Un produs Blogger.

Ce inseamna actualizare?

Prin actualizarea soldelor de grad si funcție nu primim toti - cei cu acelasi grad si aceeasi functie - cresteri egale. Fiecare primeste in baza de calcul doar ceea ce ii lipseste din valoarea actuala a soldelor de grad si functie pentru activi.

luni, martie 06, 2023

Sedință hazlie a Biroului Politic al CC al PMR. Un mujic și zăpăcit numit ministru de Interne

26 comments

 Stenograma

Ședinței Biroului Politic al C.C. al P.M.R. din 2 septembrie 1952

Au fost prezenți tovarãșii: Gheorghiu-Dej, I. Chișinevschi, Al. Moghioroș, Gh. Apostol, M. Constantinescu, E. Bodnãraș, Chivu Stoica și C. Pârvulescu.

Au fost invitați la ședinþã tovarãșii: D. Petrescu, L. Sãlãjan, D. Coliu, Al. Drãghici, tov. Melnik, tov. consilier de la M.A.I. și tov. g-ral Ștefãnescu.

[…]

Tov. Gheorghiu-Dej: S-a întocmit un proiect de reorganizare a Ministerului de Interne în sensul scindãrii în douã: Ministerul Securitãþii Statului ºi Ministerul de Interne cu scopul de a îmbunãtãþi activitatea organelor noastre de stat, ca o necesitate rezultând din ascuþirea luptei împotriva duºmanului de clasã, împotriva încercãrilor imperialiºtilor din afarã, în interesul specializãrii, ridicãrii calificãrii muncii acestor organe, delimitarea funcþiunilor dupã natura muncii respective.

La aceste proiecte de organizare au lucrat tovarãºii de la Ministerul de Interne câteva luni de zile, au studiat experienþa U.R.S.S. în aceastã privinþã, s-au întocmit douã proiecte de organizare care consider cã rãspund sarcinilor actuale ºi perspectivelor ce se pun în munca organelor noastre de stat, etapei în care ne gãsim noi ºi profilurilor acestor douã instituþii, corespund cu procesul de dezvoltare a statului nostru, corespunde sarcinilor de întãrire continuã a puterii statului de democraþie popularã în materie de instituþii ale statului ºi organe ale sale þinând seamã de principiile care stau la baza organizãrii statului socialist pentru a putea realiza sarcinile construcþiei socialiste.

A trecut prin multe faze aceastã organizare a Ministerului de Interne, el este acum mare, mult prea mare pentru a cuprinde toate problemele. Practica ºi experienþa aratã necesitatea acestor schimbãri. Tov. Drãghici ar putea sã dea câteva indicaþii în aceastã privinþã, o informare scurtã asupra textelor de organizare a Ministerului Securitãþii ºi a Ministerului de Interne, dupã care sã dãm aprobarea ºi sã luãm o hotãrâre pentru cã este vorba de înfiinþarea unei instituþii de o mare importanþã în viaþa statului nostru.

Tov. Drãghici: Principiile care stau la baza organizãrii Ministerului Securitãþii ºi Ministerului Afacerilor Interne sunt determinate de cuprinderea tuturor organismelor ºi comanda noastrã ºi în acelaºi timp un control foarte serios asupra sarcinilor exercitatã de cãtre conducere, control care sã tindã în permanenþã la îmbunãtãþirea muncii.

Ceea ce avem noi acum este iluzoriu cã poate fi cuprins chiar dacã am avea mai mulþi ajutori, mai mulþi adjuncþi, prin felul cum e organizat nu se poate cuprinde ºi nu corespunde cerinþelor momentului de faþã. Pe de altã parte folosirea raþionalã a altor sectoare, necesitatea de a antrena elementele criminale pe care le avem arestate ºi condamnate de a folosi muncã ieftinã de lucru pentru interesele construirii socialismului ºi pentru a lovi cu toatã puterea duºmanul. Este vorba de o regrupare. În cadrul Ministerului Securitãþii vor fi regrupate: organul care se numeºte azi Direcþia Generalã a Securitãþii Statului, Miliþia, Trupele de Securitate ºi Trupele de Grãniceri.

