Un produs Blogger.

15 octombrie 2019

CCR a publicat decizia nr. 417/2019 în MO. Apărătorii lui Dragnea vor obţine punerea lui de îndată în libertate,

14 comments
In dispozitivul Deciziei nr. 417/2019, publicată pe 10 oct. 2019 în MO, se stabileşte:
1. Admite sesizarea formulată de președintele Camerei Deputaților și constată că a existat un conflict juridic de natură constituțională între Parlament, pe de o parte, și Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de altă parte, generat de neconstituirea de către Înalta Curte de Casație și Justiție a completurilor de judecată specializate pentru judecarea în primă instanță a infracțiunilor prevăzute în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, contrar celor prevăzute de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 161/2003.
2. Cauzele înregistrate pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție și soluționate de aceasta în primă instanță anterior Hotărârii Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 14 din 23 ianuarie 2019, în măsura în care nu au devenit definitive, urmează a fi rejudecate, în condițiile art. 421 pct. 2 lit. b) din Codul de procedură penală, de completurile specializate alcătuite potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 161/2003.

Culmea dilentantismului de la nivelul celei mai înalte instanţe din România este că şi completele stabilite în luna ianuarie 2019 sunt innexistente deoarece nici până în prezent Hotărârile Colegiului de conducere al ICCJ nu au fost publicate în MO, ele fiind acte administrative unilaterale cu caracter normativ.  
Ele au fost anulate deja printr-o Sentinţă a Curţii de Apel Bucureşti într-un dosar în care reclamant este celebra judecătoare Camelia Bogdan, cea care l-a condamnat pe Voiculescu.
Potrivit art. 11 alin. 1 din Legea nr. 24/2000, actele administrative cu caracter normativ intră în vigoare doar de la momentul publicării lor în Monitorul Oficial, până atunci ele neexistând juridic și neputând produce nici un efect.

In cazul lui Dragnea sentinta de condamnare din prima Instanţă, Completul de 3 judecători al ICCJ, este lovită de nulitate absolută, dar şi  Completul Penal 2/2018 de 5 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție, constituit, în baza unei Hotărâri a Colegiului de Conducere a ÎCCJ de la finalul anului trecut, funcționează ilegal, fiind, astfel, lovit de excepția nulității absolute.

Acest complet a judecat, ilegal, de la sfârșitul anului trecut (mai exact din data de 19 decembrie 2018) și până a doua zi după alegerile europarlamentare, apelul formulat de inculpații din dosarul „DGASPC Teleorman”, pronunțând, tot ilegal, Sentința Penală nr. 142 din data de 27 mai 2019, când fostul președinte al PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare, decizia fiind una definitivă.

Punerea în libertate a lui Dragnea şi rejudecarea de la Zero a dosarelor Referendumul şi DGASPC Teleorman se va face rapid, prin promovarea cailor de atac contestaţie în anulare şi revizuirea deciziei definitive, pronunţate de un complet ilegal, prin respingerea motivelor de apel, între care se gasea şi constituirea ilegală a completului instanţei de fond.

14 comentarii:

  1. La Sibiu este o tradiție în exploatarea ființelor umane vulnerabile: unii cu "niște copii", alții cu cei defavorizați fizic!

    https://www.stiripesurse.ro/rise-project-arunca-bomba-adevarul-despre-dan-barna-liderul-usr-supervizorul-senin-al-unor-fraude-i-conflicte-de-interese-cu-fonduri-ue_1392471.html

    RăspundețiȘtergere
  2. Am observat că acum mai nou, Codul de Procedură a ajuns un fel de lălăială unde judecătorii în loc să hotărască ce a statuat legiuitorul ei bagă imediat sub nas O decizie a ÎCCJ care a judecat prinderea Ariciului pe când cauza de judecată avea ca obiect, AM UN FRATE LA BRAȘOV sau DĂ-NE DOAMNE O SPERANȚĂ.
    Dar de ce CCR nu a emis o decizie de dublarea pedepsei .
    DE CE ?????
    Pentru că un chiloțar de avocat care se crede Nuți cur de fier vine în instanță cu toate minciunile iar instanța nu-l poate aresta sau sancționa întrucât el se apăra că de fapt clientul lui ia comunicat minciuna .Și uite așa hoții și golanii fentează legea iar avocatul stă cu sula în sus și răde cu borfașul în crâșmă că sunt viteji și sunt mai tari ca judecătorii.

