Domnul general Tudor Sandu, președinte rotativ al Comunității asociațiilor reprezentative de rezerviști, a dat publicității un comunicat destul de incisiv prin care incearcă să răspundă unor percepții negative in societate si in media despre implicarea rezerviștilor in acțiuni politice și propagandistice care critică apartenența României la structurile euro-atlantice.
Este foarte bine că această comunitate a celor mai reprezentative asociații de rezerviști, din cele foarte multe, unele inactive, create in ultimii ani, a luat atitudine. Cam târziu, insă, a venit această reacție, după ce mulți rezerviști si-au pus poalele in cap pe rețelele sociale, spre indignarea și mirarea civililor care aveau alte percepții despre militari.
Nu putem nega existența unor asemenea opinii populiste, contrare angajamentelor militare, politice și economice ale României in plan extern. Dovadă sunt și comentariile de pe acest blog, o adevărată cronică a ultimilor 10 ani, cronică tristă care a marcat decăderea sistemului de pensii militare de la unul echilibrat, până in anul 2015, la un sistem discriminatoriu și clientelar, după modificările aduse Legii nr. 223/2015 prin Ordonanțele de Urgență nr. 57/2015, nr. 59/2017, nr. 114/2018 și prin Legea nr. 282/2023.
Ordonanța nr. 126/2024 a pus cireașa pe tortul discriminatoriu; a majorat soldele de grad și de funcție numai pentru personalul activ... iar amendamentele pentru extinderea majorărilor soldelor de grad și pentru rezerviști sunt blocate și in prezent in comisiile de apărare din Parlament. Instituțiile militare au reușit performanța de a-i ostiliza și pe rezerviștii care la pensionare, in perioada 2018-2023, beneficiaseră de toate majorările salariale reglementate pentru militari de Legea nr. 153/2017.
Absența susținerii intereselor rezerviștilor de către instituțiile militare pentru inlăturarea discriminărilor incredibile, provocate de actele legislative menționate mai sus, a impins o mică parte a rezerviștilor in acțiuni zgomotoase in zona tenebroasă a populismului politic.
Domnule general Tudor Sandu!
Caracterul special și necontributiv al pensiilor militare este un adevăr juridic de care nu trebuie să ne ferim, chiar dacă el are o percepție peiorativă in opinia publică.
Pentru că sunt pensii reglementate de legi speciale, derogatorii de la legea din sistemul public de pensii, pensiile militare sunt și ele pensii speciale, la fel ca și celelalte pensii de serviciu pentru magistrați, grefieri, diplomați, aviatori civili etc. Există și un principiu de drept care reglementează conflictul dintre o lege generală și una specială: specialia generalibus derogant.
Regimul juridic necontributiv al pensiilor militare este subliniat in sute de decizii ale CCR, el neinsemnând că militarii nu plătesc contribuții pentru pensii.
Militarii plătesc prin lege contribuții individuale pentru pensii exact de la data de 01 04 2001, dată de la care și civilii au inceput să plătească contribuții individuale pentru pensie...celebrul CAS. Diferența este că civilii plătesc CAS la Fondul de pensii, gestionat de Casa Națională de Pensii, iar militarii plătesc CIBS, 25% din brutul soldelor, la Bugetul de Stat, gestionat de guvern,
Denumirea de pensii necontributive vine de la modul in care este calculat cuantumul pensiilor militare:
nu sunt calculate contributiv, in puncte de pensie, precum cele din sistemul public de pensii, ci procentual dintr-o bază de calcul.
Deci, nu caracterul special sau necontributiv a condus la actuala situație care discriminează generatiile vechi de pensionari militari ci eliminarea din lege, in anul 2017, a actualizării permanente, operațiune care a menținut mult timp echilibrul valorii cuantumului pensiei militare, indiferent de momentul pensionării.
O sugestie pentru Comunitatea asociațiilor reprezentative de rezerviști, dar și pentru instituțiile militare!
Demersuri insistente pe lângă Comisiile raportoare din Camera Deputaților, Comisia de apărare și Comisia de buget-finanțe, pentru urgentarea reexaminării, conform art. 147 din Constituție, a Plx 540/2024, de actualizare permanentă a pensiilor militare, pentru a elimina sancțiunile constituționale constatate prin Decizia CCR nr.126/2024 .
După trecerea legii prin Parlament, aplicarea ei se poate face și etapizat, cum, de altfel, sugerați in Comunicatul de mai jos.
.png)