În Ministerul de Interne: închisorile sub forma de colonii de muncã în cea mai mare parte, Arhiva Statului ºi Pompierii. Ceea ce este îndeosebi la Ministerul Interne cã atribuie foarte mare importanþã folosirii mâinii de lucru a deþinuþilor pentru mari lucrãri ale construirii socialismului.

Tov. Gheorghiu-Dej: ªi ridicarea lor prin muncã, redresarea celor care se pot redresa. Munca este un factor determinant ºi sunt puºi în condiþiuni sã nu mai poatã dãuna.

Tov. Drãghici: Ministerului Securitãþii îi revine sarcina ca în cadrul organelor sale sã-ºi dezvolte combativitatea, puterea de lovire în duºman, specificul în ce priveºte adâncirea muncii a agenturilor de informaþii ºi a lupta împotriva duºmanului ca toatã banda de spioni care mai face greutãþi sã fie descoperitã.

Cam acestea ar fi principiile directoare care sunt la baza actualului proiect de reorganizare a Ministerului Securitãþii ºi a Ministerului de Interne.

Mai arãt ºi necesitatea de a fi ajutaþi cu cadre în aceastã privinþã ºi în special pentru organele exterioare, la regiuni vom avea direcþii ale Ministerului Securitãþii care vor conduce ºi Miliþia ºi la fel ºi în centre unde avem destule sectoare unde se simte devierea de dreapta. În ce priveºte ascuþiºul împotriva duºmanului se mai resimturmãrile lui Teohari Georgescu.

Tov. Chivu: Este un sector de apãrare interioarã.

Tov. Bodnãraș: Paza întreprinderilor e la Ministerul de Interne?

Tov. Drãghici: O parte din întreprinderi.

Tov. Gheorghiu-Dej: Dupã câte observ Biroul Politic aprobã cele douã proiectede organizare, trebuie sã avem o hotãrâre semnatã care trebuie prezentatã Biroului Politic.

Vreau sã subliniez un lucru, cã va trebui sã dãm un ajutor foarte seriosMinisterului Securitãþii Statului cât ºi Ministerului de Interne din punct de vedereal cadrelor ºi ajutor politic. În privinþa cadrelor fiecare din noi ºtie cã deºi activul adat acolo în masã oameni, totuºi faptul cã în Ministerul de Interne au mai rãmas elemente vechi un timp destul de îndelungat, poate mai sunt unele ºi azi, aceºtia au putut contamina, influenþa în sens negativ. Trebuie sã þinem seama de înconjurare, de existenþa claselor care au fost izgonite de la putere dar n-au fost lichidate, þinând seama de stadiul în care se gãseºte construcþia statului nostru, stadiul de trecere de la capitalism la socialism, care nu este doar o simplã afirmaþie sau enunþare teoreticã, ci trebuie sã înþelegem factorii care acþioneazã care se împotrivesc, rezistenþa acestor factori care începe de la conºtiinþa oamenilor, au fost educaþi în vechea stare de lucruri ºi pânã la elementele care rezistã deschis care nu puteau sã stea cu braþele încruciºate. ªi aceºti oameni sigur cã nu au spus cã nu vor sã meargã la Ministerul de Interne cã acolo e pericol. Consider cã ar fi o naivitate sã credem. aºa ceva. Dacã intrã în partid de ce sã nu intre ºi în Ministerul de Interne? Trebuie sã þinem seama cã în perioada când partidul a trimis în Ministerul de Interne loturi masive de oameni pentru schimbarea vechiului aparat, partidul se gãsea plin cu elemente necorespunzãtoare, cu elemente strãine ºi chiar duºmãnoase datoritã politicii dãunãtoare dusã de unii dintre conducãtorii partidului nostru a cãror linie a fost de deschiderea totalã a porþilor fãrã nici un control ºi nu a trebuit mult duºmanului sã pãtrundã. O parte din aceste elemente au fost descoperite, unii înlãturaþi, s-au luat ºi alte mãsuri faþã de ei, nu se poate spune cã nu s-a curãþit treptat Ministerul de Interne. Însã a spune cã e bine curãþat ºi cã nu existã pericol ar fi o foarte gravã greºealã. Vreau sã atrag atenþia asupra ultimului caz în Direcþia Paºapoartelor, întrun sector unde ani de zile a fost un bandit, linia partidului pentru el nu conta. Acum se explicã cã unele hotãrâri le-a aflat duºmanul. Asta înseamnã cã încã mai avem asemenea elemente. Sigur cã nimeni nu poate pretinde ca într-o zi ºi o noapte sã scoatem pe toþi, probabil va fi un proces, care pentru ca sã nu meargã de la sine va trebuie sã dãm un ajutor permanent pentru întãrirea permanentã a acestui aparat aºa de important ºi în primul rând trebuie posturile de comandã, în punctele nevralgice cele mai serioase sã avem oameni siguri devotaþi, chiar dacã nu au cele mai mari cunoºtinþe în aceastã privinþã, vor învãþa, sã-i ajutãm.

