Creșterea economică a României, în ultimii 20 de ani, remarcată în Libertade din Portugalia

 

Economia românească ajunge din urmă  economia portugheză

"🇷🇴🇵🇹 Potrivit celor mai recente date de la Eurostat , economia românească a ajuns din urmă pe cea portugheză în 2022. Această creștere este deosebit de impresionantă pentru că în urmă cu puțin peste două decenii România era o țară foarte săracă în context european și PIB-ul său per  cap de locuitor, în paritatea puterii de cumpărare, a reprezentat aproximativ o treime din PIB-ul portughez pe cap de locuitor (27% din media UE, comparativ cu 85% în Portugalia). În 2022, ambele țări au înregistrat un PIB pe cap de locuitor corespunzător cu 77% din media UE.

Primul deceniu al acestui secol a fost marcat de un val puternic de migrație românească în Portugalia, precum și din alte țări est-europene.  Venind din țări mult mai sărace, au căutat condiții de viață mai bune și locuri de muncă mai bune. Între 2000 și 2010, aproximativ 37.000 de români au intrat în Portugalia. De atunci, migrația a încetinit, iar în 2021 erau deja cu 8.000 de români mai puțini în Portugalia decât în ​​2010. Economistul

Zsolt Darvas , de la think tank -ul Bruegel , spune că „de la începutul anilor 2000, România  a devenit o economie convergentă, condusă de reforme orientate spre piață și a beneficiat de investiții străine directe și de modernizarea tehnologică” . Investițiile au crescut, la prețuri constante, cu 101% din 2000 (în Portugalia s-a înregistrat o scădere de 13%). De asemenea, s-a concentrat mai mult pe sectorul industrial, care reprezintă 22% din economia românească (17% în Portugalia).

În consecință, în România s-a înregistrat o creștere de 579% a valorii exporturilor (Export Value Index) din anul 2000, în timp ce în Portugalia aceasta a rămas la 153%. Marja de profit corporativă reprezintă în prezent 53% din VAB (37% în Portugalia), iar salariul mediu, ajustat pentru inflație și paritatea puterii de cumpărare, a crescut cu 62% din 2008 (doar 5% în Portugalia).

„ Lipsa unor evoluții majore nesustenabile (cum ar fi creșterile foarte rapide ale prețurilor locuințelor, datoria publică ridicată și datoria externă ridicată, ca în multe țări din sudul Europei) a contribuit la stabilitatea macroeconomică, care a ajutat creșterea”, a concluzionat Darvas . Datoria publică românească, ca procent din PIB, nu a depășit niciodată 50% .