    RăspundețiȘtergere
  3. "Alooo!
    CCR nu este legiuitor! Ea doar verifică daca legile emise de Legiuitor sunt constituţionale.

    RăspundețiȘtergere
  4. Huhu,
    ICCJ este căpiată, de vrea 4 răspunsuri de la CEDO?

    RăspundețiȘtergere
  5. Cica, Ciuca, e printre numele vehiculate pentru a prelua ministerul apararii...FMM de umflat , presul desertului !

    RăspundețiȘtergere
  6. @Palanghenu
    Depinde cum este prins ariciul!Unii îl prind cu partea dorsală,d'aia iese cum iese😬
    În schimb,CCR,constată dacă este constituțională legea,sau nu,în functie si cui i se adresează legea respectivă!
    După cum am observat,pt.noi se aplică principiul:merge și așa!
    Șper să mă contrazică cu numeroasele sesizări ale militarilor aflate pe rol la CCR.

    RăspundețiȘtergere
  7. 2 bravi luptători cu sistemul mfiot şi ticăloşit din MFA.
    http://portal.just.ro/3/SitePages/dosar.aspx?id_inst=3&id_dosar=300000000879822
    BRAVO VOUĂ !

    RăspundețiȘtergere
  8. Nu am spus că CCR este legiuitor. Nu are cum să fie niciodată.
    Am spus că deciziile ÎCCJ au valoare de legiuitor în concepția judecătorilor .
    Dar .......asimilarea dintre o decizie ale ÎCCJ și o cauză pe rolul unei Judecătorii se interpretează exact cum am motivat mai sus ,cu Ariciul în pielea goală.

    RăspundețiȘtergere
  9. @Leonard
    La tine se actualizeaza portal.just?

    alex66cta@gmail.com

    RăspundețiȘtergere
  10. - Alex
    Deocamdată nu se "updatează" ( actualizare folosim numai când vorbim de pensii)
    Portalul Just este îm mentananţă.
    Ca să cauţi dosare te indrumă chiar el la început.
    - Stelică,
    Nu ;tiu ce se întâmplă cu tălică , că de la un timp ţi-ai pierdut de tot încrederea în actul judiciar , concomitent cu spiritul combativ. Îmi pare ca o renunțare la luptă........
    PS azi Flavius are "ring" cu LICHELELE GULERATE MFA. Să vedem ce ne va spune....

    RăspundețiȘtergere
  11. Şi tot CCR , pe 14.10.2019 a înregistrat al 60-lea dosar al unui camarad luptător , care a dat chiar titlul uni topic al blogului cu ceva timp în urmă.
    Și are o "pleaşcă" , cât 7 de ale unor luptători începători........
    A se vedea dosarul 13180/3/2019 de la Tribunalul Buc. , ajuns la ccr chiar de Ziua Sfintei Paraschiva....
    BRAVO DAN CĂPITAN DE PLAI !

    RăspundețiȘtergere
  12. Domnule Leonard renunț la luptă numai MORT.
    Am procese pe rol cu mafioații .
    Acum lucrez la un dosar pe partea medicală militară .
    Nu se poate pe partea asta o luăm pe partea cealaltă .
    Inamicul trebuie încolțit.

    RăspundețiȘtergere



  13. D-le PALAGHEANU!

    Într-un mesaj anterior al dvs. ați afirmat că „Am spus că deciziile ÎCCJ au valoare de legiuitor în concepția judecătorilor .”
    Depinde la ce decizii civile ale I.C.C.J. v-ați referit.
    1. Dacă este vorba de decizii de îndrumare / recursuri în interesul legii sau de decizii pronunțate pentru lămurirea/dezlegarea unor chestiuni de drept, atunci aceste decizii sunt obligatorii pentru instanțele de judecată care soluționează cererile de chemare în judecată, în temeiul art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, deoarece deciziile sunt pronunțate pentru interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor unei legi, în măsura în care practica judiciară nu este uniformă (vedeți și soluțiile diferite ale instanțelor de judecată privind actualizarea pensiilor recalculate sau modul în care se aplică algoritmul de calcul privind acordarea sporului de 3, 6 sau 9% privind contribuția la pensia suplimentară, distinct față de procentul maxim/ plafonat la 85% din baza de calcul a pensiei, prevăzut de art.30 din Legea nr.223/2015).
    2. Dacă vă referiți la hotărâri de speță, atunci aveți dreptate pentru că în dreptul românesc jurisprudența nu constituie izvor de drept, ci numai doctrina, însă instanțele de judecată pot reține în considerentele hotărârii motivele care au stat la baza pronunțării unor hotărâri judecătorești anterioare, fiind evident că nu o să le și amintească în considerente.
    Vă doresc succes !

