 |
| Asfintit in deșert |
Prezentul topic porneste de la un comentariu al onorabilului CAMARADUL despre impozitarea pensiilor de serviciu si sporul OMM, comentariu in care se subliniaza ca la momentul in care fost adoptat Statutul cadrelor militare, in anul 1995, pensiile nu se impozitau si nici nu se retineau contributii din ele, astfel ca nu erau pensii brute si pensii nete.
Sa pornim de la art 11 din L 80/1995!
Art. 11
"(1) Cadrele militare trecute în rezervă sau direct în retragere au dreptul la pensie militară potrivit legii.
(2) Partea din pensie corespunzătoare soldei de grad se actualizează permanent potrivit soldei de grad a cadrelor în activitate.
(3) Pensionarii militari decoraţi cu ordinul "Meritul Militar" clasele a III-a, a II-a şi I beneficiază de un spor de 10%, 15% şi, respectiv, 20% al cuantumului pensiei."
La capitolul drepturi, Statutul cadrelor militare prevede in art. 11. doua drepturi distincte acordate pentru militari.
La alin.(1) cadrele militare trecute in rezerva sau direct in retragere au drept de pensie militara daca indeplinesc condițiile stabilite de legea pensiilor militare in vigoare la momentul trecerii in rezerva. De la momentul adoptarii Statutului in anul 1995, militarii au fost pensionati potrivit Decretului 214/1977 pana in aprilie 2001, potrivit Legii nr. 164/2000 pana la 31 12 2010, potrivit Legii nr. 119/2010 si Legii 263/2010 pana la 31 12 2015, potrivit Legii nr. 223/2015, cu modificarile ulterioare, pana in prezent. Acest drept de pensie are regimul juridic de drept de asigurare sociala pentru pensie pentru acordarea caruia, in anumite perioade, legea a conditionat dreptul si de plata unei contributii pentru pensie la bugetul de stat sau la Fondul de pensii in sistemul public.
La alin (2) al articolului 11 se reglementeaza direct, fara sa mai fie nevoie de intermedierea altei legi, numai pentru militarii trecuti in rezerva care au o pensie stabilita potrivit legilor mentionate mai sus si au fost decorati cu Ordinul Militar/Insemnul SOSP, un drept suplimentar de pensie a carui marime este stabilita procentual din cuantumul stabilit potrivit legii pensiilor in vigoare.
Acest drept suplimentar nu a fost niciodata reglementat de legile pensiilor militare ci de legile care au reglementat acordarea Ordinului Meritul Militar sau de Statutul cadrelor militare, regimul sau juridic nefiind de asigurare sociala pentru pensie ci de recompensa pentru cei decorati.
Chiar si cu regim juridic diferit, conform art. 11 din L 80/1995, sporul OMM face parte din cuantumul pensiei militare. Este normal sa constituie si el baza de calcul pentru impozitarea pensiilor, dar nu este normal sa fie supus si el plafonarii care se adreseaza numai cuantumului rezultat din baza de calcul.
Impozitarea se aplica veniturilor impozabile la data intrarii in vigoare a dispozitiilor Codului Fiscal, indiferent de data anterioara la care au fost reglementate/acordate veniturile salariale sau din pensii. Impozitarea sau supraimpozitarea unor drepturi de pensie stabilite anterior dispozitiiei legale din Codul Fiscal nu reprezinta o aplicare retroactiva a legii.
Cuantumul pensiei militare a servit doar ca baza de calcul pentru stabilirea marimii sporului OMM.
NU au fost probleme in calcularea acestui spor pana la OUG nr. 59/2017, care a inventat si cuantumul plafonat la netul bazei de calcul pentru rezervistii pensionati dupa 15 09 2017.
Logic, ar trebui ca sporul OMM sa se aplice, ca si indexarea reglementata de art. 84 din OUG, la netul bazei de calcul, astfel incat nici el sa nu se piarda prin plafonare.
Neintelegand regimul juridic al sporului OMM, ori din rea-credinta, Casele Sectoriale au aplicat sporul OMM la cuantumul brut, ca si la pensiiile militare neplafonate, desi art. 11 din Lege nr. 80/1995 lasa latitudinea ca procentele sa se aplice la acel cuantum, asa cum este el reglementat de legea pensiilor in vigoare, fara sa specifice cuantumul brut, net sau plafonat.
