Un produs Blogger.

luni, august 21, 2023

Are Parlamentul curajul sa-i ceara Curtii Constitutionale sa-si revizuiasca Decizia nr. 467/2023 cu privire la declararea neconstitutionalitatii recalcularii pensiilor de serviciu in plata?

17 comments
Ca sa declare neconstitutionala recalcularea pensiilor de serviciu ale magistratilor, CCR a extins in Decizia 467/2023 consideratiile sale la toate pensiile de serviciu, cu toate ca legea nu  avea asemenea dispozitii si nici ICCJ nu formulase excepții decat pentru pensiile magistratilor. 
Olanesti

Inca din anul 2000 CCR a inceput sa-si foloseasca prerogativele pentru a stabili un regim privilegiat pentru pensiile de serviciu ale magistratilor. Regimul privilegiat foloseste si judecatorilor CCR, asimilati magistratilor prin Statut.
- prin Decizia nr. 20/2000 CCR a stabilit ca este neconstitutionala desfiintarea pensiilor pentru magistrati prin Legea nr. 19/2000, privind sistemul public de pensii, pe considerentul ca magistratii ar fi discriminati fata de militari, care isi pastrau pensiile de serviciu. 
- prin Decizia nr.  873/2010, CCR a stabilit ca este constitutional  ca pensiile de serviciu, mai putin cele ale magistratilor, sa fie  recalculate exclusiv potrivit sistemului contributiv, recalculare echivalenta cu desfiintarea lor ca pensii distincte de pensiile din sistemul public de pensii,  si ca drepturi castigate ar fi doar prestatiile incasate  pana la momentul intrarii in vigoare a noii legi.
Citat din decizie, cap I, alin 4:
"Curtea constată că în conceptul de "drepturi câştigate" pot intra doar prestaţiile deja realizate până la intrarea în vigoare a noii reglementări. Prin urmare, numai dacă legiuitorul ar fi intervenit asupra acestor prestaţii deja încasate s-ar fi încălcat dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Constituţie. În acest sens este şi Decizia nr. 458 din 2 decembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 24 din 13 ianuarie 2004, prin care Curtea a statuat că "o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior şi nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situaţii juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că în aceste cazuri legea nouă nu face altceva decât să refuze supravieţuirea legii vechi şi să reglementeze modul de acţiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare".
Atat in decizia 20/2000 cat si in decizai 873/2010, CCR statueaza ca ar fi neconstitutionala desfiintarea pensiilor pentru magistrati, nu reglementari care prevad  recalcularea sau ajustarea cuantumului lor, prerogative care tin de competenta  Legiuitorului. Salariile si pensiile magistratilor sunt reglementate prin lege, nu direct de Constitutie.
Daca magistratii se prevaleaza de cateva articole din Constituție, pentru a forta un statut privilegiat al lor fata de alte categorii sociale in privinta salarizarii si pensiilor, de ce nu s-ar prevala si militarii fortelor armate de statutul acordat de art. 118 din Constitutie, respectiv de rolul de garant al democratiei constitutionale?
Nu vi se pare ca rolul constitutional atribuit de Constitutie fortelor armate este mai puternic decat rolul cu care magistrații se impun sfidător in fata celorlalte 2 puteri ale statului - de la mucalitul Ion Predescu incoace?


"Art. 118 – Forţele armate

(1) Armata este subordonată exclusiv voinţei poporului pentru garantarea suveranităţii, a independenţei şi a unităţii statului, a integrităţii teritoriale a ţării şi a democraţiei constituţionale."

Incalcarea de catre CCR a propriei jurisprudente in stabilirea constitutionalitatii reglementarilor elaborate de puterea legislativa nu reprezinta o batjocura la adresa democratiei constitutionale?


In Decizia nr 900/2020, CCR a plusat, stabilind ca drepturi de pensie garantate ar fi intreaga componenta contributiva a pensiilor de serviciu, indiferent daca prestatiile ar fi fost platite sau nu. Altfel spus, noua lege nu poate micsora  componenta contributiva a pensiei de serviciu.