Vreau sã subliniez cea de a doua parte a observaþiilor, necesitatea unui ajutor  susþinut pentru organizarea ºcolilor proprii ale Ministerului Securitãþii ºi Ministerului de Interne. Nouã ne trebuie cadre cu un orizont cultural mai mare, elemente care au o culturã sigur cã mai uºor însuºesc cunoºtinþele profesionale, sã-i privim ca un organ de specialitate. Aici este nevoie ºi de ingineri, de diferite ramuri, pentru a lucra contra sabotajului, pentru expertize, trebuie sã ajungem acolo încât nici la Miliþie sã nu primim fãrã 7–8 clase de învãþãmânt. Acest lucru trebuie sã-l luãm ca o linie cã este vorba de un proces ºi sã nu lãsãm sã meargã de la sine, ci sã luãm mãsuri, sã construim acest aparat. Pentru toate sectoarele, compartimentele de specialitate ale muncii trebuie scoase ºi cadre profilate, cadre de specialitate. Atunci ºi calitatea muncii, rezultatul muncii va fi altul. Aici socotesc sã atrag atenþia de a ajuta. O ºcoalã bine organizatãcu orientare clarã, precisã, aici tov. Chiºinevschi trebuie sã dea un ajutor în ce priveºte organizarea ºcolilor, tov. Moghioroº sã dea ajutor în ce priveºte cadrele. Eu sunt de acord cu observaþia care o face mereu cã se descompleteazã organizaþiile noastre, dar trebuie sã promovãm cadre tinere. În Germania Democratã în organele lor marea majoritate sunt elemente tinere. Tânãrul sigur nu are experienþa unui vârstnic, rafinamentul, dar are sã fie pe un nivel de culturã mai înalt decât vârstnicii noºtri ºi în condiþii fizice ºi intelectuale mai bune.

Deci sã prevedem în sistemul diferitelor ºcoli pe linia statului elemente de origine socialã sãnãtoasã, elemente echilibrate, cu un echilibru interior, serios, care învaþã bine, studiazã bine în ºcoli ºi sã-i primim candidaþi pentru diferite compartimente la Ministerul de Interne, chiar dacã este tânãr. Oamenii se judecã dupã fapte, dupã felul cum gândesc, raþionamentul lor. ªi organele de rãspundere sã aibã 1–2 locþiitori care sã înveþe. Aºa se cresc oamenii. ªi la primul insucces în muncã sã nu considerãm cã nu se poate face nimic cu el, cã este incapabil ºi îl demobilizãm. Trebuie cu perseverenþã ajutate cadrele.

Dacã este adevãrat ce spune tovarãșul Stalin cã cadrele hotãrãsc totul, atunci trebuie  nþeles în sensul cã nu orice fel de cadre, ci cadre de conducãtori, elemente care se pot orienta, aceasta stã în puterea noastrã. Cu atât mai mult cã avem marele noroc sã avem sfãtuitori ºi aici iarãºi trebuie sã atrag atenþia despre necesitatea de a folosi consilierii astfel încât sã realizãm ºi pe linia cadrelor adevãrate cadre pregãtite. În jurul tovarãºilor ar trebui cei mai buni, elemente tinere, sã înveþe, sã predea anumitelecþii. Sigur trebuie fãcut în aºa fel sã nu desconspirãm, trebuie luate toate mãsurile.

