Decizia nr.19/2022 a ICCJ și efectele ei asupra pensiei militare de urmaș

ICCJ a fost sesizată pentru dezlegarea unei chestiuni de dept privind interpretarea art. 85 alin. (1) din Legea 263/2010 în legătură cu vârsta standard de pensionare a soțului supraviețuitor.

Intreaga Decizia  nr.19/2022 poate fi citită AICI

 Dispozitivul deciziei este următorul:

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

În numele legii

D E C I D E:

    Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Ploieşti – Secţia I civilă şi, în consecinţă, stabileşte că:

    În interpretarea art. 85 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 şi art. 3 alin. (1) lit. v) din Legea nr. 263/2010, vârsta standard de pensionare pentru acordarea pensiei de urmaş este atât vârsta standard de pensionare din anexa nr. 5 la Legea nr. 263/2010, cât şi vârsta standard de pensionare redusă în condiţiile legii.

    Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

    Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 11 aprilie 2022.

PREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
CORINA-ALINA CORBU

*************

Stricto-senso, decizia are aplicabilitate doar în interpretarea articolului din Legea 263. Dar... o situație similară se întâlnește și în Legea nr. 223/2015, art. 49:

Articolul 49(1) Soțul supraviețuitor are dreptul la pensie de urmaș pe tot timpul vieții, la împlinirea vârstei prevăzute la art. 16 alin. (2), dacă durata căsătoriei cu persoana decedată a fost de cel puțin 15 ani și nu realizează venituri lunare provenite dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de 35% din câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.(2) În cazul în care durata căsătoriei a fost mai mică de 15 ani, dar de cel puțin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaș cuvenite soțului supraviețuitor se diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună, respectiv 6,0% pentru fiecare an de căsătorie în minus.
Art. 16(2) Vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă, prevăzută la alin. (1) lit. a), este de 60 de ani. Atingerea acestei vârste se realizează prin creșterea vârstelor standard de pensionare, conform eșalonării prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege.
Și la militari operează reducerea vârstei standard dacă au lucrat în condiții de muncă: 
Art. 21, limită de vârstă cu reducerea vârstei standard.Articolul 21(1) Militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special care, la data trecerii în rezervă/retragere sau încetării raporturilor de serviciu, îndeplinesc condițiile de vechime prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. b), au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei prevăzute la art. 16 alin. (2), astfel:Vezi Legea nr. 223/2015


Observăm că soțul supraviețuitor al unui militar trebuie să indeplinească limitele de vârstă din Anexa la Legea 223/2017, nu din Anexa 5 a Legii nr. 263/2010, chiar dacă soțul supraviețuitor nu este militar.Intrebarea care se pune este:Dacă interpretarea Deciziei nr. 19/2022 a ICCJ este aplicabilă și in cazul in care sotul supravietuitor este urmaș al unui pensionar militar, beneficiar al Legii nr. 223/2015?Potrivit legislației în vigoare Casele Sectoriale nu pot acorda pensie de urmaș decât soțului care îndeplinește limitele de vârstă  cerute de art. 49 din Legea nr. 223/2017, soțul supraviețuitor neputând beneficia de vârsta standard redusă prevăzută în art. 21 din L 223/2017, decât dacă și el este tot militar.Totuși, dacă un soț supraviețuitor al unui militar îndeplinește condițiile de reducere a vârstei standard, potrivit art. 21 din Legea 223/2015, ar trebui să se adreseze instanței astfel încât să se ajungă la o interpretare similară Deciziei 19/2022 a ICCJ și în cazul pensiei militare de urmaș. Subiectul rămâne în dezbaterea cititorilor.