    RăspundețiȘtergere
  14. Viorel
    Domnule LEONARD, Dosarul nr. 13180/3/2019 înregistrat la Tribunalul București de către domnul BĂZĂVAN Dan nu v-a avea nici un câștig de cauză la Curtea Constituțională a României, motivul, problemele noastre sunt prea minore comparativ cu cele ale înalților demnitari ce ne conduc, mai ales când este vorba despre bani.
    Eu am câștigat procesul privind ajutoarele la trecerea în rezervă conform art. 20, alin. (1) și (2), Secțiunea a 3-a, Capitolul II, Anexei nr. VII din Legea - cadru nr. 284/2010 la Tribunalul Botoșani (Dosar nr. 2744/40/2017), M.Ap.N. și U.M. din care am trecut în rezervă au făcut apel la Curtea de Apel Suceava, care având ca bază cele 2 decizii ale Î.C.C.J (care se bat cap în cap), respectiv Decizia 16/2015 (neacordarea ajutoarelor nu poate duce la infinit) și 5/2018 (solicitările sunt prematur introduse / treci în rezervă în 2011 și în 2018 sunt prematur introduse “foarte logic, legal și corect, nu ?”) a decis:
    - schimbă în parte sentința civilă nr. 925 din 05.10.2017 în sensul că:
    - admite excepția prematurității;
    - respinge acțiunea ca prematur introdusă;
    - menține celelalte dispoziții ale sentinței care nu sunt contrare prezentei (dreptul asupra ajutoarelor la trecerea în rezervă).
    În ședința din 15.11.2018 Î.C.C.J. hotărăște (redau teztul mot a mot) “Admite cererea de sesizare formulate de reclamantul intimat, sesizează C.C.R. cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 din O.U.G. nr. 90/05.12.2017 aprobată prin Legea nr. 80/28.03.2018, raportat la prevederile art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție. Odată cu încheierea de sesizare, instanța de judecată va trimite C.C. și numele părților din proces, cuprinzând datele necesare pentru îndeplinirea procedurii de citare cu acestea”.
    Domnule LEONARD, Curtea de Apel Suceava și-a făcut treaba, a trimis sesizarea care a fost înregistrată la C.C.R. la DOS. nr. 1897 D/2018 cu termen de judecată pe data de 06.06.2019, C.C.R. însă, chiar dacă mi-a trimis 2 citații (prezența nu era obligatorie / sesizarea mi-a fost făcută de o fostă judecătoare la o anumită Curte de Apel acum fiind avocat, deci a fost bine documentată) în ziua respectivă, din cele 50 și ceva de dosare aflate pe rol 44 erau pe neconstituționalitatea art. 11 din O.U.G. nr. 90/05.12.2017.
    Culmea, toate cele 44 nu au fost judecate în ziua respective pentru că pe site nu a apărut nici o decizie, nici a doua, nici a treia zi, nici acum.
    Nu am primit nici un răspuns de la C.C.R.
    Am solicitat un punct de vedere pe această situație cât și pe neintroducerea indexării de 5% / 2016 în recalcularea pensiilor ministrului Finanțelor Publice, am fost pasat la Ministerul Muncii și Justiției Sociale care politicos mi s-a spus că problema poate fi rezolvată de ministrul Ap.N. ca ordonator principal de credite.
    Cred că fără aprobarea guvernului (indiferent care este sau va fi) atât C.C.R., Î.C.C.J., C.Ap. și Tribunalele nu vor putea face nimic.
    Să ne aducem aminte de acea adresă care circula pe internet sau pe la posturile de televiziune cu precizările date instanțelor de judecată din Tribunale sau C.Ap.
    “News / Eveniment DOCUMENT Tudorel Toader, acuzat de imixtiune în justiţie. Recomandă şefilor de instanţe să formuleze apărări în procesele privind drepturile salariale.
    Citeste mai mult: adev.ro/ponrhi”.
    Slabe șanse pentru militari (active azi / pensionari mâine / pensionari azi) pe toate liniile domnii mei.

    RăspundețiȘtergere