CCR a amanat din nou decizia privind neconstituționalitatea OUG 59/2017 . Precizari ale presedintelui CCR referitor la Decizia 467/2023

Claudiu Marin joi, septembrie 21, 2023

Președintele Curții Constituționale, Marian Enache, a acordat un interviu pentru Juridice.ro, în care răspunde celor două mari întrebări. El arată că judecătorii Curții Constituționale nu se pot recuza, indiferent de cauza pe care o judecă și a precizat că CCR a fost sesizată doar cu privire la pensiile de serviciu ale magistraților, obiecția de neconstituționalitate fiind limitată.

Redăm parțial interviul acordat de Marian Enache:

Alina Matei: Domnule președinte, s-a vehiculat ideea unui posibil conflict de interese în care s-ar fi aflat judecătorii CCR atunci când au soluționat obiecția de neconstituționalitate privind pensiile de serviciu, din moment ce majoritatea lor sunt beneficiari ai acestei categorii de pensii…

Marian Enache: Este o chestiune strict procedurală a activității CCR. Conform art. 55 din Legea nr.47/1992, judecătorii CCR nu pot fi recuzați. Aceștia sunt obligați să participe la ședințele de judecată, neavând posibilitatea procedurală de a se abține de la participarea la ședință și la vot.

Prin urmare, această chestiune care a apărut în mediul public, respectiv că judecătorii CCR ar fi fost în conflict de interese, este una care nu are niciun temei în Constituție/lege.

Alina Matei: Tot în spațiul public s-a mai discutat că instanța constituțională s-ar fi pronunțat numai cu privire la pensiile de serviciu din sistemul justiției și că ar fi evitat să se pronunțe cu privire la pensiile de serviciu ale altor categorii profesionale…

Marian Enache: Trebuie să subliniez faptul că, potrivit jurisprudenței sale, CCR se pronunță numai în limitele sesizării, aspect subliniat în paragraful 86 al deciziei. Potrivit art.146 lit.a) teza întâi din Constituție, ÎCCJ a sesizat instanța constituțională numai cu privire la reglementările legii referitoare la pensiile de serviciu din domeniul justiției, nu și cu privire la pensiile de serviciu ale celorlalte categorii socioprofesionale vizate prin legea menționată (personalul Curții de Conturi, corpul diplomatic şi consular, personalul aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă, funcţionarii publici parlamentari sau militarii). CCR nu putea să se pronunțe cu privire la regimul juridic al pensiilor de serviciu al acestora din urmă, întrucât nu se poate învesti din oficiu cu examinarea constituționalității unor dispoziții legale care nu formează obiectul sesizării formulate în cauza dedusă controlului de constituționalitate. De aceea, este obligatoriu ca instanța constituțională să se pronunțe numai în raport cu criticile de neconstituționalitate cu care a fost sesizată. Prin urmare, nu se poate susține ideea că CCR ar fi privilegiat personalul din sistemul justiției, din moment ce cu privire la celelalte categorii de personal nu a existat o sesizare concretă care să o învestească.

6 comentarii:

Claudiu Marin spunea...: din nou scepticul

none none
către mine
acum 13 oreDetalii
Neata domnule moderator
Nu vreau sa fiu ironic, si nici nu sunt sceptic!!!
Este bine ca s-a aminat din nou o decizie in ceea ce priveste acel OUG 59/2017???????
Este bine, NU???
Ei vedeti domnule moderator, aici intervine scepticismul.....dar probabil din partea altora
Pot reitera o serie intreaga de indexari de intrebari retorice cu privire la acest minunat articol.
Din nou intreb: oare entitatile care CICA reprezinta atit personalul in activitate cit si personalul in rezerva, nu au specialisti in materie juridica???? Oare ce pregatire profesionala au??? Intreb si eu, nu dau cu parul!!!!!
Totusi, de cind se tot amina o decizie a CCR cu privire la acest OUG59/2017??? Stie cineva???? Intreb si io, ca muritorul de rind.
Ca sceptic, intreb, cine stie de cite ori are voie CCR sa amine o decizie in ceea ce priveste un raspuns???? Evident ca ori de cite ori au chef!!! Caci este dupa chelul lor!!!Ha

Raspuns.
Este un abuz din partea CCR sa amane de aproape 10 ori pronuntarea unei decizii intr-o speță în care s-a mai pronunțat de cateva ori
Este nevoie de modificarea urgență a Legii de funcționare a CcR.; 22 septembrie 2023 la 23:14
Claudiu Marin spunea...: B V a scris:
Dacă moderatorul nu-mi cenzura comentariul (poate nu-i place de fața mea sau nu îi dă voie stăpânul, deși a zis la deschiderea blogului că nu are stăpân), afla și Scepticul motivarea amânării CCR în pronunțarea pe cele 69 de dosare.