Din paragraful 104 al Deciziei 900/2020 
"Cuantumul pensiei, stabilit potrivit principiului contributivităţii, se constituie într-un drept câştigat, astfel încât diminuarea acestuia nu poate fi acceptată nici măcar cu caracter temporar."

Paragraful 116
"116. În concluzie, cu privire la regimul juridic al pensiilor reglementate prin legi speciale, Curtea a lăsat o marjă de apreciere mai largă legiuitorului, stabilind că 
(i) pensiile speciale nu reprezintă un privilegiu, 
(ii) sunt instituite în considerarea statutului categoriei profesionale căreia i se acordă, (
iii) odată acordate, legiuitorul trebuie să prezinte rațiuni suficient de puternice care să justifice eliminarea lor, 
(iv) acordarea suplimentului suportat din bugetul de stat ţine de politica statului în domeniul asigurărilor sociale şi nu cade în sfera de protecție constituțională a dreptului la pensie și a dreptului de proprietate și, în fine 
(v) legiuitorul este liber să acorde, să modifice sau să suprime componenta suplimentară a pensiei de serviciu, în funcţie de posibilităţile financiare ale statului."

Prin decizia nr. 467/2023,  CCR a revizuit considerentele de mai sus in privinta neretroactivitatii recalcularii pensiilor de serviciu si a dreptului din pensie garantat.
Daca prin deciziile anterioare stabilise ca doar prestatiile platite potrivit legii anterioare sau componenta contributiva a pensiilor de serviciu sunt drepturi garantate, prin Decizia nr. 467/ 2023 CCR a respins reforma pensiilor de serviciu  votata de Parlament, hotarand discretionar ca intregul cuantum al pensiei de serviciu, inclusiv suplimentul necontributiv, stabilit prin legea anterioara, este un drept garantat  si micsorarea lui ar reprezenta o incalcare a art. 15 din Constitutie privind neretroactivitatea.
In paragrafele 144 si 145, ale capitolului 2.6 din drecizie, CCR recunoaste ca a reconsiderat jurisprudenta anterioara si isi motiveaza revizuirea prin constructii juridice subiesctive si discutabile.
Citate din Decizia 467/2023
"144. Din cele de mai sus rezultă că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, principiul neretroactivității legii protejează dobândirea calității de pensionar și prestațiile deja obținute; în schimb, prestațiile viitoare nu intră în sfera de protecție a art.15 alin.(2) din Constituție. În virtutea acestei concepții, Curtea a acceptat constituționalitatea diminuării cuantumului pensiilor de serviciu (cu excepția celor din sistemul justiției) prin conversia acestora în pensii contributive, operațiune realizată prin Legea nr.119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. Trebuie subliniat faptul că, la data pronunțării Deciziei nr.871 din 25 iunie 2010, care a generat o jurisprudență bogată, Curtea Constituțională constatase existența unei situații de criză economică (Decizia nr.1414 din 4 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.796 din 23 noiembrie 2009), ce a fost contrapusă dreptului la pensie coroborat cu principiul neretroactivității legii. Acesta, deși obiectiv în sine, poate cunoaște limitări inerente datorită unei situații excepționale întemeiate pe art.53 din Constituție. 

145. Generalizarea acestei jurisprudențe a Curții Constituționale cu privire la situațiile care sunt străine art.53 din Constituțiecare, prin ipoteza sa normativă, vizează numai situaţia în care există o abatere normativă de la conţinutul şi exerciţiul firesc al drepturilor sau libertăţilor fundamentale (Decizia nr.190 din 28 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.424 din 30 mai 2019, paragraful 13, sau Decizia nr.789 din 23 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.59 din 19 ianuarie 2022, paragraful 31) – este însă eronată, întrucât în lipsa elementului care angajează aplicarea art.53, principiul neretroactivității legii este unul obiectiv, o garanție acordată de stat în favoarea persoanei, care nu poate fi limitat prin apelarea la alte construcții juridice."