Ar fi o greºealã dacã nu am face treaba aceasta.

Aceste observaþii am avut de fãcut. ªi sã gãsim ºi un ministru de interne, un om serios, capabil sã cuprindã munca, energic, combativ. Ce ziceți de Pavel Ștefan?

Tov. Pârvulescu: Nu-i bun aici, e un zãpãcit.

Tov. Drãghici: Mujic.

Tov. Gheorghiu-Dej: Faceți propuneri. De acord cu observațiile și propunerile fãcute? (De acord). Tov. Drãghici ce spune?

Tov. Drãghici: Eu sunt de acord. Însã problema cadrelor trebuie rezolvatã, aici sã se vadã cã este un organ special, problema compoziþiei de clasã e foarte importantã.

Tov. Gheorghiu-Dej: Compoziþia de clasã ºi trebuie cerut ceva nivel, trebuie sã atragem ºi din cadrele noastre de jos. Nu cunoaºtem oamenii, trebuie mers pe teren.

Sã citim hotãrârea.

Tov. Chiºinevschi: (citește)

Tov. Gheorghiu-Dej: Suntem de acord? (Toți tovarãșii sunt de acord).

Tov. Chivu: Rãmâne denumirea „Ministerul Afacerilor Interne“? Nu se poate fãrã

„afaceri“.

Tov. Emil Bodnãraș: E un termen consacrat.

Tov. Gheorghiu-Dej: Nu avem altã expresie. Putem sã considerãm deci ca aprobat

documentul, primite propunerile ºi aprobatã hotãrârea.

[…]

A.M.R., fond microfilme, rola AS1–403, c. 597, 609–615.

Prezidiul Marii Adunãri Naþionale a Republicii Populare Române

Decret

pentru înaintarea în grad a generalului-maior Drãghici Alexandru ºi

acordarea gradului de general-maior tov. Pavel Ștefan

Prezidiul Marii Adunãri Naționale a Republicii Populare Române, decreteazã:

1. Pe data de 2 octombrie 1952:

– generalul-maior Drãghici Alexandru se înainteazã la gradul de generallocotenent.

– Se acordã gradul de general-maior tov. Pavel ªȘtefan, ministrul Afacerilor Interne.

Petru Groza

Marin Florea Ionescu

Bucureºti, 1 octombrie 1952.

Nr. 361


Pavel Stefan, ministru de. Interne 1952-1957


Fragment din Vol 1 CNSAS

26 de comentarii:

reddog spunea...

Rambo a fost cadru de nădejde la pecerea fiind chiar secretar pe hangar.
Dincolo pe blogul partener al lui Cezar unii spun că a fost un mujic zăpăcit.
Ăștia probabil sunt deviaționiști de dreapta.
Cert e că a fost majur apoi a devenit ofițer neterminat.
Că și Cezar dealtfel.
Ambii au luat ajutoare și solde compensatorii.

gigi 2 spunea...

Pensia Spania - România: cea contributivă se poate transfera, cea necontributivă nu
În al doilea rând, pensia contributivă de orice tip, fiind un drept, se poate transfera, din voia beneficiarului, în orice stat doreşte acesta să se stabilească. Nu se pot, însă, transfera în alt stat, odată cu părăsirea teritoriului Spaniei, ajutoarele. Ajutoarele de orice tip (cum ar fi "suplimentul pentru rezidenţă") sau pensiile necontributive. Acestea urmează a fi solicitate şi acordate ulterior, în conformitate cu politicile sociale ale statului în care persoana se stabileşte", a spus Cristina Florea.

Leo spunea...

Asta le putea pielea distribuției hazlii...
http://www.cnsas.ro/documente/istoria_comunism/studii_articole/activitati_plan_intern/Colonia%20Capul%20Midia.pdf

PS
Colonia Capul Midia a fost la început.
Apoi, prin anii 80 a fost UM 01728 Pensinsula a MFA-ului, care a executat canalul Capul Midia-Năvădori.

Sorin spunea...

"..sã ajungem acolo încât nici la Miliție sã nu primim fãrã 7–8 clase de învãțãmânt."