La pensiile stabilite dupa OUG 59/2017, cuantumul care conteaza pentru pensionarul militar este cuantumul plafonat si la acesta ar fi trebuit aplicat sporul OMM. Nici instantele nu au fost capabile sa dea solutii care sa respecte regimul juridic al OMM/SOSP:
Camaradul a formulat urmatorul comentariu:
"Despre principiul "Tempus Regit Actum" am mai scris pe acest blog spre finalul anului trecut si inceputul lui 2023 cand am mentionat ca la CCR am criticat inclusiv Decizia 16 a ICCJ (RIL admis) de interpretare a art.11 din L80.
Orice act normativ este guvernat de acest principiu de drept Tempus Regit Actum, inclusiv L80/1995. La momentul edictarii L80, anul de gratie 1995, pensiile, inclusiv pensiile militare nu se impozitau si nu exista notiunea/conceptul de pensie bruta si pensie neta.
Decizia 16/2021 ignora acest lucru prin punctele de vedere exprimate in cadrul deciziei, inclusiv ICCJ a cazut in aceasta eroare si precizeaza la paragraful 110:
110. De altfel, trebuie reţinut că legiuitorul a statuat la art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 dreptul la un anumit spor al cuantumului pensiei militare, fără a exista o prevedere legală prin care să se specifice în mod expres că sporul în discuţie nu este supus impozitării.
Impozitarea pensiilor (inclusiv militare) s-a instituit mai tarziu in 1999-2000 prin OG 73/27.08.1999 (art.23 vorbeste de impozitarea soldelor, prime, sporuri si alte drepturi ale militarilor), completata prin OUG 87/29.06.2000 (sectiunea a 6-a art.43, venituri din pensii).
Asadar, sensul si modul de calcul al OMM (SOSP) prevazut de art.11 din L80/1995 trebuie aplicat, potrivit aceluiasi principiu "Tempus Regit Actum", la pensia incasata efectiv, adica la pensia neta, sens dat de Legiuitor odata cu edictarea L80.
In lipsa unui text legal expres prevazut, prin interpretarea data si modificarea sensului de aplicare a dreptului prevazut de art 11, atat ICCJ in Decizia 16/2021 cat si paratele (CPS MApN si Comisia de contestatii) si-au atribuit puteri de legiferare in Dreptul Public si au instituit o veritabila "LEX TERTIA" care nu mai respecta sensul si vointa Legiuitorului. Ca o paranteza, in Dreptul Public spre deosebire de Dreptul Civil, orice actiune/dispozitie trebuie prevazuta expres in lege, nu sunt permise interpretari prin analogie sau alte manevre speculative/supozitii etc.
Nici chiar dupa instituirea impozitului pe pensii, legiuitorul nu a schimbat pana in prezent nici macar o virgula din textul originar art.11 alin. c din L80 (desi alin.a si b au fost abrogate), semn ca nu a dorit sa faca acest lucru desi alte articole din L80 au fost abrogate sau au suferit modificari. Asadar teza CPS-urilor si a ICCJ cum ca textul art.11 din L80 este lacunar si nu distinge la care cuantum (brut sau net) trebuie aplicat acest drept, este falsa!
Interpretarea ICCJ in Decizia 16/2021 privind art.11 din L80 trebuie sa fie in sensul si limitele legii, judecatorii neavand puteri de legiferare ori de modificare a legii, in acord si cu dispozitiile din Legea 303/2022 (statutul judecatorilor si procurorilor):
Art.2) alin.(3) Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii.....