Cum  modificarile aduse de legea supusa controlului constitutionalitatii respecta jurispudenta Curtii Constitutionale, valabila pana la data emiterii legii, in privinta constitutionalitatii recalcularii pensiilor de serviciu, este dreptul Parlamentului sa ceara socoteala CCR pentru Decizia 467/2023 prin care a revizuit propriile decizii privind neretroactivitatea recalcularii pensiilor de serviciu in plata.
Curtea Constitutionala a incalcat grav ordinea constitutionala, blocand atributul suveran al Parlamentului de a legifera  in domeniul reformei pensiilor de serviciu, in concordanta cu Programul PNRR asumat de Romania in fata Comisiei Europene pentu a accesa cateva miliarde de Euro.
Isi asuma CCR riscul ca Romania sa piarda acele miliarde de Euro?



 

17 comentarii:

Claudiu Marin spunea...

Budeanu Viorel
16:06 (acum 31 de minute)


Domnule Claudiu Marin. Parlamentul României nu are nici un interes și nici chef ca să solicite Curții Constituționale să-și revizuiască Decizia nr. 467/2023 cu privire la declararea neconstituționalității recalculării pensiilor de serviciu în plată.

Acest lucru se poate întâmpla (presupun) doar în cazul în care, vreun Gl. sau Col. în Rz. sau Rtr. care este senator sau deputat propune și găsește susținere de la majoritatea parlamentarilor.

Îmi pun totuși întrebarea, dacă ÎCCJ a formulat excepții doar pentru pensiile magistraților, în ce calitate sau la propunerea (scrisă sau verbală) cui și-a extins prevederile Deciziei 467/2023 asupra tuturor pensiilor ?


Raspuns
Parlamentul, ca putere care a adoptat o lege care a respectat jurisprudenta CCR in materia recalcularii pensiilor de serviciu, are dreptul sa ceara CCR sa-si respecte si ea propriile decizii anterioare.
Este in premiera, din cate stiu eu, ca institutia de control al constitutionalitatii legilor revizuieste motivarile a zeci de decizii anterioare numai pentru a spune ca recalcularea pensiilor de serviciu in plata este retroactiva si incalca Art. 15 din Constitutie.
Claudiu Marin

Claudiu Marin spunea...


Mitica
18:30 (acum 8 minute)


Cred că CCR e denumirea care poate fi atribuită ...Castei Corupției Române ! Pfuu, greață și scârbă ! Această instituție cu ai ei "garanți constituționali"...în fapt niște "infractori în robe"...a ajuns un element la limita toxicității pentru democrație, deciziile ei fiind arbitrare și urmărind doar păstrarea privilegiilor lor ! Câtă nesimțire și mizerie la ăști 9 "judecători"....îmbuibați de lăcomie și avariție până-n măduva oaselor ! Cred că toate acestea sunt ori vor fi înțelese profund și de Comisia Europeană, iar Parlamentul va înțelege că ...dictatul arbitrar al CCR ( Casta Corupției Române ) trebuie să înceteze ! Așadar, domnilor parlamentari...vedeți că CCR lucrează ( pentru privilegiile lor ) chiar și împotriva intereselor României ! Dovada ?! "Baleajul" cu propria lor jurisprudență (n.n. - a CCR) !
Raspuns

Pe viitor va rog sa va temperati discursul.
La reanalizarea legii, Parlamentul trebuie sa-si restabileaqsca puterea suverana in domeniul legiferarii, pentru a potoli derapajele CCR.
Prin Decizia 467, CCR si-a subminat propria autoritate.

Claudiu Marin spunea...

Budeanu Viorel
20:22 (acum 1 minut)


Înclin să-i dau dreptate domnului Mitică fără a generaliza, dar sunt magistrați care au dat unele Decizii și Hotărâri ce pot fi puse sub semnul întrebării și dau doar câteva exemple:

1. CCR prin decizia curentă / Decizia nr. 467/2023;

2. Amânarea la infinit a Deciziei pe care trebuia să o dea CCR în cele 69 de dosare privind neconstituționalitatea art. VII pct. (3) din OUG nr. 59/2017 și art. 84 pct. (2) din OUG nr. 114/2018, așteptând intrarea în vigoare a Proiectului de lege nr. PLx-244/2023, făcând astfel jocul Parlamentului / Guvernului;