Cornelius Flavius Ifrim spunea...

@Leo, la Canal am fost repartizat la UM 01728 in fosta parnaie-colonie, cu punct de lucru la Poarta Alba, obiectiv finalizare Canal, la exceptionalul Cdt, Mr. Graur, in 1987 si stand acolo pana in 1988 cand am avut accidentul si mi s-a tras pensionarea, dar si dupa accidentarea la Mina Lupeni, iar Cdt Graur, caruia i-am dedicat si un plugusor care l-a incantat, era numai un zambet si optimism, acolo in UM mancam seara si dimineata, mancare foarte buna, iar ziua pe Canal, insa eram subordonat unui Capitan, mort de multa vreme, Dumnezeu sa-l ierte, poreclit bot de sculă, de la Bateria si Diviziunul de care apartineam la UM 01267, noi fiind cativa braileni care lucram in ture si ne tineam de curse si planul de productie, unul fiind, ca si mine, APR-ist Grindina. Cazarea era in baracile de peste drum de UM, la cam 30-50 m, seara facandu-se betii crunte acolo, transformate intr-un adevarat bordel, iar tiganimea care luase locul baracilor fostelor cadre din Colonie, opus baracilor noastre, vanzandu-ne tigari si nimicuri la negru, fiind un peisaj trist, sinistru si infect, insa cazarma extrem de curata, ca si in baraci. Era acolo si un Capitan CI-ist, caruia i-am uitat numele, un baiat de zahar si el, si impreuna cu Cdt aveau o influenta pozitiva in randul militarilor si civililor detasati din RFG, adica Ramnicu Sarat, Focsani, Galati, ulterior Braila, nepasandu-le de excesele bahice, desfraurile sexuale si alte rahaturi petrecute noptile, ei fiind bucurosi ca se muncea foarte bine si nu se faceau ilegalitati penale care sa-i afecteze personal, caci in pustiul ala de langa Lumina si Navodari nu venea nici dracul sa controleze ce se intampla... Sanatate Dlui Mr Graur, dar si Capitanului CI-st, daca au fost ambitiosi sa traiasca peste 100 de ani, sa dea Dumnezeu! Capitanul brailean, plecat la ceruri, a fost si el ulterior avansat la Lt Col, Dumnezeusa-l ierte, asa cum si eu l-am iertat pentru unele excese, din necunoastere si nepricepere de abordare a armei Auto, fiind artilerist, dar ce mai conteaza asta?!

Cornelius Flavius Ifrim spunea...

O lume, de mult uitata, a orizonturilor rosii, dominata de NKVD-ul bolsevico-stalinist ocupatinal, care ne obligau sa promovam nulitatile analfabete si agresive, asa zisii plugari si muncitori, cu un Guvern cu politicieni roșii in fundul pantalonilor si fustoaicelor, lingatori de poze staliniste si glorificand Marele URSS, descalecatori de pe tancurile sovietice, veniti sprancenat direct din Moscova-Balsaia Lomonosovskaia Politika Comintern, purtatori de pistoale TT la barnețe, figurile proieminente, centrale, fiind majoritar perciunati si ciupilicari urecheați nascuti dintre sulurile Talmudului davidian, precum Ana Pauker, Vasile Luca, Teoharie Georgescu, Miron Constantinescu Walter Roman, Lucretiu Patrascanu, Emil Botnarenko-Bodnaras, Ion Gheorghe Maurer, Stefan Voitec, Stefan Andrei, etc, Gh. Gh.Dej si alti papagali incheind cohorta aceasta sinistra, printre ei fiind si proaspatul G.ral Maior, țaranul opincar, Nicolae Ceausescu, care era un marunt asasin de tarani din clasa de mijloc, care refuzau sa se inscrie in colhozuri, cu tot cu pamant, carute si animale, date prin ,,donatii''... Daca se pastrau in arhive acele discursuri dinsedintele PCR, chiar si din Armata de pana in 1989, aveam sa descoperim foarte multi
analfabeti gangavi, supravietuitorii dandu-se si azi in vileag cu imensitatea prostiei in care se balaceau atunci, ca si acum, in calitatile de propagandisti ca si secretari de partid, niste nulitati absolute si de un cretinism infiorator! Eu i-am citit pe toti, dar sunt un domn si extrem de discret in multe privinte, imi vad de treaba mea si de lungul nasului si gradelor mele, bucurandu-ma in sinea mea ca n-am fost un parazit latrau PCR-ist, ci doar un simplu membru de partid, obligat introdus in PCR datorita mediilor de zece pe linie si 10 la purtare, in anul 1 Sc Militara, si azi sa nu fiu o lichea, adica un infocat si ilustru ipocrit pe bloguri, de fapt ei avand aceleasi apucaturi de caini comunitari de dinainte de 1989!... Pentru respectul cel port acestui blog cu reputatie, exclud sa afirm ca am avea printre noi asemenea specimene!