Răspuns
Ai găsit dta scrisa undeva motivarea amanării repetate a pronunțării?
Presupuneri avem toți în pod; 23 septembrie 2023 la 16:14
Claudiu Marin spunea...: TANASE DOREL
către mine
acum 9 oreDetalii
Nu, nu este nicidecum un abuz, ci doar o mizerie în formă continuată a șantajului reciproc, în care politicul și CCR se întrec care mai de care în a-și arăta mușchii și de a demonstra, dacă mai era cazul, că pot practica, fiecare din poziția sa, dictonul ”Do ut des” ( Dă-mi, dacă vrei ca să îți dau și eu! )

Doar numărătoarea lumii începe cu ei, nu-i așa?

Trăiască și înflorească Contributivitatea, Actualizarea și Recalcularea cu luarea în calcul a întregii activițăți militare!; 23 septembrie 2023 la 21:50
Claudiu Marin spunea...: Neconstituționalitatea art.VII din OUG 59/2017 in intregime sau a unuia dintre puncte, poate fi ceruta în instanta numai de un beneficiar al L 223/2015.Doar ei au un interes legitim sa ceara neconstituționalitatea modificării art. 60, pe lângă interesul de a cere neconstituționalitatea extrinseca a întregii OUG 59, pentru motivele formulate de cei 69 în dosarele pe care CCR tot amână pronuntarea.
Cea mai sigura critica de neconstituționalitate intrinseca,pe care cu greu ar putea s-o respingă CCR,ar fi cea privind sintagma "articolul 60 se modifica" din preambulul punctului 3 al Art. VII, dacă prin modificare se elimină un drept reglementat deja prin lege a Parlamentului.
S-a incalcat art. 115 alin.(6) din Constituție care limitează dreptul Guvernului de a legifera prin ordonante de urgenta, dacă astfel se afectează un drept. Eliminarea prin ordonanta de urgență a dreptului pensionarului militar de a-i fi actualizata pensia încalcă limitele de reglementare prin ordonanta impuse de Constitutie.
În rest, dispozițiile art. VII par a fi constitutionale; 25 septembrie 2023 la 13:38
Claudiu Marin spunea...: B V
către mine
acum 1 ora

Domnule Claudiu Marin. Nu înțeleg părți din comentariul dumneavoastră și pentru că, atunci când nu știu citesc iar când nu înțeleg întreb, vă întreb:
- Există pensionari militari care pot ridica excepția de neconstituționalitate a art. VII pct. (3) din OUG nr. 59/2017 și pe o altă lege (263/2010 ex.) decțt Legea nr. 223/2015 ?

- Pot ridica excepția de neconstituționalitate pe art. VII pct. (3) din OUG nr. 59/2017 și alți pensionar militari în afară de cei pensionați până la data intrării în vigoare a OUG nr. 59/2017 și care se aflau sub imperiul art. 60 din Legea nr. 223/2015 nemodificat (în forma inițială) ?

În comentariul pe care l-am trimis și nu l-ați publicat, printre altele am spus că un motiv puternic privind neconstituționalitatea, îl are, modificarea Legii nr. 223/2015 prin OUG și nu prin lege cum scrie și CCR în pct. 18 din Decizia nr. 313/2022 după care o dă la întors în Decizia 300/2023, dându-și seama de gafa făcută, dar nu l-ați publicat.

Art. VII pct. (3) din OUG nr. 59/2017 este constituțional cum am specificat și în Cererea de chemare în judecată, dar nu trebuia să golească de conținut art. 60 din Legea nr. 223/2017 cum a specificat legiuitorul (Parlamentul) ci, trebuia lăsat art. 60 în forma inițială, se introducea un alt subpunct (art. 60 indice 1) unde se trecea modificarea făcută.

