Stenograma
Ședinței Biroului Politic al C.C. al P.M.R. din 2 septembrie 1952
Au fost prezenți tovarãșii: Gheorghiu-Dej, I. Chișinevschi, Al. Moghioroș, Gh. Apostol, M. Constantinescu, E. Bodnãraș, Chivu Stoica și C. Pârvulescu.
Au fost invitați la ședinþã tovarãșii: D. Petrescu, L. Sãlãjan, D. Coliu, Al. Drãghici, tov. Melnik, tov. consilier de la M.A.I. și tov. g-ral Ștefãnescu.
[…]
Tov. Gheorghiu-Dej: S-a întocmit un proiect de reorganizare a Ministerului de Interne în sensul scindãrii în douã: Ministerul Securitãþii Statului ºi Ministerul de Interne cu scopul de a îmbunãtãþi activitatea organelor noastre de stat, ca o necesitate rezultând din ascuþirea luptei împotriva duºmanului de clasã, împotriva încercãrilor imperialiºtilor din afarã, în interesul specializãrii, ridicãrii calificãrii muncii acestor organe, delimitarea funcþiunilor dupã natura muncii respective.
La aceste proiecte de organizare au lucrat tovarãºii de la Ministerul de Interne câteva luni de zile, au studiat experienþa U.R.S.S. în aceastã privinþã, s-au întocmit douã proiecte de organizare care consider cã rãspund sarcinilor actuale ºi perspectivelor ce se pun în munca organelor noastre de stat, etapei în care ne gãsim noi ºi profilurilor acestor douã instituþii, corespund cu procesul de dezvoltare a statului nostru, corespunde sarcinilor de întãrire continuã a puterii statului de democraþie popularã în materie de instituþii ale statului ºi organe ale sale þinând seamã de principiile care stau la baza organizãrii statului socialist pentru a putea realiza sarcinile construcþiei socialiste.
A trecut prin multe faze aceastã organizare a Ministerului de Interne, el este acum mare, mult prea mare pentru a cuprinde toate problemele. Practica ºi experienþa aratã necesitatea acestor schimbãri. Tov. Drãghici ar putea sã dea câteva indicaþii în aceastã privinþã, o informare scurtã asupra textelor de organizare a Ministerului Securitãþii ºi a Ministerului de Interne, dupã care sã dãm aprobarea ºi sã luãm o hotãrâre pentru cã este vorba de înfiinþarea unei instituþii de o mare importanþã în viaþa statului nostru.
Tov. Drãghici: Principiile care stau la baza organizãrii Ministerului Securitãþii ºi Ministerului Afacerilor Interne sunt determinate de cuprinderea tuturor organismelor ºi comanda noastrã ºi în acelaºi timp un control foarte serios asupra sarcinilor exercitatã de cãtre conducere, control care sã tindã în permanenþã la îmbunãtãþirea muncii.
Ceea ce avem noi acum este iluzoriu cã poate fi cuprins chiar dacã am avea mai mulþi ajutori, mai mulþi adjuncþi, prin felul cum e organizat nu se poate cuprinde ºi nu corespunde cerinþelor momentului de faþã. Pe de altã parte folosirea raþionalã a altor sectoare, necesitatea de a antrena elementele criminale pe care le avem arestate ºi condamnate de a folosi muncã ieftinã de lucru pentru interesele construirii socialismului ºi pentru a lovi cu toatã puterea duºmanul. Este vorba de o regrupare. În cadrul Ministerului Securitãþii vor fi regrupate: organul care se numeºte azi Direcþia Generalã a Securitãþii Statului, Miliþia, Trupele de Securitate ºi Trupele de Grãniceri.
În Ministerul de Interne: închisorile sub forma de colonii de muncã în cea mai mare parte, Arhiva Statului ºi Pompierii. Ceea ce este îndeosebi la Ministerul Interne cã atribuie foarte mare importanþã folosirii mâinii de lucru a deþinuþilor pentru mari lucrãri ale construirii socialismului.
Tov. Gheorghiu-Dej: ªi ridicarea lor prin muncã, redresarea celor care se pot redresa. Munca este un factor determinant ºi sunt puºi în condiþiuni sã nu mai poatã dãuna.
Tov. Drãghici: Ministerului Securitãþii îi revine sarcina ca în cadrul organelor sale sã-ºi dezvolte combativitatea, puterea de lovire în duºman, specificul în ce priveºte adâncirea muncii a agenturilor de informaþii ºi a lupta împotriva duºmanului ca toatã banda de spioni care mai face greutãþi sã fie descoperitã.
Cam acestea ar fi principiile directoare care sunt la baza actualului proiect de reorganizare a Ministerului Securitãþii ºi a Ministerului de Interne.