Cornelius Flavius Ifrim spunea...

Ciolacu nu e prost si stie ce stie sa faca: USR, hai, bro, luati-o si voi gingas in mana aia tremurandă, ca pe trandahirelul responsabil cu aspersorul, ca de aia ii place lui Bula sa faca pipi cu bunica, pentru ca-i tremura mana care-i tine șurubica la pipiliki!
stiripesurse.ro/marcel-ciolacu-impozit-pensii-speciale_2820945.html

Nea Nicu spunea...

Colonelul Graur e mort de câțiva ani, Cornelius ,însă confirm că a fost un om excepțional.

Cornelius Flavius Ifrim spunea...

Ca de aia ursul n-are coadă si se asează pe noadă:
politicaapocalipsei.net/2023/03/05/obsesia-mass-media-pentru-pensiile-militare/?amp=1

vasile iosif spunea...

E clar, se va impozita progresiv exclusiv partea suportată de la buget, peste componenta contributiva, adică întreaga pensie militara actuală.
Că urmare, o componentă contributiva devine imperios necesară, daca nu vrem să fim sancționați integral prin impozit progresiv pe întreaga valoare a pensiei militare.

Cornelius Flavius Ifrim spunea...

@Nea, Nicu, multumesc frumos pentru informatii cat si pentru confirmarea aspectelor pozitive asupra regretatului COLONEL, Graur, regretand enorm moartea acestuia, Dumnezeu sa-l ierte si sa-l binecuvanteze printre cei drepti!

Cornelius Flavius Ifrim spunea...

@Vasile Iosif, cu siguranta ca, avandu-l la butoane pe Ciuca, avand sustinerea Ciolacu si PSD, dar si criteriile de integritate militara, sa nu ramana Tara fara militari, aplicarea va fi blanda si pufoasa, sperand ca pensiile mici si mijlocii vor iesi din marasmul saraciei si nedreptatilor, si mai cred ca asa va fi, adica BINE!PE MANA DREPTEI NU VA PUTEA ISI NICIODATA NIMIC BUN! Acum sincer sa vorbim: In tot acest scandal, s-a auzit vreo voce a dreptei sa ne sara in ajutor, aseamatoare cu a Ciolacului, fiu de ofiter? Fiii de cățele ai dreptei oloage, ce sa faca ei la pensiile militare?! In guvernarea lor, nici indexari n-am avut, daramite sa aplice niste reforme cu recalculari si poate cu actualizari, in care se cer plafonari, dar nicidecum abuzuri, pentru ca ei ar fi aplicat liniar si in mod egal TAIERI MASIVE, de la cel mai mic la cel mai obez, dinalea basistoide, practica deja avand-o in sange ca si cainele lui Pavlov, in reflexul conditionat, cu salivari abundente in oale, nu micile eprubete si, in acest caz, rabice!...

Leo spunea...

