique de la Roumanie vaincue, în „La Revue du Mois”, Paris, 1920
      Berthelot, Henri (General), Memoires et Correspondance. 1916-1919, Edited by Glenn E. Torrey, Columbia University Press, New York, 1987, ISBN:0-88033-115-1
      Grandhomme, Jean-Noël; Roucaud, Michael; Sarmant, Thierry, La Roumanie dans la Grande Guerre et l'effondrement de l'armée russe : Édition critique des rapports du général Berthelot chef de la mission militaire française en Roumanie (1916-1918) , L'Harmattan, 2000, ISBN 2-7475-0154-X
      Général Pétin, Le drame roumain 1916-1918, Payot, Paris, 1932
      Stan, Constantin I., Generalul Henri M. Berthelot și românii, Editura Paideia, București, 2008
      en Who's Who: Henri Berthelot,s.a.m.d....

      Ștergere
    6. Nu, pornostarule, rusii sunt OK!
      esti functional sau nu, de nu poti intelege sensul clar: Nu critica la altii ceea ce la tine in tara este la ordinea zilei! Altfel esti ipocrit! Asta nu estompeaza meritele organizatorice si practice ale generalului, fost sef stat major al armatei!
      Mai mult nu pot explica, creier tarat de alcool!
      Ce neadevar am scris?
      Te mai intreb inca odata: ai putut si nu ai dorit sau nu ai putut si ai voit?

      Ștergere
    7. Credeam ca ai citit toată bibliografia (nu doar înșiruită) si ești în măsura sa ai un pdv propriu.
      Eu am exprimat f clar ca nu francezul trebuia sa exprime asa ceva, atât timp cât la el acasă lucrurile nu prea stăteau diferit și toate liniile lor fortificate au fost ridiculizate...și doar oprirea ofensivei germane pe Maria a salvat Parisul de ocupație. Când pierzi atat de mulți oameni înseamnă că erau f bine antrenați? Or fi fost, fata de militarii noștri, nimic de zis însă realitatea pare a fi alta: "Franța a fost una din cele mai afectate țări de pe urma conflagrației mondiale. Până în ziua armistițiului (11 noiembrie 1918), circa 1.6 milioane de francezi fuseseră uciși, iar alte patru milioane răniți. În plus, mai multe regiuni ale țării suferiseră de pe urma ocupației germane și a devastărilor cauzate de lupte."
      Oricum, șerbane, dacă ți-e îți place ca cel venit în casa ta sa te ajute îți bea cocârțul, se kkă în sufragerie și îți spune în fata ca ești bou, este doar opțiunea ta și nu a mea! Posibil ca generalul sa fi fost supărat pt că ROU a întrat în război în 916, și nu cum ar fi dorit ei, pt a scăpa de presiunea unor trupe germane.
      Dar fiecare gândește cum vrea și face ce vrea...
      Concluzia mea este: tare ai dorit, însă tare nu ai putut!
      Fericiți cei săraci cu duhul!

      Ștergere
  7. Cred ca, inainte de a pleca intr-un sejur european, Praga, Budapesta, Lubljiana sau pe undeva prin Azerbaidjdian, Adminul ne-a lasat un noian de topice sa ne verifice abilitatile de postari in ritmuri haotice si stereotipice de criticare ale sistemelor de proceduri nocive, melitare, sfarsind cu melodia capreasca, de mare rafinament etno folcloric, ca un antibiotic impotriva poluarii zestrei mioritice, nationale, milenare, asa ca incadrandu-se perfect de Sfintele Sarbatori de Florii, le doresc sarbatoritilor infinite bucurii cu sanatate si prosperitate si sa aiba pe mese de toate de Sfintele Sarbatori de Paste, cat si traditionala urare, LA MULTI ANI CU SANATATE!

    RăspundețiȘtergere
  8. La Mulţi Ani,celor ce poartã numele de Floare!
    Şi......aşa cum prin cântec aceastã tânãrã îşi exprima sentimentele faţã de ţara şi popor,sã nu uitãm de Juramantul de credinta depus.Speranta este în noi,a celor umiliti şi batjocoriti de nişte imbecili iresponsabili.Dumnezeu sã ne ierte şi sã aibã grijã de România!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Gigi, ai mare dreptate, însă Dumnezeu sa-i ierte acolo, sus, la el, aici, pe pământ nu trebuie sa iertam trădătorii și imbecilii iresponsabili!

      Ștergere
  9. @ Mo prale, voi stiti cand cezar si tiganii sunt oameni?
    Api no mo shaurea, ei sunt oameni sau gagii ka kand ii vezi de departe!

    RăspundețiȘtergere
  10. Doar Dumnezeu mai poate face ceva pentru poporul roman.Noi nu.Ne inchinam altora.Amin.

    RăspundețiȘtergere
  11. @Basescu il suna pe Putin;
    _Vladute, stii ca avem 15 nave de razboi in Marea Neagra?
    -Stiu.
    -Ei, o sa le vindem!

    RăspundețiȘtergere