3. ÎCCJ în Dosarul nr. 4241/2/2020 dintre CPS a MApN și Curtea de Conturi a României în urma controlului efectuat unde domnul Busuioc, președintele CC a explicat arithmetic și nu matematic, atât în Recurs, Întâmpinare și Răspuns la Întâmpinare că 1+1=2, lucru pe care domnii magistrați nu l-au înțeles, pensionarii militari fiind păgubiți de suma rezultată din indexarea cu 5%/2016;

4. Hotărârea CApB în același Dosar nr. 4251/2/2020;

5. Cele peste 150 de Hotărâri date de CAp.și Tribunale în defavoarea pensionarilor militari și cu care CPS a MApN s-a lăudat în cadrul proceselor, inducucând instanțele în eroare prin juriști mincinoși.

Și verigile se înnoadă la fel ca în filmul Lanțul Amintirilor.

Raspuns
Cel mai rau cad cei 5000 pensionari militari din MAI care vor primi decizii de retinere dupa ce pe 12 09 ICCJ va respinge Recursul CPS din MAI.

Claudiu Marin spunea...

eanu Viorel
Ataşamente
22:59 (acum 8 minute)


Domnule Claudiu Marin. Vă rog să citiți din Recursul Curții de Conturi de la fila 12 pct. (6) și până la fila 13 pct. (7) și să spuneți un punct de vedere referitor la faptul că, pensia în plată la data de 29.07.2017 a 76.936 de pensionari, în urma majorării cu 15% peste o zi, adică 30.06.2017 devine mai mica decât pensia aflată în plată. Doar finanțiștii de la DGFC și cei de la CPS au asemenea formule de calcul prin care 2x1=1.

Raspuns
Curtea de Conturi a pierdut definitiv contenciosul cu CSP a MApN, avand ghinionul conlucrarii dintre instante si fostii sefi ai doamnei DIRECTOR al CPS din MAPN.

Claudiu Marin spunea...

Mitica
00:17 (acum 6 ore)


Tot despre "raționamentul" CCR ! Cât tupeu - iar asta spus doar pentru a păstra nota de temperare a discursului, cum corect a menționat domnul Claudiu - poate încăpea în acei 9 indivizi prin prisma pseudoargumentației lor din motivarea Deciziei nr. 467 / 2023 ?! Iată efecte : un magistrat are azi - cu titlu de exemplu - un salariu net în plată de 14625 lei ( corespunzător unuia brut de 25000, diferența reprezentând-o reținerile ( CAS, CASS, impozit ) ) și "mâine" iese la pensie ! Pensia brută ajunge la nivelul salariului brut, iar mâine - când nu mai vine la serviciu - pensia lui netă ( de pe card ) este de ...22700 lei ! Așadar, mai mare decât salariul cu...8075 lei !!! Pfuuu...e tare greu să nu-ți vină să înjuri de mama focului ! Apoi..."cireașa de pe tort" : "poimâine", Parlamentul adoptă legea pensiilor de serviciu ( cu modificările impuse de decizia "celor 9 peste lege" ), iar un alt magistrat - omolog la virgulă sub aspect salarial și de vechime cu primul - iese la rându' lui la pensie ! Menționez faptul că CCR a decis că art.XIII alin.(1) din legea pensiilor de serviciu ( Plx 244 ) este constituțional ! Asta înseamnă că după adoptarea legii ( cu modificările impuse de "Casta Competenței Române" )...pensia netă a magistraților nu va mai putea depăși salariul net ! Pe exemplul luat, cel pensionat "poimâine" ( după adoptarea legii cu modificările dictate de "Casta Competenței" ) va avea pe card o pensie netă de ...14625 lei ! Iar asta pentru o pensionare la numai "o zi" distanță față de omologul lui ! Dictatul lui Enache &comp : după noi...Dumnezeu cu mila ! Iar iți vine greu să nu răbufnești și să nu înjuri ! Știu ! Concluziile si sudalmele aparțin fiecăruia dintre noi ! Gând bun, oameni buni !

Claudiu Marin spunea...