Art.4) alin.(1) Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi ca, prin întreaga lor activitate, să asigure supremaţia legii, să respecte drepturile şi libertăţile persoanelor,
Mai mult, ICCJ prin interpretarea data in Decizia 16/2021 incalca alte principii de drept si anume "Specialia Generalibus Derogant" respectiv "Generalia Specialibus Nonderogant". Cu alte cuvinte, legea speciala deroga de la legea generala si se aplica cu prioritate fata de legea generala. Astfel la paragraful 100 al Deciziei 16 se subliniaza:
100. Modalitatea de calcul prin raportare la sporul onorific rezultă şi din formularea cuprinsului art. 30 şi 60 din Legea nr. 223/2015. Astfel, pe de o parte, art. 30 face referire strict la pensia stabilită, recalculată şi actualizată „în condiţiile prezentei legi”, în timp ce art. 60 cuprinde o formulare generală, incluzând, prin urmare, toate elementele componente ale pensiei, aşa cum sunt ele stabilite prin Legea nr. 223/2015, dar şi prin alte legi, inclusiv prin Legea nr. 80/1995. Toate aceste elemente, indiferent de actul normativ care le prevede, vor fi plafonate în conformitate cu dispoziţiile legii-cadru a pensiilor militare de stat.
De cand dispozitiile unei legi speciale (L80/1995) se supun dispozitiilor legii cadru generale (L223/2015), asa cum gresit subliniaza ICCJ in Decizia 16/2021 la paragraful 100??? Se rescrie sistemul de drept??? Luati aminte si minunati-va de paragraful 100 al deciziei: "Toate aceste elemente, indiferent de actul normativ care le prevede, vor fi plafonate în conformitate cu dispoziţiile legii-cadru a pensiilor militare de stat."
L80 este legea speciala prin aria stricta de reglementare (statutul cadrelor militare) care deroga si se aplica cu prioritate fata de legea cadru generala 223/2015, lege care reglementeaza nu doar pensiile militare, ci si pensiile functionarilor publici angajati ai MAI.
Mai mult, ICCJ isi incalca un alt RIL admis, respectiv Decizia nr.33/09.06.2008 unde stabileste ca:
"Concursul dintre legea specială și legea generală se rezolvă în favoarea legii speciale, conform principiului specialia generalibus derogant, chiar dacă acesta nu este prevăzut expres în legea specială."
Prin interpretarea data de ICCJ, este pusa in discutie insasi existenta dreptului prevazut de art.11 din L80. Semantic (DEX), plafonare ori impozitare nu inseamna eliminarea totala a unui drept in vigoare asa cum a dispus ICCJ, ci cel mult o diminuare a dreptului respectiv. Astfel, pensia neta a pensionarilor militari dupa 2017 este egala cu media neta a soldelor pe o perioada de 6 luni consecutive, indiferent daca au fost sau nu decorati cu OMM, cu incalcarea art.11 din L80.
Legea se interpreteaza (in interpretarea logica) intotdeauna in sensul aplicarii si nu al neaplicarii ei. Or, aplicarea unei legi in vigoare trebuie sa produca efecte concrete/efective pentru subiectii de drept iar nu efecte iluzorii, fictive, "doar pe hartie".
Cum ar fi de ex.daca persoanele condamnate la inchisoare cu executare, nu ar mai executa in fapt si ar fi suficienta condamnarea doar din sentinta data (pe hartie)?
Pe de alta parte, nu este permis/admisibil ca tu ICCJ sa pronunti o decizie de interpretare a legii (RIL) in baza unei OUG neaprobata de Parlament.
Nu vorbim de judecatoria din Racari (am ales la intamplare, fara conotatii) vorbim de Inalta Curte care are datoria si obligatia sa respecte legea si sa aplice unitar vointa legiuitorului.
La momentul pronuntarii Deciziei 16/13.09.2021 trecusera peste 4 ani de la momentul adoptarii OUG 59/2017 si este impardonabil ca Inalta Curte sa nu observe ca OUG 59 nu era aprobata de Parlament. Anterior pronuntarii deciziei, avea datoria si obligatia sa solicite clarificari (Guvernului, Parlamentului, CCR etc). Cu alte cuvinte, Inalta Curte este complice la uzurparea functiei si atributiilor Parlamentului, unica autoritate legiuitoare (art.61 Constitutie) si a incalcarii Constitutiei, statului de drept.
O seara placuta!
Camaradul
%20-%20huhurez2013@gmail.com%20-%20Gmail%20-%20mail.google.com.png)