Mai arãt ºi necesitatea de a fi ajutaþi cu cadre în aceastã privinþã ºi în special pentru organele exterioare, la regiuni vom avea direcþii ale Ministerului Securitãþii care vor conduce ºi Miliþia ºi la fel ºi în centre unde avem destule sectoare unde se simte devierea de dreapta. În ce priveºte ascuþiºul împotriva duºmanului se mai resimturmãrile lui Teohari Georgescu.
Tov. Chivu: Este un sector de apãrare interioarã.
Tov. Bodnãraș: Paza întreprinderilor e la Ministerul de Interne?
Tov. Drãghici: O parte din întreprinderi.
Tov. Gheorghiu-Dej: Dupã câte observ Biroul Politic aprobã cele douã proiectede organizare, trebuie sã avem o hotãrâre semnatã care trebuie prezentatã Biroului Politic.
Vreau sã subliniez un lucru, cã va trebui sã dãm un ajutor foarte seriosMinisterului Securitãþii Statului cât ºi Ministerului de Interne din punct de vedereal cadrelor ºi ajutor politic. În privinþa cadrelor fiecare din noi ºtie cã deºi activul adat acolo în masã oameni, totuºi faptul cã în Ministerul de Interne au mai rãmas elemente vechi un timp destul de îndelungat, poate mai sunt unele ºi azi, aceºtia au putut contamina, influenþa în sens negativ. Trebuie sã þinem seama de înconjurare, de existenþa claselor care au fost izgonite de la putere dar n-au fost lichidate, þinând seama de stadiul în care se gãseºte construcþia statului nostru, stadiul de trecere de la capitalism la socialism, care nu este doar o simplã afirmaþie sau enunþare teoreticã, ci trebuie sã înþelegem factorii care acþioneazã care se împotrivesc, rezistenþa acestor factori care începe de la conºtiinþa oamenilor, au fost educaþi în vechea stare de lucruri ºi pânã la elementele care rezistã deschis care nu puteau sã stea cu braþele încruciºate. ªi aceºti oameni sigur cã nu au spus cã nu vor sã meargã la Ministerul de Interne cã acolo e pericol. Consider cã ar fi o naivitate sã credem. aºa ceva. Dacã intrã în partid de ce sã nu intre ºi în Ministerul de Interne? Trebuie sã þinem seama cã în perioada când partidul a trimis în Ministerul de Interne loturi masive de oameni pentru schimbarea vechiului aparat, partidul se gãsea plin cu elemente necorespunzãtoare, cu elemente strãine ºi chiar duºmãnoase datoritã politicii dãunãtoare dusã de unii dintre conducãtorii partidului nostru a cãror linie a fost de deschiderea totalã a porþilor fãrã nici un control ºi nu a trebuit mult duºmanului sã pãtrundã. O parte din aceste elemente au fost descoperite, unii înlãturaþi, s-au luat ºi alte mãsuri faþã de ei, nu se poate spune cã nu s-a curãþit treptat Ministerul de Interne. Însã a spune cã e bine curãþat ºi cã nu existã pericol ar fi o foarte gravã greºealã. Vreau sã atrag atenþia asupra ultimului caz în Direcþia Paºapoartelor, întrun sector unde ani de zile a fost un bandit, linia partidului pentru el nu conta. Acum se explicã cã unele hotãrâri le-a aflat duºmanul. Asta înseamnã cã încã mai avem asemenea elemente. Sigur cã nimeni nu poate pretinde ca într-o zi ºi o noapte sã scoatem pe toþi, probabil va fi un proces, care pentru ca sã nu meargã de la sine va trebuie sã dãm un ajutor permanent pentru întãrirea permanentã a acestui aparat aºa de important ºi în primul rând trebuie posturile de comandã, în punctele nevralgice cele mai serioase sã avem oameni siguri devotaþi, chiar dacã nu au cele mai mari cunoºtinþe în aceastã privinþã, vor învãþa, sã-i ajutãm.
Vreau sã subliniez cea de a doua parte a observaþiilor, necesitatea unui ajutor susþinut pentru organizarea ºcolilor proprii ale Ministerului Securitãþii ºi Ministerului de Interne. Nouã ne trebuie cadre cu un orizont cultural mai mare, elemente care au o culturã sigur cã mai uºor însuºesc cunoºtinþele profesionale, sã-i privim ca un organ de specialitate. Aici este nevoie ºi de ingineri, de diferite ramuri, pentru a lucra contra sabotajului, pentru expertize, trebuie sã ajungem acolo încât nici la Miliþie sã nu primim fãrã 7–8 clase de învãþãmânt. Acest lucru trebuie sã-l luãm ca o linie cã este vorba de un proces ºi sã nu lãsãm sã meargã de la sine, ci sã luãm mãsuri, sã construim acest aparat. Pentru toate sectoarele, compartimentele de specialitate ale muncii trebuie scoase ºi cadre profilate, cadre de specialitate. Atunci ºi calitatea muncii, rezultatul muncii va fi altul. Aici socotesc sã atrag atenþia de a ajuta. O ºcoalã bine organizatãcu orientare clarã, precisã, aici tov. Chiºinevschi trebuie sã dea un ajutor în ce priveºte organizarea ºcolilor, tov. Moghioroº sã dea ajutor în ce priveºte cadrele. Eu sunt de acord cu observaþia care o face mereu cã se descompleteazã organizaþiile noastre, dar trebuie sã promovãm cadre tinere. În Germania Democratã în organele lor marea majoritate sunt elemente tinere. Tânãrul sigur nu are experienþa unui vârstnic, rafinamentul, dar are sã fie pe un nivel de culturã mai înalt decât vârstnicii noºtri ºi în condiþii fizice ºi intelectuale mai bune.