Budeanu Viorel
lun., 21 aug., 23:59 (acum 7 ore)
către Claudiu Marin

"Corect și cinstit răspunsul. Merită de apreciat. Deduc, că s-a schimbat totuși ceva în (și mai) bine pe blog. Nu critic predecesorul (nici nu-mi permit) dar se vede un plus de seriozitate și corectitudine, deși la început aveam unele îndoieli."

Claudiu Marin spunea...

Mihai Florin
10:44 (acum 3 ore)


"va salut...ma puteti lamuri cu privire la acordarea OMM si PS conform noului statut al cadrelor militare ce dupa calculul meu intra in vigoare ,au trecut 270 zile din 23,11.2022 ..in opinia mea si a dezbaterilor de pe acest blog ele trebuie aplicate imediat in noua forma ce este foarte clara fata de legea 80...este o lege organica superioara OUG . stiu ca voi crea animozitati fata de cei iesiti inainte de 2017,dar sunt drepturi ce se cuvin tuturor...in final inca o intrebare ,cand va intra in vigoare noua lege a pensiilor speciale ,acel plx care baga relele din toate oug in lege ce se va intampla cu cei ce vor iesi la pensie dupa acea data ,in privinta OMM si PS ma refer .multumesc,"

Raspuns
Noul Statut al cadrelor militare a fost blocat de domnul Ciuca in faza de initiativa guvernamentala a ministrului Dancu.
Legea de modificare a legilor pensiilor de serviciu va fi rediscutata in Parlament, ocazie cu care Senatul ar putea sa ia la intrebari CCR cum de a fost posibil sa se dezica de jurisprudenta sa in domeniul recalcularii pensiilor de serviciu. Mai sunt definitive si general obligatorii deciziile CCR?

Claudiu Marin spunea...


viorel kis a spus,
09:43 (acum 6 ore)

In vremurile de mult apuse,in urmă cu aproape un deceniu,mai ales odata cu aparația acelui OUG-57, dusmanos si nedrept mai ales prin articolul 40 adresat cu ura proletara pensionarilor militari,ilegal introdus de mana criminala a PSD si lasat ,din întîmplare, pe masa Cioloșului ,recunosc ,că și eu eram preocupat de restabilirea dreptatii și acționării în instanță a abuzului săvîrșit pîna m-am convins că in tară s-a instalat un sistem mafiot bine pus la punct și a carui scop era doar acela de a dobîndi foloase materiale și bănești de către clica politică din asa zisele partide care nu mai aveau doctrine separate ăi distincte ,doar politica jefuirii banului public ăi nepasarea fașta de situatia economică a țării si a poporului. Pentru a-și desăvîrși planurile mîrșave aveau nevoie de sprijinul legislativ și l-au gasit cu multă ușurința în alta clica cu mofturi și pretențuri de zei-magistrații,procurorii dimpreună cu slujitorii lor devotați. Lăcomia acestor prădatori este mult mai mare decît a lăcustelor și se aruncă cu dezinvoltură și pretenții tot mai mari ,ca niște capuse/lipitori asupra veniturilor colosale in raport cu situația economica si poporul amarît,săarac și neajutorat alocîndu-și salarii si pensii cu adevarat nesimțite și de 50 de ori mai mari decît pensia minima ,o pensie mult sub cea de subzistență....
Vad că iar a început discuția dosariadelor interminabile și NECAȘTIGĂTOARE, mai ceva ca la jocurile loto-măsluite la greu și acelea. Cheltuieli impovărătoare pe avocați ,procese care odata ajunse la forul legislativ suprem-dictatorial si incorect, nu au nici-o șansă de izbînda.
...spuneți-mi ce-i dreptatea?...,aș dori măcar un exemplu de cîstigător in ultimii șapte ani,un bănuț găurit intrat în jebul amărîtului de pensionar militar. =LĂCOMIE INCOMENSURABILA !!!
By c-dor(rtr) KIS VIOREL

Raspuns
Dreptate tardiva vor primi in luna sept. cei 69 de contestatari ai OUG 59/2017.

Claudiu Marin spunea...