BRAVO FLAVIUS,
Ca dovadă că am spus corect.
- căpitanul de care vorbești era Florea Spirea , el fiind după Răscoala din 89 la PRM parlamentar.
- UM 01728 era Detașamentul 13 Geniu al Brigăzii 2 Geniu UM 01717 de la Cumpăna. Șeful brigîzii era Ger.mr. Perianu. Această UM 01728 era locată chiar pe locul unde comuniștii au făcut tabara de exterminare politică a Coloniei Capul Midia , iar ministrul MAI era chiar Pavel Ștefan din topic. UM 01717 avea 3 detașamente . Unul la Cupăna chiar în sediul Brigăzii , altul la Poarta Alba și Detașamentul 13 Ge la pensinsulă ( vis a vis de Delfinariu peste lacul Ghiolul Mare).
Nu știu dacă mai este ceva acum acolo, dar ar putea să ne spună Red Dog după ce face o recunoaștere pe acolo .

vasile iosif spunea...

Mai modern se spune:
Vom muri si vom vedea.
Ha,ha.

Cornelius Flavius Ifrim spunea...

Uite ca asta mai lipsea ca un ort din tabloul de Erik Van Goh pictat in deco art, dar semnat de Rembrant, ca Malaimare Ciucălae Laie Bucălaie sa hie adanc inhipt in fosa de la aparare de muscoaie, ca sa ne-o traga la gioale si sa ramanem in găoacele din scroturi goale:
https://www.stiripesurse.ro/bate-vant-de-remaniere-in-guvern-ministrii-care-au-intrat-pe-lista-scurta-surse_2819940.html

Sorin spunea...

@ Vasile Iosif
Impozitarea progresiva, în doua trepte cum s-a vehiculat în media, adică 10% de la 2000 lei și 15 sau 16% de la 17000, ambele sume brute, necesita o lege si modificarea codului fiscal. Procesul de legiferare poate dura luni iar modificarea la codul fiscal se aplica după 6 luni.
Din câte am înțeles, economiștii nu prea considera impozitarea progresiva un plus pt economie, ea fiind vehiculata doar pt a arata populației ca se vor ciuntit pensiile mari.
As mai adauga ca 17000 brut plus 4, 5000 brut parte contributiva rezulta 22000 lei, cam cât media pensiilor magistraților.

reddog spunea...

Leo
Am fost acolo acum câțiva ani.
Sunt niste case pe acolo la Peninsula.
Și niște ruine ale pușcăriei.
Aproape se construia și un cartier de vile ce tine de localitatea vecina Lumina.
Are potențial zona aia.
Singura problema ar fi că e canalul ăla care duce la Navodari între ea și Ghiolul Mare.
Altceva era daca era chiar pe malul ghiolului cum era înainte cu acces direct la stațiunea Mamaia.

reddog spunea...

Leo
M-am uitat acum pe Google Maps și văd că s-a mai construit ceva pe acolo.
Se mai vad chiar și ruinele de la puscarie.
Văd că pe acolo scrie Peninsula-Navodari.
Teoretic ar trebui să tina de Lumina că e la 2 pași.

reddog spunea...

Aveți și cazare cu vedere la Canal și stațiunea Mamaia. 😁
Că obiectiv turistic ar fi pușcăria (ce a mai rămas din ea) unde mujicii zăpăciți îi trimiteau pe "dușmanii poporului"

https://m.lapensiuni.ro/cazare-dobrogea/constanta/Casa-Iris-5610571/index.html

Leo spunea...

BRAVO RED,
se vede că ești om de-al locului.
Prin anii 96 barăcile erau încă în picioare dar începuse degradarea lor pe fondul retrocedărilor.
Sediul era cam la 1 Km. , printr-un drum la dreapta până într-o curbă la 90 de grade la stg. care era drumul spre Năvodari.
Punctul de lucru al lui 1728 , era la început , fix acolo unde acum este un Monument memorial al foștilor deținuți politici morți la canal ( de unde se desprinde canalul Midia Năvodari din Canalul dunăre marea neagră. Toată ace azonă era a lui 1717 până dincolo de Cumpăna.
Dar baza Centrală de Reparații de la Palazu Mare din acei ani , o ști ?

micutzul spunea...

Chiar dacă e pe lângă subiect eu zic să citiți decizia nr. 664/2023 a CCR. In cazul in care 59 este declarată neconstitutionala cei care nu au inceput actiuni inainte de decizia CCR au un an de zile timp să depună actiuni pentru daune!

reddog spunea...