Răspuns
Întrebarea 1 este fără înțeles.
La întrebarea 2
Da, și militarii pensionati după intrarea in vigoare a oug 59 /2017 au interes procedural de a formula excepții privind Art. VII pct.3 pentru ca nici ei nu au mai beneficiat de actualizarea prevăzută de fostul art. 60 din L 223/2015; 25 septembrie 2023 la 16:57
Claudiu Marin spunea...: BV
17:42 (acum 2 ore)
către eu

Dacă: „Da, și militarii pensionati după intrarea în vigoare a oug 59 /2017 au interes procedural de a formula excepții privind Art. VII pct.3 pentru că nici ei nu au mai beneficiat de actualizarea prevăzută de fostul art. 60 din L 223/2015”, atunci cum explicați motivările CCR din Decizia nr. 313/2022 (redau):
17. În ceea ce priveşte pretinsul tratament diferit între beneficiarii pensiilor militare de stat în funcţie de momentul - anterior sau ulterior - stabilirii sau acordării dreptului de pensie, sunt relevante considerentele de principiu ale Curţii prin care aceasta a arătat că deschiderea dreptului la pensie este guvernată de principiul tempus regit actum, iar situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit acestui principiu nu poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale care consacră egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi discriminări. Prin urmare, dreptul la pensie trebuie stabilit şi acordat în conformitate cu reglementările în vigoare la acel moment, neputându-se considera că reglementările anterioare acestui moment, referitoare la condiţiile acordării dreptului la pensie, generează o aşteptare legitimă. Astfel, până la momentul pensionării, se pot succeda mai multe reglementări, care stabilesc condiţii de pensionare diferite, relevantă fiind însă doar cea aplicabilă la momentul acordării acestui drept (Decizia nr. 340 din 11 iunie 2020).

18. Cu referire la noile reglementări ale art. 60 din Legea nr. 223/2015, astfel cum au fost modificate prin art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 - criticate în prezenta cauză - Curtea a arătat că acestea pot să fie avantajoase sau chiar dezavantajoase beneficiarilor de pensii, după cum permit sau impun, după caz, situaţia economico-financiară a ţării şi fondurile de asigurări sociale de stat disponibile. În oricare dintre aceste ipoteze, dispoziţiile legale noi se aplică numai pentru viitor, pentru persoane care se vor înscrie la pensie după intrarea acestora în vigoare, neputând atinge drepturile de pensie anterior stabilite. Prin urmare, legiuitorul este liber să modifice condiţiile de stabilire a dreptului la pensie pentru viitor, fără ca aceasta să aibă semnificaţia încălcării dreptului la pensie, iar dacă doreşte ca noile dispoziţii mai favorabile să fie aplicate şi persoanelor pensionate anterior, acest lucru trebuie prevăzut în mod expres de lege.

RASPUNS
D-ta nu intelegi nimic din ce se discuta pe acest blog dupa publicarea Documentarului lui Karoly despre limitele legiferarii prin ordonante de urgenta.
O decizie CCR este valabila numai pentru criticile aduse de justitiabili.
Criticile care privesc incalcarea art. 115 alin(6) din Constitutie, nerespectarea procedurii constitutionale de adoptare a unei ordonante de urgenta, nu au fost formulate in cauza care a facut obiectul Deciziei 313.2022, decizie amintita de D-ta.
Tempus regit actum, dar actum trebuie sa respecte normele constitutionale de adoptare a lui.Modificarea art. 60 prin ordonanta de urgenta incalca dispozitiile art. 115 alin (6), nu articolele care interzic discriminarea.
De asemenea, d-ta nu faci deosebirea intre actualizarea la momentul deschiderii dreptului de pensie si actualizarea permanenta care a fost reglementata prin art. 60. Daca ai face distinctia nu te-ai mai intreba de ce si un pensionar militar mai nou are interes procedural sa ceara intrarea in legalitate in privinta adoptarii actului normativ prin care s-a eliminat un drept.
Raspund mai caustic pentru ca si interventiile dvs depasesc cu mult buna-cuviinta.; 25 septembrie 2023 la 20:22