Intrebarea principala care se pune si la care as dori sa raspunda cititorii este daca CCR poate sa-si revizuiaasca deciziile definitive si general valabile care au produs deja efecte juridice ani de zile, asa cum au fost efectele Legii nr. 119/2010?
CCR a decis in anul 2010 ca a fost constitutionala recalcularea pensiilor de serviciu prin transformarea lor in pensii in sistemul public de pensii.
Acum, CCR decide ca o simpla recalculare a pensiilor de serviciu, recalculare care nu duce la desfiintarea pensiilor de serviciu, este neconstitutionala pe motiv de retroactivitate.

Claudiu Marin spunea...

In dreptul civil, un document nu mai poate fi revocat de emitentul sau daca documentul a produs deja efecte juridice.

Claudiu Marin spunea...

Stelian Palagheanu
16:25 (acum 2 ore)

aloooooooo ati fost băgati la carceră de CCR ?????
OUG 59 /2017 art.VII.pct .3 și OUG 50/2017 și Art.89 din OUG 114 /2014 sunt constituționale pentru cei iesiți la pensie după 2017 ,fiind pensionati sub imperiul legii modificate al art.60 din Legea 223/2015 .
Totodată nici un dosar în speța dosarului 2136D/2023 înregistrat pe CCR NU VA FI PENDINTE CU NICI UN DOSAR CARESA JUDECAT SAU CARE SUNT ÎN PRONUNȚARE .

îN CONCLUZIE ÎN PLX 244 A FOST INTRODUS TACIT ȘI GOLĂNESC MODFIFICAREA ART.60 DIN LEGEA 223/2015 , AȘADAR NICI UN DOSAR NU VA AVEA CÂSTIG DE CAUZĂ ULTERIOR PRIN REVIZUIRE ÎNTRUCAT ART.60 DIN LEGEA 223/2015 A FOST MODIFICAT PRIN LEGE RESPECTIV PLX 244 LEAGEA 4 PARCA NU MA INTERESEAZĂ .
aSA CA LUATIVĂ ADIO DE LA VREO RECALCULARE SAU REVIZUIRE PRIN DECIZIILE CCR CARE SUNT MÂNĂ ÎN MÂNĂ CU SISTEMUL .

Raspuns

Sa asteptam Decizia CCR din septembrie.
Pana atunci rog reflectie asupra efectelor pe care le va avea urmatoarea formulare din Art. XIII, alin (1), ramas constitutional.

Art. XIII. – (1) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei
legi, cuantumul net al pensiilor de serviciu stabilite în baza prevederilor......Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare
de stat, cu modificările și completările ulterioare, astfel cum au fost
modificate și completate prin prezenta lege, nu poate fi mai mare decât
100% din media venitului net corespunzător venitului brut care a
constituit baza de calcul al pensiei de serviciu.


La o prima vedere ar rezulta ca toate pensiile stabilite potrivit L 223/2015, nu numai cele stabilite dupa 15 09 2017, vor avea plafon maxim netul bazei brute de calcul.

Claudiu Marin spunea...

CR -spune
Referitor la ce a spus domnul Claudiu Marin in legatura cu Art. XIII. se refera doar la cei care au intrat pe legea 223/2015 cu pensia plafonata 100% la net, nu cum ati spus dumneavoastra ca 'La o prima vedere ar rezulta ca toate pensiile stabilite potrivit L 223/2015, nu numai cele stabilite dupa 15 09 2017, vor avea plafon maxim netul bazei brute de calcul.' deoarece ar inseamna ca pensionarii iesiti pana pe 15.09.2017, trebuie sa fie recalculati cu salariile din 2023. Nu pot sa faci altfel, uitati-va ce salarii medii erau prin 2015, 2010, 2005 - Câștiguri salariale - din 1991, serie lunară | Institutul Național de Statistică

Claudiu Marin spunea...

Stelian Palagheanu a spus

"Nici o pensie militara NU SE RECALCULEAZA conform Plx244 .
Legea se refera numai la viitorii pensionarii militari.
Scrie clar în lege, ca PREZENTA LEGE SE APLICA NUMAI CELOR DE LA ART.3 LIT a,b ,c DIN LEGEA 223 / 2015 =PENSIONARII SUNT LA LITERA D DIN LEGEA 223/2015."