Leo
Știu aproximativ bine și Palazu Mare dar nu știu unde e baza asta de reparatii.
Poate am trecut pe acolo și nu știam ce e.
S-a construit mult și în zona aia Ovidiu, Palazu Mare si încoace spre Constanța.

csej spunea...

Mari sunteti.Nu stiam ca in Directia lucrări in economia națională exista și regiment de geniu.Cand eram in trupele de cercetare la o convocare a participat din partea DIA un general in tinuta de aviație.Nu-i dau numele.Dupa cativa ani am raspuns la TO generalului in cauza acesta spunandu-mi ca este la DLEN.In mintea mea am dedus ca omul fluerase in biserica motiv pentru care a aterizat la DLEN.
Alt caz.Un ofițer superior prin anul 1985 era propozabil a fi numit loctiitor cdt.D.Mc.Spre necazul lui s-a descoperit că socrul lui avea bube in cap si pe cale de consecinta traseul ofițerului a luat o întorsătură neașteptată.Sef de stat major la un BATALION irigații.
Spre stiinta.Recrutii cu probleme erau repartizați după o instruire de 4 luni in UM la DLEN.Un superior al meu m-a trimis sa verific cu merge afluirea in UM.Verificand fișele de evidenta am rămas ca la dentist.Pana atunci nu credeam ca avem asemenea tineret in Romania.In jur de 80% cu antecedente penale.

Cornelius Flavius Ifrim spunea...

Multumesc, @Leo! Deci n-am mintit si, sanatate Capitanului CI! La Palazul Mare, Baza Centrala, eram cunoscut pentru ca mai luam de acolo basculante, cu tot cu soldică soferi, detasati de la scolile de soferi de aiurea, si-i duceam in Marele Abator din Canal, si ca sa-i sperii de bravade viitoare ii intrebam daca in sacii de merinde au lumanari si chibrituri, caci dupa doua, trei zile o faceau pe zmeii cu masinile si ne trezeam cu ei infipti in bene, sau ne rasturnau in pante sau depozitele de pamant conducand ca nebunii, dar cel mai nașpa era ca picau de sus si se faceau praf, Dumnezeu sa-i ierte! NotaBene: Am fost singurul militar care conduceam o basculanta cu cabina albatru ciel, nu kaki, seful bazei dandu-mi-o din mijlocul imensului platou de parcare, o zi intreaga trebuindu-mi sa pornesc masini si sa le mut, pana am ajuns la aia ca sa-mi fac damblaua, asta fiind cand intai am fost cazat la Regimentul mecanizat de la Kogalniceanu, in cazarma, dupa aia fiind trimis la Peninsula, dar nu pana ce n-am cu dat cosorelul in jumatate din fomelele din localitate, batandu-ma si cu sotul gelos, nu degeaba, a unei gestionare de Alimentara, pentru ca trei zile si nopti am tinut-o inhiptă-n priza la Caminul de Garnizoana in camera unui Capitan plecat in permisie, cat pe ce sa fie data afara si ea de la serviciu, noroc ca eram iubit de sefi si nu m-au dat dezertor si pe mine, si un maistru, Iepure sau Epure, de la Rm Sarat, daca posteaza pe aici, stie toate aventurile mele de acolo, restul, mucles hacanaua sa nu fac pe unii sa saliveze prea mult si sa ude bloaga!

Cornelius Flavius Ifrim spunea...

@CSEJ, cum sa nu fie regimente de geniu? Unul era parca in Lehliu Gara, Baza lor nationala-Comandamentul, daca nu ma insel. Stie @Onorabilul zona aceea, chiar foarte bine!

camy spunea...

Dej, un criminal. Acest nenorocit a ajuns la putere datorită unui popă. Acel popă care a fost din satul meu l-a adăpostit pe Dej în casa parohială după ce acesta evadase de la pușcăria din Tg Jiu. Normal că odată ajuns la putere, criminalul nu a uitat de popă și l-a avansat până în vârful bisericii. Dacă popa l-ar fi predat pe infractor, autoritățiilor de atunci sigur nu ar mai fi fost închisoriile pline de deținuți politici, de familii bănățene strămutate forțat în Bărăgan, de colectivizarea forțată etc, etc.