Deci sã prevedem în sistemul diferitelor ºcoli pe linia statului elemente de origine socialã sãnãtoasã, elemente echilibrate, cu un echilibru interior, serios, care învaþã bine, studiazã bine în ºcoli ºi sã-i primim candidaþi pentru diferite compartimente la Ministerul de Interne, chiar dacã este tânãr. Oamenii se judecã dupã fapte, dupã felul cum gândesc, raþionamentul lor. ªi organele de rãspundere sã aibã 1–2 locþiitori care sã înveþe. Aºa se cresc oamenii. ªi la primul insucces în muncã sã nu considerãm cã nu se poate face nimic cu el, cã este incapabil ºi îl demobilizãm. Trebuie cu perseverenþã ajutate cadrele.
Dacã este adevãrat ce spune tovarãșul Stalin cã cadrele hotãrãsc totul, atunci trebuie nþeles în sensul cã nu orice fel de cadre, ci cadre de conducãtori, elemente care se pot orienta, aceasta stã în puterea noastrã. Cu atât mai mult cã avem marele noroc sã avem sfãtuitori ºi aici iarãºi trebuie sã atrag atenþia despre necesitatea de a folosi consilierii astfel încât sã realizãm ºi pe linia cadrelor adevãrate cadre pregãtite. În jurul tovarãºilor ar trebui cei mai buni, elemente tinere, sã înveþe, sã predea anumitelecþii. Sigur trebuie fãcut în aºa fel sã nu desconspirãm, trebuie luate toate mãsurile.
Ar fi o greºealã dacã nu am face treaba aceasta.
Aceste observaþii am avut de fãcut. ªi sã gãsim ºi un ministru de interne, un om serios, capabil sã cuprindã munca, energic, combativ. Ce ziceți de Pavel Ștefan?
Tov. Pârvulescu: Nu-i bun aici, e un zãpãcit.
Tov. Drãghici: Mujic.
Tov. Gheorghiu-Dej: Faceți propuneri. De acord cu observațiile și propunerile fãcute? (De acord). Tov. Drãghici ce spune?
Tov. Drãghici: Eu sunt de acord. Însã problema cadrelor trebuie rezolvatã, aici sã se vadã cã este un organ special, problema compoziþiei de clasã e foarte importantã.
Tov. Gheorghiu-Dej: Compoziþia de clasã ºi trebuie cerut ceva nivel, trebuie sã atragem ºi din cadrele noastre de jos. Nu cunoaºtem oamenii, trebuie mers pe teren.
Sã citim hotãrârea.
Tov. Chiºinevschi: (citește)
Tov. Gheorghiu-Dej: Suntem de acord? (Toți tovarãșii sunt de acord).
Tov. Chivu: Rãmâne denumirea „Ministerul Afacerilor Interne“? Nu se poate fãrã
„afaceri“.
Tov. Emil Bodnãraș: E un termen consacrat.
Tov. Gheorghiu-Dej: Nu avem altã expresie. Putem sã considerãm deci ca aprobat
documentul, primite propunerile ºi aprobatã hotãrârea.
[…]
A.M.R., fond microfilme, rola AS1–403, c. 597, 609–615.
Prezidiul Marii Adunãri Naþionale a Republicii Populare Române
Decret
pentru înaintarea în grad a generalului-maior Drãghici Alexandru ºi
acordarea gradului de general-maior tov. Pavel Ștefan
Prezidiul Marii Adunãri Naționale a Republicii Populare Române, decreteazã:
1. Pe data de 2 octombrie 1952:
– generalul-maior Drãghici Alexandru se înainteazã la gradul de generallocotenent.
– Se acordã gradul de general-maior tov. Pavel ªȘtefan, ministrul Afacerilor Interne.
Petru Groza
Marin Florea Ionescu
Bucureºti, 1 octombrie 1952.
Nr. 361
 |
| Pavel Stefan, ministru de. Interne 1952-1957 |