Raspuns

Art. XIII din proiectul PL x 244/2023 nu se refera la recalcularea pensiilor de serviciu ci la plafonarea lor la cuantumul net al bazei de calcul, pentru a nu fi mai mari decat veniturile nete din activitate. De aceea nu a fost declarat neconstitutional.
Art. XIII acopera dispozitiile OUG 59/2017 dar nu si pe cele ale Art. 84 din OUG 114/2018, in cazul in care si aceasta va fi declarat neconstitutional.
Dupa precedentul cu Decizia 467/2023, ne putem astepta ca si jurisprudenta stabilita de CCR privind adoptarea ordonantelor fara avizul Consiliului Economic sa fie revizuita.
De ce credeti ca pentru magistrati s-au grabit sa modifice Legea 303/2004 si s-o republice in anul 2022? Tocmai pentru ca sa nu fie afectate de plafonare pensiile magistratilor stabilite pana in anul 2022.
Interpretarea pe care o dati dvs s-ar aplica numai in cazul in care Art. XIII spunea ca pensiile de serviciu stabilite dupa intrarea in vigoare a prezentei legi se plafoneaza la cuantumul net al bazei de calcul.


Claudiu Marin spunea...

Mitica spune
10:21 (acum 1 oră)


"Alocuțiunea" unui magistrat către neamul românesc : "Oameni buni, dacă pensia mea de pe card - plătită din banii voștri, de la bugetul de stat - de 20000, 30000, 40000 sau și peste...vi se pare cam mare...puteți umbla la ea ! Fie o puteți supraimpozita, dar doar simbolic ( câteva sute acolo, iar asta prin prisma punctului 167 din Decizia CCR nr. 467 / 2023, care vizează rezonabilitatea )...fie ...o puteți recalcula, dar numai să crească ( punctul 147 din aceeași decizie )" ! Așa-i că vă apucă revolta și scârba ?! Oare nu există soluții pentru normalitate ?!

Raspuns
Solutii ar fi, dar, numai daca se revizuieste Constitutia, in sensul de a se reveni la situatia anterioara anuliui 2003 cand deciziile CCR nu erau definitive, ele putand fi respinse cu 2/3 din voturile parlementarilor.
In actuala reglementare constitutionala s-a dovedit ca CCR poate sa devina si discretionara.
Claudiu Marin

Claudiu Marin spunea...

viorel kis
10:13 (acum 3 ore)

Va salut cu respect d-le Claudiu Marin, banuiesc ca sunteti jurist sau aveti pregatire in domeniu si de aceea imi permit o intrebare(nevinovata).
Spuneti dvs :
''Art. XIII din proiectul PL x 244/2023 nu se refera la recalcularea pensiilor de serviciu ci la plafonarea lor la cuantumul net al bazei de calcul, pentru a nu fi mai mari decat veniturile nete din activitate.''

Pentru cei nascuti mai devreme, iesiti la pensie inainte de smecheria cu netul si brutul de unde reiese venitul net ca pensiile ,cf.L223/2015 art.28 ,au fost calculate pe veniturile brute (impozitarea fiind facuta in cuantumuri variabile de-a lungul ''peroadei''):

''
Articolul 28(1) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media tuturor veniturilor brute realizate în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a)-c). La media obţinută se adaugă un spor de până la 15% în condiţiile stabilite prin ordin comun al conducătorilor instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale. ''

Sau se incearca tot felul de alambicari, texte din legi diferite puse alaturi ca sa ...ne cam bage in ceata si sa-si acopere adevaratele intentii de a masca pensiile imense ale zeilor natiei=magistratii si ''procororii'' fiind bagati in fata pensionarii militari(incorect si nelegal) un fel de ''acarul Paun"'?

Raspunsul il banuiesc dar astept pozitia dvs
Cu stima c-dor(rtr)-nu mi-e rusine sa-mi prezint gradul,sunt mandru de el si mi-am oferit viata si sanatatea in slujba tarii chiar daca acuma ''tara '' ma uraste(ne uraste)
KIS VIOREL
''Cine seamana vand va culege furtuna''...sa nu dea D-zeu cel sfant sa aiba nevoie de noi sau de urmasii nostri care vad si inteleg situatia nedreapta cu care ne confruntam ,noi fostii aparatori(garanti) ai independentei si suveranitatii tarii,poe care ,din pacate le-am cam ''perdut'' suntem dirijati(jefuiti) si comandati de altii cu o suveranitate si independenta ''la mana lor''.

Raspuns
Vedeti ca alin(1) al art 28 din l 223/2015 este modificat prin Plx 244/2023.
De asemenea alin (!) al art. 60.
La stabilirea pensiei cuantumul se actualizeaza cu indicele de consum.
Daca interpretarea este ca netul bazei de calcul este plafon numai pentru pensiile stabilite dupa intrarea in vigoare a noii legi, tot ramane neclar ce se va intampla cu cuantumul pensiilor militare stabilite după 15 sept. 2017 daca OUG 59/2017 si art 84 din OUG 114/2018 vor fi declarate neconstituitionale.

Claudiu Marin spunea...

Stelian Palagheanu a spus

Eu ma refer numai la pensiile militare . Scrie negru pe alb ca sub incidenta acestei legi întra numai cei prevăzuți la Art.3 din legea 223/2015 lit.a ,militari ,b.polițiști ,c.functionari publici . Și punct . Pensionarii sunt la următoarea litera d.din același articol și lege .
OR, aceasta prevedere se refera la faptul ca plafonare și stabilire a pensiei militare se va face numai sre viitor .
O lege ca să nu poată fi interpretata trebuie sa fie destul de clara.
PlX 244 ,viitoarea lege NU FACE NICI O REFERIRE LA PENSIONARII MILITARI ,CEEA CE PENSIILE MILITARE IN PLATA VOR RAMANE DEFINITIVE PRIN DECIZIILE EMISE .
Art.60 din legea 223/ 2015 a fost acum modificat PRIN LEGE în speță plx 244 iar OUG 59 CAP 7 PCT 3 SI ART.84 DIN OUG 114/ 2018 DEVIN CONSTITUTIONALE PANA LA APROBAREA SI PLUBLICAREA LEGII IN SPETA PLX 244 .
MAFIE DE SISTEM LEGIUITOR = PARLAMENT ,IN CARDASIE CU CCR , GUVERN ,ICCJ JUSTITIE SI CELELALTE MINISTERE MAPN MAI .ETC.
CCR A TINUT TOT TIMPUL PARTEA MAGISTRATILOR INTRUCAT CEI DIN CCR POT primi dosare penale . Cine este Enache Marian ,președinte ccr cu 16.000 euro lunar ,din IASI , abureala PSD etc . Ce sa ceri de la aceștia???? NIMIC întrucât nu ai cui . VOI FI IN FATA LOR IN DOSARUL 2136D/ 2023 ca să le o spun în fața fără sa mi pese de ei .

Raspuns

Vedeti ca art 28 indice 1 este exceptie de la art. 28

Claudiu Marin spunea...

Mircea
a spus:

Am mai trimis cateva mesaje moderatorului dinaintea dumneavoastra, domnul Huhu, pe aceasta adresa de email.
Ma refer strict la ce v-am trimis din aliniatul nr.147, sau, ca sa fiu mai la obiect, la urmatoarea afirmatie a CCR-ului:
''Nu se poate accepta ca, ulterior acestui moment, legiuitorul să stabilească o nouă modalitate de calcul care să conducă la recalcularea negativă a pensiei.''
Intuiesc sa aveti pregatire juridica asa ca banuiesc ca stiti ce a vrut sa spuna CCR-ul prin cele de mai sus
Mi-am permis acest lucru deoarece noua echipa editorialistica a site-ului a facut referire doar la aliniatele 144 si 145 omitand 147 desi, in opinia mea, 147 este cel mai important.

Raspuns
Da, si paragraful 147 din Decizia CCR nr. 467/2023 este in opozitie flagranta cu jursprudenta CCR si CEDO.
CEDO a stabilit ca doar dreptul de pensie este stabilit pentru totdeauna. Cuantumul pensiei nu este stabilit pentru eternitate in nicio legislatie europeana.

Claudiu Marin